We don’t need no education
We don’t need no thought control
Teachers leave them kids alone
Hey! Teachers! Leave them kids alone!

Pink Floyd

Într-un studiu dat publicităţii în ianuarie, cercetătorii de la Institutul Educaţiei — o organizaţie influentă în ce priveşte stabilirea politicii educaţionale a Marii Britanii — fac următoarea recomandare: nu-i învăţaţi pe copii să fie patriotici. Patriotismul e un obstacol nociv în calea dezvoltării facultăţilor critice ale cetăţeanului postmodern.

Patriotismul ar trebui evitat în cadrul lecțiilor școlare, deoarece istoria britanică este „ambiguă din punct de vedere moral”, recomandă un organism educațional de vârf.

Istoria și lecțiile de cetățenie trebuie să adere numai la transmiterea datelor faptice, în loc să încurajeze loialitatea față de Marea Britanie, mai ales atunci când acoperă subiecte cum ar fi cel de-al doilea război mondial sau imperiul britanic, au spus cercetătorii Institutului de Educație. Cadrele didactice nu ar trebui să insufle mândria în ceea ce se consideră a fi momentele minunate ale istoriei britanice, deoarece episoadele mai rușinoase ar putea fi subestimate sau excluse.

Comerțul cu sclav, imperialismul și războaiele din secolul 20 ar trebui să fie predate drept probleme controversate, iar elevii să hotărască cum se simt cu privire la țara lor, se spune în raport.

Raportul critică tendința actuală de a folosi lecțiile de cetățenie ca o modalitate de a promova mândria de a fi britanic și de a dezvolta un sentiment de apartenență națională. Se spune în raport: „A iubi ceea ce este corupt corupe la rândul său, nu în ultimul rând deoarece ne determină să ignorăm, să uităm, să iertăm sau să scuzăm corupția. Și în această privință patriotismul este deosebit de vulnerabil. Țările sunt entități morale ambigue: ele sunt ceea ce sunt în virtutea istoriei lor”.

„Sunt țările cu adevărat potrivite pentru a fi iubite? A iubi ceva poate fi rău pentru noi, de exemplu atunci când lucrurile pe care le iubim sunt corupte moral. Deoarece toate istoriile naționale sunt, în cel mai bun caz, ambigue din punct de vedere moral, este o chestiune discutabilă dacă cetățenii ar trebui să-și iubească țara”.

‘Don’t teach children patriotism’ — The Times

He’s a real Nowhere Man,
Sitting in his Nowhere Land,
Making all his nowhere plans
for nobody.

The Beatles

Ok, patriotismul corupe minţile tinere. Mai departe. Ce corupe minţile adulte? Să fie religia? Hm, e un subiect dificil. În Marea Britanie sînt o multitudine de religii. Aici e nevoie de o abordare mai nuanţată şi mai ales purificată de negativism. Puţin spirit creştin de toleranţă şi deschidere, încadrat într-un discurs generos de acţiune afirmativă, poate face miracole — vorba credinciosului. Şi cine să fie mai potrivit pentru acest misionarism delicat decît capul bisericii anglicane, arhiepiscopul de Canterbury. Dr. Rowan Williams e cel mai autorizat să le explice englezilor că a sosit timpul să integreze sharia în Magna Carta. Şi de ce nu, în Tatăl Nostru… dar toate la timpul lor.

Joi, într-un interviu acordat postului Radio 4 (BBC), Rowan Williams a spus că introducerea unor părți din legea islamică (sharia) ar contribui la menținerea coeziunii sociale și pare inevitabilă. Tribunale sharia există deja, a subliniat el. Ar trebui să „recunoaștem” faptul că unii cetățeni britanici nu aderă la sistemul juridic britanic, a spus el, și că musulmanii nu ar trebui să aleagă între „alternativele rigide ale loialității culturale, sau ale loialității față de stat”.

Ceea ce a declarat în continuare a fost și mai remarcabil. El i-a explicat intervievatorului, în felul său blând și retoric, că multe din lucrurile scrise despre acest subiect confuz sugerează că „situația ideală este una în care există o lege și o singură lege pentru toată lumea”. El a continuat: „Acest principiu este un pilon important al identității noastre sociale, ca o democrație liberală occidentală”. Cât de adevărat.

Cu toate acestea, el a continuat: „Denotă o lipsă de înțelegere să presupunem că aceasta înseamnă că oamenii nu au alte afilieri, alte loialități, care formează și dictează modul în care ei se comportă în societate, iar legea trebuie să țină seama de acest lucru”.

Declarații de genul acesta nu fac bine la tensiunea arterială, dar am ascultat mai departe. „O abordare care spune pur și simplu că există o singură lege pentru toată lumea și asta e tot ce ne trebuie . . . cred că este un pic periculoasă.”

Archbishop, you’ve committed treason — The Times

Als Gregor Samsa eines Morgens aus unruhigen Träumen erwachte, fand er sich in seinem Bett zu einem ungeheueren Ungeziefer verwandelt.

Aşa începe Metamorfoza lui Franz Kafka. Un comis voiajor pe nume Gregor Samsa se trezeşte într-o dimineaţă transformat inexplicabil într-o creatură dezgustătoare.

As Gregor Samsa awoke one morning from uneasy dreams he found himself transformed in his bed into a monstrous vermin.

Metamorfoza unei naţiuni durează ceva mai mult. După 14 secole de existenţă, englezilor li se comunică de 25 de ani, pe toate canalele posibile, că sînt un produs istoric expirat. Păcatul lor e capital — sînt englezi, un popor creştin într-o ţară cu istorie şi tradiţii vechi. Remedierea acestei stări de fapt ruşinoase nu poate fi decît drastică. E nevoie de o metamorfoză completă. Patriotismul trebuie interzis şi creştinismul tolerat doar în măsura în care primeşte botezul islamic. Forma noii creaturi gindite de kafkienii europeni e vag definită, însă direcţia schimbării e ferm proiectată. E vorba despre transformarea unui popor dintr-o ţară, într-o populaţie pe un teritoriu.

Într-un ultim act de metamorfoză, Gregor Samsa a părăsit ficţiunea şi călătoreşte pe tot continentul. Într-o zi va ajunge şi în România.

Reacţii la declaraţiile arhiepiscopului de Canterbury:

Western society has its faults, as we all know, and as the islamists themselves never tire of pointing out. But personally speaking, they are faults that I can live with. Islam, on the other hand, has faults that I cannot live with and I won't live with under any circumstances, and a lot of people in this country feel exactly the same way.
Ok, I think you wanted me to talk about Europe and the threat of islamization. And the problem really isn't Islam or Moslems, because they are just taking advantage of a European weakness... and what that is: it's a lack of civilizational confidence. Moslems have it, Europeans don't. They do not have a confidence in their own civilization.
Print Friendly, PDF & Email
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentReligie şi Violenţă
Articolul următorMughniyeh bin Laden
Emil Borcean
În 1985 am absolvit facultatea de geologie din București. După trei ani de stagiatură la mina de cărbune din Anina, în Banat, am renunțat la geologie și am învățat să fiu programator software. Am plecat din România în 1990, toamna. Am trăit patru ani în Anglia, 19 ani în Canada și aproape doi ani în Germania. M-am întors nu demult în țară. În 2007 am creat blogul Patrupedbun.net, care în 2010 a fuzionat cu blogul Dreapta.net. Din această fuziune s-a născut ILD.

160 COMENTARII

  1. Eu sunt de acord cu prima parte. Plus că se spune că naţionalismul trebuie evitat, nu şi că anti-naţionalismul trebuie promovat. De ce n-ar fi o analiză la rece binevenită?

  2. Eu sunt de acord cu prima parte. Plus că se spune că naţionalismul trebuie evitat, nu şi că anti-naţionalismul trebuie promovat. De ce n-ar fi o analiză la rece binevenită?

  3. Analiza la rece e binevenita. Dar hai sa lamurim un lucru de baza. Tu vorbesti despre nationalism. Profesorii englezi vorbesc despre patriotism. Nu sint acelasi lucru, chiar daca se refera la amindoua la tara si natiune. Faci o confuzie destul de des intilnita.
    Nationailsmul e legat de ideea ca tara, grupul tau etnic sau felul tau de viata sint superioare altora. Adesea se manifesta in incercarea de a impune aceasta superioritate asupra celor considerati inferiori.
    Patriotismul inseamna admiratia si respectul pentru tara, poporul, felul tau de viata si vointa de a le apara in caz de atac. Patriotismul e neutru si pasiv in ce priveste judecatile despre alte tari, popoare, traditii. Nationalismul este agresiv si emite judecati suprematiste despre alte entitati nationale.
    Patriotismele co-exista pasnic. Nationalismele sint mereu in conflict.

  4. Analiza la rece e binevenita. Dar hai sa lamurim un lucru de baza. Tu vorbesti despre nationalism. Profesorii englezi vorbesc despre patriotism. Nu sint acelasi lucru, chiar daca se refera la amindoua la tara si natiune. Faci o confuzie destul de des intilnita.
    Nationailsmul e legat de ideea ca tara, grupul tau etnic sau felul tau de viata sint superioare altora. Adesea se manifesta in incercarea de a impune aceasta superioritate asupra celor considerati inferiori.
    Patriotismul inseamna admiratia si respectul pentru tara, poporul, felul tau de viata si vointa de a le apara in caz de atac. Patriotismul e neutru si pasiv in ce priveste judecatile despre alte tari, popoare, traditii. Nationalismul este agresiv si emite judecati suprematiste despre alte entitati nationale.
    Patriotismele co-exista pasnic. Nationalismele sint mereu in conflict.

  5. uite de ex, cum face distinctia dintre nationalism si patriotism Ronbo, un bloger cu o poveste cutremuratoare, as putea spune:

    I think of myself as an American patriot. I would describe as a patriot anyone who loves his own country, but does not seek to impose his nation’s will over that of another country. A patriot will fight like a lion in defense of his homeland, but will oppose the conquest of other nations. A patriot stands for free minds, free markets and a free exchange of ideas across international boundaries.In marked contrast the nationalist is a chauvinist who believes that his nation’s language and culture are superior to that of all other nations. The nationalist seeks to expand his nation’s boundaries and influence in the world by force or the threat of force. The nationalist regards as weak men of reason, and thinks that little is to be gain by diplomacy. The classic nationalist comment was made by Bismarck, “The issue will only be determined by blood and iron.”

    Detalii pe GoV:
    http://gatesofvienna.blogspot.com/2008/02/live-for-nothing-or-die-for-something.html

    Iar nebunia asta ideologica care se intampla acuma in UK (si in cam tot vestul Europei, nu imi vine in minte nici o exceptie), in care patriotismul este confundat intentionat cu nationalismul este propaganda marxista ca re urmareste visul ei utopic spre internationala comunista… in the long run (tre’ sa icerc mai hotarat sa scap de englezismele astea 🙂 )

  6. uite de ex, cum face distinctia dintre nationalism si patriotism Ronbo, un bloger cu o poveste cutremuratoare, as putea spune:

    I think of myself as an American patriot. I would describe as a patriot anyone who loves his own country, but does not seek to impose his nation’s will over that of another country. A patriot will fight like a lion in defense of his homeland, but will oppose the conquest of other nations. A patriot stands for free minds, free markets and a free exchange of ideas across international boundaries.In marked contrast the nationalist is a chauvinist who believes that his nation’s language and culture are superior to that of all other nations. The nationalist seeks to expand his nation’s boundaries and influence in the world by force or the threat of force. The nationalist regards as weak men of reason, and thinks that little is to be gain by diplomacy. The classic nationalist comment was made by Bismarck, “The issue will only be determined by blood and iron.”

    Detalii pe GoV:
    http://gatesofvienna.blogspot.com/2008/02/live-for-nothing-or-die-for-something.html

    Iar nebunia asta ideologica care se intampla acuma in UK (si in cam tot vestul Europei, nu imi vine in minte nici o exceptie), in care patriotismul este confundat intentionat cu nationalismul este propaganda marxista ca re urmareste visul ei utopic spre internationala comunista… in the long run (tre’ sa icerc mai hotarat sa scap de englezismele astea 🙂 )

  7. Ei, atunci să mă scuzaţi, n-a fost cu intenţie. Se pare că propaganda asta marxistă m-a atins şi pe mine 🙂
    Eu am folosit mai sus „naţionalism” chiar cu sensul, neinspirat, din câte se vede, de patriotism. 🙁
    Aşadar, textul se va citi:

    Eu sunt de acord cu prima parte. Plus că se spune că naţionalismul trebuie evitat, nu şi că anti-naţionalismul trebuie promovat. De ce n-ar fi o analiză la rece binevenită?

  8. Ei, atunci să mă scuzaţi, n-a fost cu intenţie. Se pare că propaganda asta marxistă m-a atins şi pe mine 🙂
    Eu am folosit mai sus „naţionalism” chiar cu sensul, neinspirat, din câte se vede, de patriotism. 🙁
    Aşadar, textul se va citi:

    Eu sunt de acord cu prima parte. Plus că se spune că naţionalismul trebuie evitat, nu şi că anti-naţionalismul trebuie promovat. De ce n-ar fi o analiză la rece binevenită?

  9. Oops:

    Eu sunt de acord cu prima parte. Plus că se spune că patriotismul trebuie evitat, nu şi că anti-patriotismul trebuie promovat. De ce n-ar fi o analiză la rece binevenită?

  10. Oops:

    Eu sunt de acord cu prima parte. Plus că se spune că patriotismul trebuie evitat, nu şi că anti-patriotismul trebuie promovat. De ce n-ar fi o analiză la rece binevenită?

  11. Spune-mi de ce crezi tu ca patriotismul ar trebui evitat. De dragul discutiei, o sa mentionez cel mai invocat motiv. Uneori patriotismul duce la nationalism. Well, pe linia asta de gindire ar trebui sa umblam toti cu miinile taiate. Stii, printre atitea folosinte, mina e cea cu care ucidem.

    Pe de alta parte, crezi ca patriotismul e un obstacol in fata discernamintului, a spiritului critic fata de propria istorie? Stii ce este opusul patriotismului? Nu ura. Mai degraba indiferenta, acompaniata adesea de cinism. Patriotismul este o forma de atasament. Ura e si ea o forma de atasament. Sentimentele, raportarile sint diametral opuse, dar in ambele cazuri acestea graviteaza in jurul aceluiasi obiect al atasamentului. Doar focalizarea e diferita. De aceea, opusul patriotismului este ceva care elimina atasamentul. Indiferenta. Aici e miezul studiului profesorilor englezi.

    Ajuns aici, reformulez intrebarea. Te consideri un adept al indiferentei? E concluzia logica la ceea ce spui. Lipsa a ceva invita altceva sa ii ia locul. Inevitabil. In acest caz, lipsa patriotismului promoveaza indiferenta.

  12. Spune-mi de ce crezi tu ca patriotismul ar trebui evitat. De dragul discutiei, o sa mentionez cel mai invocat motiv. Uneori patriotismul duce la nationalism. Well, pe linia asta de gindire ar trebui sa umblam toti cu miinile taiate. Stii, printre atitea folosinte, mina e cea cu care ucidem.

    Pe de alta parte, crezi ca patriotismul e un obstacol in fata discernamintului, a spiritului critic fata de propria istorie? Stii ce este opusul patriotismului? Nu ura. Mai degraba indiferenta, acompaniata adesea de cinism. Patriotismul este o forma de atasament. Ura e si ea o forma de atasament. Sentimentele, raportarile sint diametral opuse, dar in ambele cazuri acestea graviteaza in jurul aceluiasi obiect al atasamentului. Doar focalizarea e diferita. De aceea, opusul patriotismului este ceva care elimina atasamentul. Indiferenta. Aici e miezul studiului profesorilor englezi.

    Ajuns aici, reformulez intrebarea. Te consideri un adept al indiferentei? E concluzia logica la ceea ce spui. Lipsa a ceva invita altceva sa ii ia locul. Inevitabil. In acest caz, lipsa patriotismului promoveaza indiferenta.

  13. Dacă prin „indiferenţă” înţelegi lipsa unui anume sentiment, sigur. 🙂
    Bineînţeles că nu-s de acord cu argumentul „patriotismul duce la naţionalism”, care în alte forme domină în gândirea economică şi socială de astăzi. Dar eu văd treaba astfel: nebănuite sunt căile inimii. De ce să plătesc pe cineva să mi le „bănuiască” el? Iubire cu forţa nu se poate. (Ăsta e doar un exerciţiu retoric: în practică se poate. Căsătorii aranjate, patriotism aranjat, etc.)
    Eu niciodată n-am înţeles să iubesc o ţară. E un obiect al afecţiunii mult prea abstract pentru mine (ca „iubirea de Dumnezeu”, spre exemplu). În schimb am avut profesori de istorie „patrioţi” şi… pe actualul profesor de istorie. Care mi l-a recomandat pe Lucian Boia, şi astfel m-a ajutat mai mult decât o făcuseră toţi profesorii dinaintea lui.
    Desigur, fiecare preferă ce învăţământ vrea. De aceea, la nivel ideal, sunt de acord cu învăţământul exclusiv privat. Însă în prezent avem două alternative: materia „indiferentă” şi materia „patriotică”. Pe baza materiei „indiferente” (deşi exponentă a răcelii şi impersonalităţii birocratice) copiii pot să dezvolte atât iubire, cât şi ură, cât şi indiferenţă faţă de ţara lor, în funcţie de discernământul propriu. Asta cu condiţia să înveţe sau să fie atenţi la oră, bineînţeles. 🙂 Ceea ce nu prea se întâmplă.

  14. Dacă prin „indiferenţă” înţelegi lipsa unui anume sentiment, sigur. 🙂
    Bineînţeles că nu-s de acord cu argumentul „patriotismul duce la naţionalism”, care în alte forme domină în gândirea economică şi socială de astăzi. Dar eu văd treaba astfel: nebănuite sunt căile inimii. De ce să plătesc pe cineva să mi le „bănuiască” el? Iubire cu forţa nu se poate. (Ăsta e doar un exerciţiu retoric: în practică se poate. Căsătorii aranjate, patriotism aranjat, etc.)
    Eu niciodată n-am înţeles să iubesc o ţară. E un obiect al afecţiunii mult prea abstract pentru mine (ca „iubirea de Dumnezeu”, spre exemplu). În schimb am avut profesori de istorie „patrioţi” şi… pe actualul profesor de istorie. Care mi l-a recomandat pe Lucian Boia, şi astfel m-a ajutat mai mult decât o făcuseră toţi profesorii dinaintea lui.
    Desigur, fiecare preferă ce învăţământ vrea. De aceea, la nivel ideal, sunt de acord cu învăţământul exclusiv privat. Însă în prezent avem două alternative: materia „indiferentă” şi materia „patriotică”. Pe baza materiei „indiferente” (deşi exponentă a răcelii şi impersonalităţii birocratice) copiii pot să dezvolte atât iubire, cât şi ură, cât şi indiferenţă faţă de ţara lor, în funcţie de discernământul propriu. Asta cu condiţia să înveţe sau să fie atenţi la oră, bineînţeles. 🙂 Ceea ce nu prea se întâmplă.

  15. Devine mai complicat, inteleg de unde vii. Hai sa zic asa. Eu cind am facut materiile de scoala legate de educatie civica (istorie, socialism stiintific, o parte din literatura romana, etc.) mi s-a vinturat mult rahat pe la urechi. Totusi, dupa amar de ani, experiente, probabil ca am devenit patriot. Culmea, roman. Chiar si acum spun cuvintul cu surprindere, dar daca patriostismul inseamna acceptarea unei afinitati adinci cu o limba, un loc, o istorie, o credinta si o psihologie… si daca toate acestea capata intelesul unic de „acasa”, atunci ii spun pe nume, patriotism. Acceptare nu e sinonim cu resemnare, chiar daca la noi impulsul mioritic e puternic. Dar altceva aveam in gind. Acest parcurs e al meu — strict personal — si nu demonstreaza nimic, cel mult sprijina oarecum ideea ta ca fiecare isi gaseste sau nu calea. Ai dreptate, fiecare isi gaseste calea proprie si nu exista nici o garantie ca va duce la intersectia patriotismului.

    Nu sint de acord cu tine cind lasi sa se inteleaga ca stilul „indiferent” e mai nimerit de vreme ce oricum fiecare va lua propriul drum. Materia prima a patriotismului e mostenirea colectiva de idei, esecuri, realizari, sentimente care vin din trecut si ne dau identitate. E un talmes balmes de lucruri foarte specifice. E nevoie de cineva sau ceva care sa structureze acest talmes balmes, sa-l povesteasca inteligibil, sa-i descifreze sensurile. In asta consta rolul scolii. Nu e vorba de indoctrinare. E mai degraba destelenirea trecutului pentru a-l face mai usor de asimilat. Odata aceasta mostenire inminata unei noi generatii, e treaba ei sa se descurce cu ea.

    Acest proces ramine totusi sterp daca „destelenirea” se limiteaza la un exercitiu impersonal si mai mult sau mai putin abstract. Patriotismul rasare cind uzi putin trecutul cu stropi de respect si dragoste. In ziua de azi, notiunea asta e anatema. Patriotismul, cind nu e considerat de-a dreptul imoral, e definit ca o supa chioara de valori si principii, bune si faine, dar lipsite de orice consistenta. E un exercitiu in abstract, un fel de matematica a drepturilor omului in care ti se dau niste formule si instructiunile de folosinta. A devenit atasament fata de niste abstractiuni la purtator, in loc de atasament fata de bucatica de umanitate imperfecta care a ingrasat solul pentru mosirea dureroasa a ideilor de la baza acestor abstractiuni.

    Aici ne intilnim. Nici eu nu pot sa iubesc abstractiunile, observi. Atita doar ca o tara nu mai este o abstractiune pentru mine.

  16. Devine mai complicat, inteleg de unde vii. Hai sa zic asa. Eu cind am facut materiile de scoala legate de educatie civica (istorie, socialism stiintific, o parte din literatura romana, etc.) mi s-a vinturat mult rahat pe la urechi. Totusi, dupa amar de ani, experiente, probabil ca am devenit patriot. Culmea, roman. Chiar si acum spun cuvintul cu surprindere, dar daca patriostismul inseamna acceptarea unei afinitati adinci cu o limba, un loc, o istorie, o credinta si o psihologie… si daca toate acestea capata intelesul unic de „acasa”, atunci ii spun pe nume, patriotism. Acceptare nu e sinonim cu resemnare, chiar daca la noi impulsul mioritic e puternic. Dar altceva aveam in gind. Acest parcurs e al meu — strict personal — si nu demonstreaza nimic, cel mult sprijina oarecum ideea ta ca fiecare isi gaseste sau nu calea. Ai dreptate, fiecare isi gaseste calea proprie si nu exista nici o garantie ca va duce la intersectia patriotismului.

    Nu sint de acord cu tine cind lasi sa se inteleaga ca stilul „indiferent” e mai nimerit de vreme ce oricum fiecare va lua propriul drum. Materia prima a patriotismului e mostenirea colectiva de idei, esecuri, realizari, sentimente care vin din trecut si ne dau identitate. E un talmes balmes de lucruri foarte specifice. E nevoie de cineva sau ceva care sa structureze acest talmes balmes, sa-l povesteasca inteligibil, sa-i descifreze sensurile. In asta consta rolul scolii. Nu e vorba de indoctrinare. E mai degraba destelenirea trecutului pentru a-l face mai usor de asimilat. Odata aceasta mostenire inminata unei noi generatii, e treaba ei sa se descurce cu ea.

    Acest proces ramine totusi sterp daca „destelenirea” se limiteaza la un exercitiu impersonal si mai mult sau mai putin abstract. Patriotismul rasare cind uzi putin trecutul cu stropi de respect si dragoste. In ziua de azi, notiunea asta e anatema. Patriotismul, cind nu e considerat de-a dreptul imoral, e definit ca o supa chioara de valori si principii, bune si faine, dar lipsite de orice consistenta. E un exercitiu in abstract, un fel de matematica a drepturilor omului in care ti se dau niste formule si instructiunile de folosinta. A devenit atasament fata de niste abstractiuni la purtator, in loc de atasament fata de bucatica de umanitate imperfecta care a ingrasat solul pentru mosirea dureroasa a ideilor de la baza acestor abstractiuni.

    Aici ne intilnim. Nici eu nu pot sa iubesc abstractiunile, observi. Atita doar ca o tara nu mai este o abstractiune pentru mine.

  17. Mulţumesc de lămuriri. Ştia Ioana ce ştia când zicea că-i plăcea argumentarea în sine. 😛 Totuşi, dacă moştenirea colectivă este resimţită de fiecare, n-ar trebui să se plieze pe fiecare în acest mod (iubirea), fără a fi nevoie de „impuls”? Nu e impulsul natural? Sau nu funcţionează lucrurile aşa?

  18. Mulţumesc de lămuriri. Ştia Ioana ce ştia când zicea că-i plăcea argumentarea în sine. 😛 Totuşi, dacă moştenirea colectivă este resimţită de fiecare, n-ar trebui să se plieze pe fiecare în acest mod (iubirea), fără a fi nevoie de „impuls”? Nu e impulsul natural? Sau nu funcţionează lucrurile aşa?

  19. O sa incep cu cateva scurte comentarii referitoare la textul articolului.

    Recomandarea de a nu mai promova in scolile britanice atasamentul fata de tara si istorie este incredibila. Se pare ca nu reusesc sa ma dezvat de acest termen: „incredibil”. Il folosesc tot mai des in ultima vreme, in situatii care in mod normal ar fi incredibile, dar in vremurile pe care le traim sunt din ce in ce mai credibile. Mai bine zis normale in sensul ca nu sunt altceva decat consecintele firesti ale decaderii lumii in care traim. Revenind, recomandarea facuta de acesti asa-zisi intelectuali miroase a internationalism marxist de la o posta and it makes me sick. Uite triumful marxismului! Vestul a castigat Razboiul Rece, dar marxismul a castigat razboiul cultural si social. Incep sa cred ca o sa ne ingroape pe toti.

    Pat Condell – tare ciudat cum un om atat de inteligent poate sa spuna tampenii atat de mari atunci cand vine vorba despre crestinism. Critica corectitudinea politica si e bine ca o face, dar ar trebui sa se mai uite din cand in cand in oglinda. Nici el nu sta prea bine. Si ideile sale emana de multe ori political-correctness; sau ateism agresiv, depinde cum privesti problema.

    Jack Wheeler – mi-a placut argumentul envy.

    Acum, despre patriotism si nationalism. Vad ca toata lumea a pus o eticheta negativa pe nationalism. Emil si Costin au incercat sa faca distinctia nationalism – patriotism pentru a scoate basma curata patriotismul, iar Gradinariu pare a se declara liber-cugetator dpdv. a problemei nationale 🙂 Eu unul ma consider nationalist si nu vad nimic negativ in asta. Chiar daca nu este o ora fericita pentru mine, o sa incerc sa explic de ce aceasta etichetare mi se pare cusuta cu ata alba.

    Patriotismul este acel sentiment de atasament fata de tara si popor. Daca iti pasa de ai tai – in sensul larg – si nu te lasa indiferent soarta tarii in care traiesti, te poti considera patriot. Nu discutam despre demagogie, ci despre sentimentul autentic. Acum, ce inteleg eu prin nationalism? Expresia politica a patriotismului, avand in centru constiinta nationala si identitate etnico-lingivistica; urmarirea unor obiective care sa tina cont de interesele natiunii mele. Suna destul de vag, banuiesc. O sa ma explic, dar pana una alta ma vad nevoit sa il apar pe cel mai mare cancelar german, Otto von Bismarck, de acuzantiile nefondate aduse lui de un blogger pe care eu nici nu il cunosc  .

    Cand eram mai mic, am avut de facut o lucrare pentru istorie, avand de ales intre doua personalitati: Napoleon Bonaparte si Otto von Bismarck. Vorbind cu tata, am considerat ca Napoleon e mult prea cunoscut – toata lumea o sa il faca pe corsican. Hai sa scriu despre Bismarck. Zis si facut, cu ajutorul lui tata si gratie Britaniica am facut o lucrare buna. Inchidem paranteza.

    Bloggerul Ronbo nu prea stie ce vorbeste atunci cand face astfel de afirmatii. In primul rand, citatul original suna asa:

    “Nicht durch Reden und Majoritätsbeschlüsse werden die großen Fragen der Zeit entschieden — das ist der große Fehler von 1848 und 1849 gewesen — sondern durch Blut und Eisen.”

    “Nu prin discursuri si voturi ale majoritatii vor fi rezolvate marile probleme ale vremii – asta a fost marea greseala a anilor 1848 si 1849 – ci prin sange si fier.”

    Dovada a unui nationalism tembel? Nu, rezultatul unui calcul facut la sange rece de catre un mare om de stat. Bismarck si-a dat seama ca nu este posibila unificarea germanilor intr-un singur stat in lipsa razboiului. Vremurile erau de asa natura incat nu exista pericolul anihilarii reciproce si dupa cum stim, pe vremea aceea oamenii erau gata sa isi apere interesele, chiar si cu arma-n mana. Rezultatul politicii lui Bismarck a fost Imperiul German, stat care – exceptie facand coloniile din Africa si Asia – nu a cucerit nici o bucata de pamant care sa nu fi fost locuita de germani. Abia in al doilea razboi mondial, la venirea la putere a lui Hilter si a national-socialistilo, Germania a devenit expansionista.

    Concret: o politica externa ce ar avea intre obiectivele sale respectarea drepturilor romanilor din tarile vecine ori revenirea Basarabiei la Romania ar fi rezultatul nationalismului. Nu vad absolut nimic daunator intr-o astfel de abordare a politicii externe. Basarabia este romaneasca, iar romanii din afara Romaniei au tot dreptul sa fie tratati ca oameni.

    Sovinism? Afirmarea superioritatii unei natiuni fata de alta.
    Xenofobie? Ura fata de straini.

    Nationalismul, in ciuda publicitatii negative care i se tot face, nu duce in mod absolut la sovinism si/sau la xenofobie. Mai mult, eu daca afirm superioritatea natiunii romane fata de triburile din Somalia, nu sunt un sovin, iar afirmatia mea nu este o simpla impresie, ci o constatare, indiferent de cat de nedreapta ar parea la prima vedere.

    Da, natiunea are cateva caracteristici clare: etnie, limba, teritoriu si – optional, din punctul meu de vedere – religie. Nu este tocmai un club care accepta usor noi membri, foarte adevarat, dar asta nu il face xenofob sau sovin si, implicit, de ocolit. Cu tot respectul pe care il am fata de Lucian Boia ale carui carti m-au ajutat si pe mine, trebuie sa il contrazic: nu exista un singur tip de nationalism si ala unul intrinsec negativ. Problema este mult mai complexa si nu poate fi judecata simplist. Nu in ultimul rand, natiunile nu sunt pe moarte. Daca situatia ar fi stat asa, nu aveam nevoie de atata propaganda pentru a demonstra ca a tine cont de identitatea proprie este o dovada de intoleranta/ inapoiere.

    In sfarsit, scoala are un rol fundamental. Problema nu trebuie pusa in termenii: de ce sa promovam patriotismul? Raspunsul nu poate fi decat unul singur: promovarea patriotismului creeaza cetateni preocupati in mod autentic de mersul tarii, atasati valorilor tarii si natiunii din care fac parte si gata oricand sa apere aceste valori, fie si cu pretul vietii. Patriotismul este o virtute, nu un defect. Noi nu am aparut din neant, iar statul in care traim nu ne apartine numai noua. Este rezultatul muncii a generatii de oameni si al unei anumite culturi – cultura noastra nationala, cu bunele si cu relele sale. Noi nu avem dreptul sa aruncam toate acestea pe geam. Am auzit o idee interesanta la cursul despre conservatorism, idee apartinand lui Burke: societatea – oricare societate – este un parteneriat intre cei care traiesc in prezent si cei care au murit. Imi place aceasta idee.

    Daca vreti, patriotismul este legatura care permite pastrarea valorilor de baza ale societatii. Fundatia oricarui stat este patriotismul. Minand patriotismul, subrezesti fundatia si pregatesti colapsul statului. Acesta va veni mai devreme sau mai tarziu, problema fiind nu daca, ci cand.

  20. O sa incep cu cateva scurte comentarii referitoare la textul articolului.

    Recomandarea de a nu mai promova in scolile britanice atasamentul fata de tara si istorie este incredibila. Se pare ca nu reusesc sa ma dezvat de acest termen: „incredibil”. Il folosesc tot mai des in ultima vreme, in situatii care in mod normal ar fi incredibile, dar in vremurile pe care le traim sunt din ce in ce mai credibile. Mai bine zis normale in sensul ca nu sunt altceva decat consecintele firesti ale decaderii lumii in care traim. Revenind, recomandarea facuta de acesti asa-zisi intelectuali miroase a internationalism marxist de la o posta and it makes me sick. Uite triumful marxismului! Vestul a castigat Razboiul Rece, dar marxismul a castigat razboiul cultural si social. Incep sa cred ca o sa ne ingroape pe toti.

    Pat Condell – tare ciudat cum un om atat de inteligent poate sa spuna tampenii atat de mari atunci cand vine vorba despre crestinism. Critica corectitudinea politica si e bine ca o face, dar ar trebui sa se mai uite din cand in cand in oglinda. Nici el nu sta prea bine. Si ideile sale emana de multe ori political-correctness; sau ateism agresiv, depinde cum privesti problema.

    Jack Wheeler – mi-a placut argumentul envy.

    Acum, despre patriotism si nationalism. Vad ca toata lumea a pus o eticheta negativa pe nationalism. Emil si Costin au incercat sa faca distinctia nationalism – patriotism pentru a scoate basma curata patriotismul, iar Gradinariu pare a se declara liber-cugetator dpdv. a problemei nationale 🙂 Eu unul ma consider nationalist si nu vad nimic negativ in asta. Chiar daca nu este o ora fericita pentru mine, o sa incerc sa explic de ce aceasta etichetare mi se pare cusuta cu ata alba.

    Patriotismul este acel sentiment de atasament fata de tara si popor. Daca iti pasa de ai tai – in sensul larg – si nu te lasa indiferent soarta tarii in care traiesti, te poti considera patriot. Nu discutam despre demagogie, ci despre sentimentul autentic. Acum, ce inteleg eu prin nationalism? Expresia politica a patriotismului, avand in centru constiinta nationala si identitate etnico-lingivistica; urmarirea unor obiective care sa tina cont de interesele natiunii mele. Suna destul de vag, banuiesc. O sa ma explic, dar pana una alta ma vad nevoit sa il apar pe cel mai mare cancelar german, Otto von Bismarck, de acuzantiile nefondate aduse lui de un blogger pe care eu nici nu il cunosc  .

    Cand eram mai mic, am avut de facut o lucrare pentru istorie, avand de ales intre doua personalitati: Napoleon Bonaparte si Otto von Bismarck. Vorbind cu tata, am considerat ca Napoleon e mult prea cunoscut – toata lumea o sa il faca pe corsican. Hai sa scriu despre Bismarck. Zis si facut, cu ajutorul lui tata si gratie Britaniica am facut o lucrare buna. Inchidem paranteza.

    Bloggerul Ronbo nu prea stie ce vorbeste atunci cand face astfel de afirmatii. In primul rand, citatul original suna asa:

    “Nicht durch Reden und Majoritätsbeschlüsse werden die großen Fragen der Zeit entschieden — das ist der große Fehler von 1848 und 1849 gewesen — sondern durch Blut und Eisen.”

    “Nu prin discursuri si voturi ale majoritatii vor fi rezolvate marile probleme ale vremii – asta a fost marea greseala a anilor 1848 si 1849 – ci prin sange si fier.”

    Dovada a unui nationalism tembel? Nu, rezultatul unui calcul facut la sange rece de catre un mare om de stat. Bismarck si-a dat seama ca nu este posibila unificarea germanilor intr-un singur stat in lipsa razboiului. Vremurile erau de asa natura incat nu exista pericolul anihilarii reciproce si dupa cum stim, pe vremea aceea oamenii erau gata sa isi apere interesele, chiar si cu arma-n mana. Rezultatul politicii lui Bismarck a fost Imperiul German, stat care – exceptie facand coloniile din Africa si Asia – nu a cucerit nici o bucata de pamant care sa nu fi fost locuita de germani. Abia in al doilea razboi mondial, la venirea la putere a lui Hilter si a national-socialistilo, Germania a devenit expansionista.

    Concret: o politica externa ce ar avea intre obiectivele sale respectarea drepturilor romanilor din tarile vecine ori revenirea Basarabiei la Romania ar fi rezultatul nationalismului. Nu vad absolut nimic daunator intr-o astfel de abordare a politicii externe. Basarabia este romaneasca, iar romanii din afara Romaniei au tot dreptul sa fie tratati ca oameni.

    Sovinism? Afirmarea superioritatii unei natiuni fata de alta.
    Xenofobie? Ura fata de straini.

    Nationalismul, in ciuda publicitatii negative care i se tot face, nu duce in mod absolut la sovinism si/sau la xenofobie. Mai mult, eu daca afirm superioritatea natiunii romane fata de triburile din Somalia, nu sunt un sovin, iar afirmatia mea nu este o simpla impresie, ci o constatare, indiferent de cat de nedreapta ar parea la prima vedere.

    Da, natiunea are cateva caracteristici clare: etnie, limba, teritoriu si – optional, din punctul meu de vedere – religie. Nu este tocmai un club care accepta usor noi membri, foarte adevarat, dar asta nu il face xenofob sau sovin si, implicit, de ocolit. Cu tot respectul pe care il am fata de Lucian Boia ale carui carti m-au ajutat si pe mine, trebuie sa il contrazic: nu exista un singur tip de nationalism si ala unul intrinsec negativ. Problema este mult mai complexa si nu poate fi judecata simplist. Nu in ultimul rand, natiunile nu sunt pe moarte. Daca situatia ar fi stat asa, nu aveam nevoie de atata propaganda pentru a demonstra ca a tine cont de identitatea proprie este o dovada de intoleranta/ inapoiere.

    In sfarsit, scoala are un rol fundamental. Problema nu trebuie pusa in termenii: de ce sa promovam patriotismul? Raspunsul nu poate fi decat unul singur: promovarea patriotismului creeaza cetateni preocupati in mod autentic de mersul tarii, atasati valorilor tarii si natiunii din care fac parte si gata oricand sa apere aceste valori, fie si cu pretul vietii. Patriotismul este o virtute, nu un defect. Noi nu am aparut din neant, iar statul in care traim nu ne apartine numai noua. Este rezultatul muncii a generatii de oameni si al unei anumite culturi – cultura noastra nationala, cu bunele si cu relele sale. Noi nu avem dreptul sa aruncam toate acestea pe geam. Am auzit o idee interesanta la cursul despre conservatorism, idee apartinand lui Burke: societatea – oricare societate – este un parteneriat intre cei care traiesc in prezent si cei care au murit. Imi place aceasta idee.

    Daca vreti, patriotismul este legatura care permite pastrarea valorilor de baza ale societatii. Fundatia oricarui stat este patriotismul. Minand patriotismul, subrezesti fundatia si pregatesti colapsul statului. Acesta va veni mai devreme sau mai tarziu, problema fiind nu daca, ci cand.

  21. Pasoptistii. Unificarea Italiei. Primul razboi mondial. Dezintegrarea Iugoslaviei. Bucovina si Basarabia. Patriotism, nationalism, sovinism? Comentariul Imperialistului le pune pe tapet. Ce se aplica unde, cit de mult s-a schimbat sensul acestor notiuni? De ce s-a schimbat?

    Uniunea Europeana. Capat de linie. Popoarele se dau jos din tarile lor si devin populatii pe un teritoriu administrat central.

  22. Pasoptistii. Unificarea Italiei. Primul razboi mondial. Dezintegrarea Iugoslaviei. Bucovina si Basarabia. Patriotism, nationalism, sovinism? Comentariul Imperialistului le pune pe tapet. Ce se aplica unde, cit de mult s-a schimbat sensul acestor notiuni? De ce s-a schimbat?

    Uniunea Europeana. Capat de linie. Popoarele se dau jos din tarile lor si devin populatii pe un teritoriu administrat central.

  23. da, Imperialistu’ cred ca are dreptate. patriotismul este o forma pasiva de atasament fata de tara de bastina pe cand nationalismul este o forma politizata, activa.

    dar am o intrebare: cum se naste, un popor, o tara? din patriotism sau din nationalism atata timp cat patriotismul este pasiv? triburile germanice, provinciile romanesti au avut nevoie de nationalism pt a actiona politic in vederea unirii si crearii statului Romania, Germania. (obs: ce tare suna triburi germanice si provincii romanesti. nu cred ca e denumirea corecta dar asta mi-a venit in minte)
    apoi, patriotismul este o forma de post-nationalism, natiunea fiind deja formata, isi permite luxul unui atasament pasiv fata de tara.

    p.s. discutia asta ma duce cu gandul la Rep. Moldova

  24. da, Imperialistu’ cred ca are dreptate. patriotismul este o forma pasiva de atasament fata de tara de bastina pe cand nationalismul este o forma politizata, activa.

    dar am o intrebare: cum se naste, un popor, o tara? din patriotism sau din nationalism atata timp cat patriotismul este pasiv? triburile germanice, provinciile romanesti au avut nevoie de nationalism pt a actiona politic in vederea unirii si crearii statului Romania, Germania. (obs: ce tare suna triburi germanice si provincii romanesti. nu cred ca e denumirea corecta dar asta mi-a venit in minte)
    apoi, patriotismul este o forma de post-nationalism, natiunea fiind deja formata, isi permite luxul unui atasament pasiv fata de tara.

    p.s. discutia asta ma duce cu gandul la Rep. Moldova

  25. E si un revers. Romania s-a nascut din nationalismul (minus sovinism si xenofobie) unor generatii de exceptie. Acum, patriotismul pare mai potrivit. Insa, cum ar vedea acest lucru un maghiar separatist din Harghita sau Covasna? Patriotismul romanesc ii pare nationalism sovin. La fel si unui rusofil din Moldova. Mai mult, nationalismul dorind realizarea Romaniei intregite ii va pare rusofilului drept imperialism curat. Asta e, interesul poarta fesul. Responsabilitatea noastra este sa evitam sovinismul. Doar asa putem sa ne realizam idealul fara a-l compromite.

  26. E si un revers. Romania s-a nascut din nationalismul (minus sovinism si xenofobie) unor generatii de exceptie. Acum, patriotismul pare mai potrivit. Insa, cum ar vedea acest lucru un maghiar separatist din Harghita sau Covasna? Patriotismul romanesc ii pare nationalism sovin. La fel si unui rusofil din Moldova. Mai mult, nationalismul dorind realizarea Romaniei intregite ii va pare rusofilului drept imperialism curat. Asta e, interesul poarta fesul. Responsabilitatea noastra este sa evitam sovinismul. Doar asa putem sa ne realizam idealul fara a-l compromite.

  27. Da, patriotismu strica mintile si intuneca curiozitatea si cunoasterea. Si in cele din urma duce la violenta. Uite urmatoarea parabola: Intr-un sat se bateau doua feluri de broaste, cu burta maro si cu burta verde. Pe pajisti taranii gaseau in fiecare dimineata zeci de broaste moarte, dupa cum se luptau ele noaptea. Niste intelepti din sat au zis ca e bine sa tinem cu broastele cu burta verde ca alea pareau mai sanatoase si ajutau la starpirea unor daunatori. Copiii satului au invatat numai despre broaste – geografia broastelor, istoria broastelor, filozofia broastelor, cromatica broastelor… si din toate broastele, cele verzi erau cele mai bune. In timp, acei copii nu numai ca nu au stiut nimic despre serpi, pasari, mamifere, roci, astre… dar au inceput sa umble cocosati si sa topaie si sa priveasca bulbucat… Neintelegand multe din lumea care ii inconjura cautau mereu broaste cu burta maro sa le omoare.

    PS Felicitari pentru premiu

  28. Da, patriotismu strica mintile si intuneca curiozitatea si cunoasterea. Si in cele din urma duce la violenta. Uite urmatoarea parabola: Intr-un sat se bateau doua feluri de broaste, cu burta maro si cu burta verde. Pe pajisti taranii gaseau in fiecare dimineata zeci de broaste moarte, dupa cum se luptau ele noaptea. Niste intelepti din sat au zis ca e bine sa tinem cu broastele cu burta verde ca alea pareau mai sanatoase si ajutau la starpirea unor daunatori. Copiii satului au invatat numai despre broaste – geografia broastelor, istoria broastelor, filozofia broastelor, cromatica broastelor… si din toate broastele, cele verzi erau cele mai bune. In timp, acei copii nu numai ca nu au stiut nimic despre serpi, pasari, mamifere, roci, astre… dar au inceput sa umble cocosati si sa topaie si sa priveasca bulbucat… Neintelegand multe din lumea care ii inconjura cautau mereu broaste cu burta maro sa le omoare.

    PS Felicitari pentru premiu

  29. Bombon.

    Mersi pentru cuvintele bune. Acum, legatura dintre patriotism si parabola ta e una fictiva. Exista doar in imaginatia ta. De altfel, chiar te rog sa ma convingi ca relatia dintre patriotism si parabola e demonstrabila logic. Inainte de orice, vreau sa iti atrag atentia ca lupta dintre broaste nu are nici o legatura cu patriotismul. De unde stii ca nu e vorba de o aversiune reciproca naturala sau de competitie pentru dominarea habitatului comun? Sau de aversiunea la verde, respectiv maro. Sigur, poti sa imi reprosezi ca sint prea literal si uit ca e vorba despre o parabola. Nu uit. Parabola ta incepe cu un efect — lupta dintre doua specii inrudite — dar nu exista nici un indiciu al cauzei. Tu esti cel care subintelegi „patriotismul” si incerci sa dai greutate unei opinii personale printr-o incercare fortata de generalizare. Si doi, „aversiunea reciproca” si „competitia pentru pentru dominarea habitatului comun” nu sint efecte ale patriotismului. Daca ai aceasta convingere, te rog sa argumentezi.

    „Da, patriotismu strica mintile si intuneca curiozitatea si cunoasterea. Si in cele din urma duce la violenta.”

    Aici esti clar si onest. In acesta logica, pasoptistii care au pus bazele Romaniei moderne (Kogalniceanu, Rossetti, Balcescu, etc) au avut mintile stricate si intunecate. Mai mult, orice patriot roman de azi si de oriunde are mintea stricata si intunecata. Si evident, toti sint predispusi la violenta. Adevarate bombe sociale. Ce gasesc interesant este ca exact aceeasi logica a fost si este folosita de cei care au interesul sa demonizeze emanciparea nationala. Uite un exemplu foarte recent. Revoltele din Llhasa, capitala Tibetului. Patrioti tibetani s-au saturat de 60 de ani de ocupatie chineza si distrugere metodica a identitatii lor si au iesit in strada sa protesteze. S-au dedat la violente. Au murit oameni, au fost distruse bunuri materiale. E chiar un exemplu interesant. In regiunea cea mai cunoscuta pentru respingerea oricarei forme de violenta au loc violente in care localnicii sint larg implicati.

    „patriotismu strica mintile si intuneca curiozitatea si cunoasterea. Si in cele din urma duce la violenta.”

    Exact acesta e argumentul Partidului Comunist Chinez.

  30. Bombon.

    Mersi pentru cuvintele bune. Acum, legatura dintre patriotism si parabola ta e una fictiva. Exista doar in imaginatia ta. De altfel, chiar te rog sa ma convingi ca relatia dintre patriotism si parabola e demonstrabila logic. Inainte de orice, vreau sa iti atrag atentia ca lupta dintre broaste nu are nici o legatura cu patriotismul. De unde stii ca nu e vorba de o aversiune reciproca naturala sau de competitie pentru dominarea habitatului comun? Sau de aversiunea la verde, respectiv maro. Sigur, poti sa imi reprosezi ca sint prea literal si uit ca e vorba despre o parabola. Nu uit. Parabola ta incepe cu un efect — lupta dintre doua specii inrudite — dar nu exista nici un indiciu al cauzei. Tu esti cel care subintelegi „patriotismul” si incerci sa dai greutate unei opinii personale printr-o incercare fortata de generalizare. Si doi, „aversiunea reciproca” si „competitia pentru pentru dominarea habitatului comun” nu sint efecte ale patriotismului. Daca ai aceasta convingere, te rog sa argumentezi.

    „Da, patriotismu strica mintile si intuneca curiozitatea si cunoasterea. Si in cele din urma duce la violenta.”

    Aici esti clar si onest. In acesta logica, pasoptistii care au pus bazele Romaniei moderne (Kogalniceanu, Rossetti, Balcescu, etc) au avut mintile stricate si intunecate. Mai mult, orice patriot roman de azi si de oriunde are mintea stricata si intunecata. Si evident, toti sint predispusi la violenta. Adevarate bombe sociale. Ce gasesc interesant este ca exact aceeasi logica a fost si este folosita de cei care au interesul sa demonizeze emanciparea nationala. Uite un exemplu foarte recent. Revoltele din Llhasa, capitala Tibetului. Patrioti tibetani s-au saturat de 60 de ani de ocupatie chineza si distrugere metodica a identitatii lor si au iesit in strada sa protesteze. S-au dedat la violente. Au murit oameni, au fost distruse bunuri materiale. E chiar un exemplu interesant. In regiunea cea mai cunoscuta pentru respingerea oricarei forme de violenta au loc violente in care localnicii sint larg implicati.

    „patriotismu strica mintile si intuneca curiozitatea si cunoasterea. Si in cele din urma duce la violenta.”

    Exact acesta e argumentul Partidului Comunist Chinez.

  31. Costin > Nu stiu cum se naste un popor, e greu de zis. Poporul exista, e o realitate care apare in timp, dar nu programat. Nu poti crea un popor, dar poti crea o natiune. Cam ceea ce incearca tovarasii de la Chisinau de zeci de ani. Proiectul sovietic al moldovenismului, mostenit de la Rusia tarista, este un caz de creare a unei natiuni.

    Sa reformulez: moldovenistii stiu ca pentru a ramane la putere, trebuie sa se opuna din rasputeri revenirii Moldovei la Romania. Asta se traduce printr-o opozitia inversunata la tot ceea este romanesc, dar nu se poate reduce numai la asta. Ei au preluat de la sovietici tezele moldovenismului, tocmai pentru a crea aceasta constiinta distincta de cea romaneasca. Vorbesc despre un popor moldovenesc, o limba moldoveneasca, o istorie moldoveneasca.

    Emil > Nu stiu daca putem evita sau nu evitarea catalogarii drept „nationalisti sovini” de rusofilii extremi din Republica Moldova/, dar banuiesc ca exista destui rusi si ucrainieni cu care se poate discuta. Marea problema se afla in Transnistria, in rest cred ca putem cadea de acord. Ma gandesc ca in viitor chiar si non-romanii din Basarabia vor ajunge la concluzia ca reunificarea cu Romania este cea mai buna optiune. Republica Moldova este un stat artificial, lipsit de viitor.

    In ceea ce ii priveste pe separatistii maghiari, cred ca numarul lor este mult supraevaluat de fortele national-comuniste 🙂 . Prea putini sunt ungurii si secuii care vor sa se mai separe de Romania. Mai multi sunt cei care vor un anumit nivel de autonomie, desi suspiciunea mea e ca si numarulor lor este mult supraevaluat.

    Bombon > Pentru inceput, multumim pentru aprecieri; sa trecem insa la subiect. Ma tem ca judeci nedrept patriotismul. Pornesti de la premise gresite si ajungi la niste concluzii la fel de eronate. Nu intuneca cunoastearea si curiozitatea pentru simplul fapt ca tine la ce este al sau.

    Presupun ca te referi la prejudecatile pe care le avem unii despre altii. De prea multe ori acest cuvant este nedreptatit :). pre-judecata, judecata anterioara momentului in care ne aflam. Poate sa fie corecta sau gresita, dar nu este incorecta pentru simplul fapt ca este anterioara situatiei in care ne aflam la un moment dat.

    Poti foarte bine sa fi un bun patriot si sa ii cunosti bine si pe straini; la fel de bine poti sa crezi in „imagine all the people” si sa nu ai pic de habar despre ceilalti „people” – un adevarat ignorant.

    In sfarsit, este greu de crezut ca se poate lega patriotismul de violenta. Violenta este inerenta firii omului si putem gasi mii de exemple de violenta in care identitatea nationala/ etnica nu joaca nici un rol.

  32. Costin > Nu stiu cum se naste un popor, e greu de zis. Poporul exista, e o realitate care apare in timp, dar nu programat. Nu poti crea un popor, dar poti crea o natiune. Cam ceea ce incearca tovarasii de la Chisinau de zeci de ani. Proiectul sovietic al moldovenismului, mostenit de la Rusia tarista, este un caz de creare a unei natiuni.

    Sa reformulez: moldovenistii stiu ca pentru a ramane la putere, trebuie sa se opuna din rasputeri revenirii Moldovei la Romania. Asta se traduce printr-o opozitia inversunata la tot ceea este romanesc, dar nu se poate reduce numai la asta. Ei au preluat de la sovietici tezele moldovenismului, tocmai pentru a crea aceasta constiinta distincta de cea romaneasca. Vorbesc despre un popor moldovenesc, o limba moldoveneasca, o istorie moldoveneasca.

    Emil > Nu stiu daca putem evita sau nu evitarea catalogarii drept „nationalisti sovini” de rusofilii extremi din Republica Moldova/, dar banuiesc ca exista destui rusi si ucrainieni cu care se poate discuta. Marea problema se afla in Transnistria, in rest cred ca putem cadea de acord. Ma gandesc ca in viitor chiar si non-romanii din Basarabia vor ajunge la concluzia ca reunificarea cu Romania este cea mai buna optiune. Republica Moldova este un stat artificial, lipsit de viitor.

    In ceea ce ii priveste pe separatistii maghiari, cred ca numarul lor este mult supraevaluat de fortele national-comuniste 🙂 . Prea putini sunt ungurii si secuii care vor sa se mai separe de Romania. Mai multi sunt cei care vor un anumit nivel de autonomie, desi suspiciunea mea e ca si numarulor lor este mult supraevaluat.

    Bombon > Pentru inceput, multumim pentru aprecieri; sa trecem insa la subiect. Ma tem ca judeci nedrept patriotismul. Pornesti de la premise gresite si ajungi la niste concluzii la fel de eronate. Nu intuneca cunoastearea si curiozitatea pentru simplul fapt ca tine la ce este al sau.

    Presupun ca te referi la prejudecatile pe care le avem unii despre altii. De prea multe ori acest cuvant este nedreptatit :). pre-judecata, judecata anterioara momentului in care ne aflam. Poate sa fie corecta sau gresita, dar nu este incorecta pentru simplul fapt ca este anterioara situatiei in care ne aflam la un moment dat.

    Poti foarte bine sa fi un bun patriot si sa ii cunosti bine si pe straini; la fel de bine poti sa crezi in „imagine all the people” si sa nu ai pic de habar despre ceilalti „people” – un adevarat ignorant.

    In sfarsit, este greu de crezut ca se poate lega patriotismul de violenta. Violenta este inerenta firii omului si putem gasi mii de exemple de violenta in care identitatea nationala/ etnica nu joaca nici un rol.

  33. noi vorbim aici, analizam, disecam si reasamblam la loc concepte distruse si denaturate de progresistii lu’ peste. Acelasi lucru ca noi fac si alte mii de oameni, acestia fie bloggeri, politicieni, intelectuali sau diletanti. O minoritate care sa opreasca torentul vijelios al ideilor prezentului. (fiecare prezent are ideile lui, unele mai stricate ca altele. cel de acuma emana un miros cam insuportabil)

    Torentul „prezentului din prezent” 🙂 il vad alimentat de elita care incearca sa distruga tot ce a precedat-o si de „usefull idiot”-ii purtatori de fulare pro-Palestina, anti-Israel, marihonari anti capitalisti si anti americani din cauza modei si de toti cei care urmeaza turma ca sa nu ramana singuri.

    Il vad distrugind toate valorile, atasamentele, arta, filozofia, crestinismul, constructiile trecutului, sa le „explain them away”. (nu am gasit un echivalent romanesc care sa sune la fel de bine.)
    Acest torent il vad capabil sa dizolve vechile intelesuri in acidul secularismului marxizant. Iar Europeanul de azi,e om imbatranit, complexat, speriat de cuvinte gen „xenofob”, „rasist” si multe altele (stangistii de serviciu si-au facut bine treaba). Poti gasi cate un cuvant fiecare situatie imaginabila.
    Practic in momentul de fata, ca dialogul normal nu mai este posibil cu un exemplar reusit de useful idiot. Acesta a fost inarmat pe tot parcursul vietii cu concepte si anti-explicatii pt orice nu este de stanga. Acesta e genul de european, care cu o fata tampa il poti intreba: America este de vina pt tot raul din lume, pt toate crimele si neajunsurile din orice colt al globului. Il intrebi si astepti cu sufletul la gura raspunsul pe care ti-l da politicos si cu zambetul pe buze: „Da, ja, si, yes, etc” 🙂
    Mie unu’, dupa mai bine de jumatate de ora, nu mi-a mai ramas nimica de facut, decat sa zambesc inapoi si sa mai iau o gura de bere incercand sa schimb subiectul.
    Acest acid marxist nu poate totusi dizolva si valorile islamistilor, care acuma, dupa ce au dat de petro-dolari, dupa sute de ani de mancat intre ei sunt mai increzatori ca niciodata.

    Si torentul asta, va dizolva valorile vestului, iritand putin islamul si mai mult dandu-i apa la moara.
    Tendinta asta va fi greu de intors. . Pt a fi intoarsa din drumul ei, trebuie prima data oprita. Ca sa fie oprita, trebuie intai incetinita… si deocamdata accelereaza.
    40 de ani de spalare de creieri trec in cam de 2 ori mai mult timp.
    Si asta daca se incepe de maine dimineata. Sint pesimist in seara asta

  34. noi vorbim aici, analizam, disecam si reasamblam la loc concepte distruse si denaturate de progresistii lu’ peste. Acelasi lucru ca noi fac si alte mii de oameni, acestia fie bloggeri, politicieni, intelectuali sau diletanti. O minoritate care sa opreasca torentul vijelios al ideilor prezentului. (fiecare prezent are ideile lui, unele mai stricate ca altele. cel de acuma emana un miros cam insuportabil)

    Torentul „prezentului din prezent” 🙂 il vad alimentat de elita care incearca sa distruga tot ce a precedat-o si de „usefull idiot”-ii purtatori de fulare pro-Palestina, anti-Israel, marihonari anti capitalisti si anti americani din cauza modei si de toti cei care urmeaza turma ca sa nu ramana singuri.

    Il vad distrugind toate valorile, atasamentele, arta, filozofia, crestinismul, constructiile trecutului, sa le „explain them away”. (nu am gasit un echivalent romanesc care sa sune la fel de bine.)
    Acest torent il vad capabil sa dizolve vechile intelesuri in acidul secularismului marxizant. Iar Europeanul de azi,e om imbatranit, complexat, speriat de cuvinte gen „xenofob”, „rasist” si multe altele (stangistii de serviciu si-au facut bine treaba). Poti gasi cate un cuvant fiecare situatie imaginabila.
    Practic in momentul de fata, ca dialogul normal nu mai este posibil cu un exemplar reusit de useful idiot. Acesta a fost inarmat pe tot parcursul vietii cu concepte si anti-explicatii pt orice nu este de stanga. Acesta e genul de european, care cu o fata tampa il poti intreba: America este de vina pt tot raul din lume, pt toate crimele si neajunsurile din orice colt al globului. Il intrebi si astepti cu sufletul la gura raspunsul pe care ti-l da politicos si cu zambetul pe buze: „Da, ja, si, yes, etc” 🙂
    Mie unu’, dupa mai bine de jumatate de ora, nu mi-a mai ramas nimica de facut, decat sa zambesc inapoi si sa mai iau o gura de bere incercand sa schimb subiectul.
    Acest acid marxist nu poate totusi dizolva si valorile islamistilor, care acuma, dupa ce au dat de petro-dolari, dupa sute de ani de mancat intre ei sunt mai increzatori ca niciodata.

    Si torentul asta, va dizolva valorile vestului, iritand putin islamul si mai mult dandu-i apa la moara.
    Tendinta asta va fi greu de intors. . Pt a fi intoarsa din drumul ei, trebuie prima data oprita. Ca sa fie oprita, trebuie intai incetinita… si deocamdata accelereaza.
    40 de ani de spalare de creieri trec in cam de 2 ori mai mult timp.
    Si asta daca se incepe de maine dimineata. Sint pesimist in seara asta

  35. cosmin:

    mi-ai exprimat gindurile mai bine si mai „viforos” decit ar fi putut-o face bietele mele celule inecate in decenii de regret si instrainare, dar inca sugind testosteron din jur, cumva treze, nesperat, si clar acasa la patrupezii buni de aici.

    dar, pentru dumnezeu, lasa vaicareala. Nu ajuta.
    Ce se intimpla e de proportii mult mai mari decit fascismul si comunismul, pentru ca le inglobeaza si se sprijina pe ele, si fiecare minte treaza, ca a ta, conteaza in lupta asta.

  36. cosmin:

    mi-ai exprimat gindurile mai bine si mai „viforos” decit ar fi putut-o face bietele mele celule inecate in decenii de regret si instrainare, dar inca sugind testosteron din jur, cumva treze, nesperat, si clar acasa la patrupezii buni de aici.

    dar, pentru dumnezeu, lasa vaicareala. Nu ajuta.
    Ce se intimpla e de proportii mult mai mari decit fascismul si comunismul, pentru ca le inglobeaza si se sprijina pe ele, si fiecare minte treaza, ca a ta, conteaza in lupta asta.

  37. Panseluta:
    mersi de cuvintele frumoase, ce pot sa zic… Miorita din urma cateodata, oricat de tare as fugi.

  38. Panseluta:
    mersi de cuvintele frumoase, ce pot sa zic… Miorita din urma cateodata, oricat de tare as fugi.

  39. Papa Benedict usureaza covertirea celor din Biserica Anglicana la catolicism. condusa de un arhiepiscop marxist si maxizant pina in maduva oaselor, anglicanii incep sa caute alternative, iar Papa e pe faza:

    Unleashing the Counter-Reformation

    The pope makes it easier for Anglicans to convert to Catholicism en masse—but creates a rod for his own back

    SINCE the Church of England voted 17 years ago to admit women to the priesthood, disenchanted individual members of the 80m-strong worldwide Anglican Communion have been quietly converting to Roman Catholicism. Since 2003, when the Episcopalian church, the American branch of the Communion, first ordained an openly gay bishop, the number of alienated conservatives has been swollen by those dismayed by their Church’s growing tolerance of homosexuality.

    Many traditionalist Anglicans, nevertheless, have held back, reluctant to sacrifice their liturgy and heritage. On October 20th Pope Benedict offered them a way out of their unease and into the Catholic church. In so doing, he created a new headache for the beleaguered Anglican leadership—and resuscitated an old conundrum for the Vatican.
    ….

    restul aici via http://twitter.com/antiteze

  40. Papa Benedict usureaza covertirea celor din Biserica Anglicana la catolicism. condusa de un arhiepiscop marxist si maxizant pina in maduva oaselor, anglicanii incep sa caute alternative, iar Papa e pe faza:

    Unleashing the Counter-Reformation

    The pope makes it easier for Anglicans to convert to Catholicism en masse—but creates a rod for his own back

    SINCE the Church of England voted 17 years ago to admit women to the priesthood, disenchanted individual members of the 80m-strong worldwide Anglican Communion have been quietly converting to Roman Catholicism. Since 2003, when the Episcopalian church, the American branch of the Communion, first ordained an openly gay bishop, the number of alienated conservatives has been swollen by those dismayed by their Church’s growing tolerance of homosexuality.

    Many traditionalist Anglicans, nevertheless, have held back, reluctant to sacrifice their liturgy and heritage. On October 20th Pope Benedict offered them a way out of their unease and into the Catholic church. In so doing, he created a new headache for the beleaguered Anglican leadership—and resuscitated an old conundrum for the Vatican.
    ….

    restul aici via http://twitter.com/antiteze

  41. interesanta postare si foarte interesante si comentariile voastre… tu, emil, stii parerea mea despre patriotism (si, daca nu am facut disocierea conceptuala in articolul meu, trebuie sa precizez ca sunt de acord cu imperialistu’ in ceea ce priveste patriotismul si nationalismul).

    eu incerc sa nu judec pe nimeni, desi am fost pusa in situatii jenante in care am avut de-a face cu sovinismul altora (btw, imprerialistule, nu subestima si relativiza aspiratiile si nostalgiile imperiale ale unora, fiindca tocmai de aceea nu suntem in stare sa-i intelegem). incerc sa dau dovada de acea moderatie despre care vorbeam in articolul meu, fara a pierde din vedere faptul ca, noi romanii si altii din jurul nostru, suntem oarecum neadaptati in raport cu ce se desfasoara in vestul Europei si cu ceea ce se intampla peste ocean. ca o fi bine, ca o fi rau numai timpul poate sa decida

  42. interesanta postare si foarte interesante si comentariile voastre… tu, emil, stii parerea mea despre patriotism (si, daca nu am facut disocierea conceptuala in articolul meu, trebuie sa precizez ca sunt de acord cu imperialistu’ in ceea ce priveste patriotismul si nationalismul).

    eu incerc sa nu judec pe nimeni, desi am fost pusa in situatii jenante in care am avut de-a face cu sovinismul altora (btw, imprerialistule, nu subestima si relativiza aspiratiile si nostalgiile imperiale ale unora, fiindca tocmai de aceea nu suntem in stare sa-i intelegem). incerc sa dau dovada de acea moderatie despre care vorbeam in articolul meu, fara a pierde din vedere faptul ca, noi romanii si altii din jurul nostru, suntem oarecum neadaptati in raport cu ce se desfasoara in vestul Europei si cu ceea ce se intampla peste ocean. ca o fi bine, ca o fi rau numai timpul poate sa decida

  43. amanda13:

    „eu incerc sa nu judec pe nimeni…”

    Vorbesti serios? De ce te-ai feri de a-ti exersa „judecata”? Tu insati judeci implicit, daca nu explicit.
    Toti judecam fapte si idei in fiecare fateta a vietilor noastre, adica ne folosim de discermanimt si valori/idei pe o scara comuna.
    Mi se pare ca esti atinsa de morbul corectitudinii politice.
    Ce e rusinos sau rau in a-i judeca pe cei care se opun principiilor tale? Ai fi vrut ca Hristos sa nu-i „judece” pe pacatosii care erau gata s-o lapideze pe Maria Magdalena?

  44. amanda13:

    „eu incerc sa nu judec pe nimeni…”

    Vorbesti serios? De ce te-ai feri de a-ti exersa „judecata”? Tu insati judeci implicit, daca nu explicit.
    Toti judecam fapte si idei in fiecare fateta a vietilor noastre, adica ne folosim de discermanimt si valori/idei pe o scara comuna.
    Mi se pare ca esti atinsa de morbul corectitudinii politice.
    Ce e rusinos sau rau in a-i judeca pe cei care se opun principiilor tale? Ai fi vrut ca Hristos sa nu-i „judece” pe pacatosii care erau gata s-o lapideze pe Maria Magdalena?

  45. @ dr. pepper, da

    @ panseluta. nici pe departe. sunt atinsa doar de morbul cuiva care si-a trait copilaria in HarCov unde eram „noi si ei”. nu-mi exersez judecata dintr-un motiv foarte simplu. lucrurile sunt mult mai complexe si la un moment dat am descoperit ca a judeca in felul acesta inseamna a face rau. si acel rau l-am trait pe pielea mea. ceea ce vreau sa fac prin tot ceea ce scriu din punctul acesta de vedere este sa las loc pentru meditatie. simplismele de tipul „vs.” sunt teribil de superficiale; nu exista numai alb si negru!

  46. @ dr. pepper, da

    @ panseluta. nici pe departe. sunt atinsa doar de morbul cuiva care si-a trait copilaria in HarCov unde eram „noi si ei”. nu-mi exersez judecata dintr-un motiv foarte simplu. lucrurile sunt mult mai complexe si la un moment dat am descoperit ca a judeca in felul acesta inseamna a face rau. si acel rau l-am trait pe pielea mea. ceea ce vreau sa fac prin tot ceea ce scriu din punctul acesta de vedere este sa las loc pentru meditatie. simplismele de tipul „vs.” sunt teribil de superficiale; nu exista numai alb si negru!

  47. amnda, ti’am citit postarea despre asigurarile de sanatate din sua, iar la mesajul alexei

    . Ca sa nu mai vorbim de comparatia cu USA despre care ai scris si pe care citind-o sa spunem Multumesc si Doamne fereste sa ajungem asa

    m’a bufnit pur si simplu rasul.
    saracii romani, au ajuns sa se teama sa nu ajunga sa traiasca ca in america, ca vorba aia in romania e pe gratis!
    iar faza cu plecatul in romania sa iti faci cariile – hai sa fim seriosi!
    ti’ai facut socoteala sa vezi cat te costa per total?

  48. amnda, ti’am citit postarea despre asigurarile de sanatate din sua, iar la mesajul alexei

    . Ca sa nu mai vorbim de comparatia cu USA despre care ai scris si pe care citind-o sa spunem Multumesc si Doamne fereste sa ajungem asa

    m’a bufnit pur si simplu rasul.
    saracii romani, au ajuns sa se teama sa nu ajunga sa traiasca ca in america, ca vorba aia in romania e pe gratis!
    iar faza cu plecatul in romania sa iti faci cariile – hai sa fim seriosi!
    ti’ai facut socoteala sa vezi cat te costa per total?

  49. amanda13:

    „ceea ce vreau sa fac prin tot ceea ce scriu din punctul acesta de vedere este sa las loc pentru meditatie. simplismele de tipul “vs.” sunt teribil de superficiale; nu exista numai alb si negru!”

    1. Amanda, vezi ca, de prea multa „meditatie”, te incurci rau in tautologii: „simplismele” sunt exact echivalentele sau expresia „superficialitatii”.

    2. „Mediteaza” cit vrei… e privilegiul tau. Slava Domnului ca un Churchill n-a stat sa mediteze la nuantele dintre alb si negru, ca Neville C.

  50. amanda13:

    „ceea ce vreau sa fac prin tot ceea ce scriu din punctul acesta de vedere este sa las loc pentru meditatie. simplismele de tipul “vs.” sunt teribil de superficiale; nu exista numai alb si negru!”

    1. Amanda, vezi ca, de prea multa „meditatie”, te incurci rau in tautologii: „simplismele” sunt exact echivalentele sau expresia „superficialitatii”.

    2. „Mediteaza” cit vrei… e privilegiul tau. Slava Domnului ca un Churchill n-a stat sa mediteze la nuantele dintre alb si negru, ca Neville C.

  51. @ dr. pepper, intamplator ma pricep cat de cat la chestii de stomatologie. intre un implant simplu (cu titan) care costa aici cu dental coverage 4000$ si unul la fel din Romania care costa in jur de 200 de euro, distanta este destul de mare…

    la fel si intre un root canal care aici costa in jur de 300$ cu asigurare si unul in Romania care costa si 5$..

    @ panseluta, la punctul 1. ai dreptate, imi pare rau de scapare

    la punctul 2. distanta de la mine la Churchill este indeajuns de mare, iar eu nu sunt tocmai o fiinta actionala. nu am de gand insa sa imi fac din asta o mea culpa fiindca nu cred ca m-ar schimba cu ceva. asa cum ai spus atat de putin delicat pentru cineva cu un nick ca al tau „este privilegiul meu”.

  52. @ dr. pepper, intamplator ma pricep cat de cat la chestii de stomatologie. intre un implant simplu (cu titan) care costa aici cu dental coverage 4000$ si unul la fel din Romania care costa in jur de 200 de euro, distanta este destul de mare…

    la fel si intre un root canal care aici costa in jur de 300$ cu asigurare si unul in Romania care costa si 5$..

    @ panseluta, la punctul 1. ai dreptate, imi pare rau de scapare

    la punctul 2. distanta de la mine la Churchill este indeajuns de mare, iar eu nu sunt tocmai o fiinta actionala. nu am de gand insa sa imi fac din asta o mea culpa fiindca nu cred ca m-ar schimba cu ceva. asa cum ai spus atat de putin delicat pentru cineva cu un nick ca al tau „este privilegiul meu”.

  53. Ce-i drept e drept…asigurarile de sanatate ca si pretul ingrijirii medicale sint uriase si total nejustificate in America. Si luati aminte, asta o spun eu, un lasseiz faire conservator inrait.
    Am avut neplacerea sa platesc un medical bill pentru fiul meu acum citiva ani, desi era asigurat nedical. Intr-o scurta vacanta la Vegas, copilul a cazut de pe skateboard si si-a rupt mina. Am ajuns cu el la primul spital din zona unde dupa 3 1/2 ore de asteptare am ajuns sa vedem un doctor. Acesta s-a uitat la mina copilului (in 5 secunde), a scris o trimitere la radiologie (in 15 secunde), sora medicala de la radiologie i-a facut 2 poze (2 minute), doctorul a venit inapoi si s-a uitat la poze (10 secunde), a chemat o sora medicala si i-a spus sa in pina mina intr-un bandaj de plastic rigid tip splinter si n-e dat o cutie de Tylenol care costa $8 la farmacie (2 minute)
    O luna mai tirziu ne-a venit nota de plata pentru acest act medical care a durat mai putin de 5 minute: $4,000.
    Daca sinteti curiosi, va spun si cit ne-au incarcat pentru cutia de Tylenol: $279.
    Datorita faptului ca spitalul nu facea parte din reteaua medicala acoperita de asiguratorul nostru, a trebuit sa inghitem in sec si sa platim nota de plata.

    Ceva trebuieste facut pentru a termina acest abuz a cetateanului de catre companiile de asigurari si spitale. Insa nu ceea ce vor Obama si democratii sa faca: mai multe reguli si nationalizarea sistemului medical. Dimpotriva, reforma ar trebui sa fie extrem de simpla: o lege care sa interzica companiilor private si guvernului sa acorde beneficii salariatilor sub forma asigurarilor medicale „en masse”. Sa vezi atunci cind asiguratorii si spitalele vor trebui sa lupte pentru fiecare pacient in parte fiindca nu mai au milioane de clienti garantati de la guvern si de la marile corporatii…Sistemul medical trebuie sa revina la ceea ce a fost inainte de razboi, cind pretul ingrijirii medicale era rezonabil datorita faptului ca nici o companie si nici guvernul nu dadea beneficii medicale angajatilor ci le dadea bani destui ca acestia sa-si permita sa isi caute, sa negocieze si sa plateasca singuri ingrijirea medicala.

  54. Ce-i drept e drept…asigurarile de sanatate ca si pretul ingrijirii medicale sint uriase si total nejustificate in America. Si luati aminte, asta o spun eu, un lasseiz faire conservator inrait.
    Am avut neplacerea sa platesc un medical bill pentru fiul meu acum citiva ani, desi era asigurat nedical. Intr-o scurta vacanta la Vegas, copilul a cazut de pe skateboard si si-a rupt mina. Am ajuns cu el la primul spital din zona unde dupa 3 1/2 ore de asteptare am ajuns sa vedem un doctor. Acesta s-a uitat la mina copilului (in 5 secunde), a scris o trimitere la radiologie (in 15 secunde), sora medicala de la radiologie i-a facut 2 poze (2 minute), doctorul a venit inapoi si s-a uitat la poze (10 secunde), a chemat o sora medicala si i-a spus sa in pina mina intr-un bandaj de plastic rigid tip splinter si n-e dat o cutie de Tylenol care costa $8 la farmacie (2 minute)
    O luna mai tirziu ne-a venit nota de plata pentru acest act medical care a durat mai putin de 5 minute: $4,000.
    Daca sinteti curiosi, va spun si cit ne-au incarcat pentru cutia de Tylenol: $279.
    Datorita faptului ca spitalul nu facea parte din reteaua medicala acoperita de asiguratorul nostru, a trebuit sa inghitem in sec si sa platim nota de plata.

    Ceva trebuieste facut pentru a termina acest abuz a cetateanului de catre companiile de asigurari si spitale. Insa nu ceea ce vor Obama si democratii sa faca: mai multe reguli si nationalizarea sistemului medical. Dimpotriva, reforma ar trebui sa fie extrem de simpla: o lege care sa interzica companiilor private si guvernului sa acorde beneficii salariatilor sub forma asigurarilor medicale „en masse”. Sa vezi atunci cind asiguratorii si spitalele vor trebui sa lupte pentru fiecare pacient in parte fiindca nu mai au milioane de clienti garantati de la guvern si de la marile corporatii…Sistemul medical trebuie sa revina la ceea ce a fost inainte de razboi, cind pretul ingrijirii medicale era rezonabil datorita faptului ca nici o companie si nici guvernul nu dadea beneficii medicale angajatilor ci le dadea bani destui ca acestia sa-si permita sa isi caute, sa negocieze si sa plateasca singuri ingrijirea medicala.

  55. amanda dar eu nu te’am intrebat cat costa ci daca ti’ai facut un calcul.
    sa presupunem ca ai de facut 2 root canal care in romania te’ar costa $10 si in america te costa $600 ( fara asigurare).
    pai te costa in primul rand biletul de avion cel putin $1000, sa presupunem ca castigi vreo $3000/luna pe care ii pierzi nelucrand, in romania mai trebuie sa duci cadouri si ai cheltuieli in luna aia.
    deci 3000 ( nu lucrezi)+1000 (drumul)+1000 ( cheltuieli) = 5,000.
    dar, intr’adevar, ai facut economie ca in loc sa platesti $600 in america – ai platit $20 in romania.

  56. amanda dar eu nu te’am intrebat cat costa ci daca ti’ai facut un calcul.
    sa presupunem ca ai de facut 2 root canal care in romania te’ar costa $10 si in america te costa $600 ( fara asigurare).
    pai te costa in primul rand biletul de avion cel putin $1000, sa presupunem ca castigi vreo $3000/luna pe care ii pierzi nelucrand, in romania mai trebuie sa duci cadouri si ai cheltuieli in luna aia.
    deci 3000 ( nu lucrezi)+1000 (drumul)+1000 ( cheltuieli) = 5,000.
    dar, intr’adevar, ai facut economie ca in loc sa platesti $600 in america – ai platit $20 in romania.

  57. nope, 600$ cu asigurare. in jur de 2000 fara asigurare.

    daca este sa faci un calcul, sa zicem ca ai mai multe probleme, unele care implica si coroane (in jur de 1600 una singura cu asigurare) pai nu e mai bine sa te duci in tara, sa-ti vizitezi rudele, sa mai calatoresti, etc. decat sa le faci aici? sorry, insa mie mi se pare mult mai avantajos.

  58. nope, 600$ cu asigurare. in jur de 2000 fara asigurare.

    daca este sa faci un calcul, sa zicem ca ai mai multe probleme, unele care implica si coroane (in jur de 1600 una singura cu asigurare) pai nu e mai bine sa te duci in tara, sa-ti vizitezi rudele, sa mai calatoresti, etc. decat sa le faci aici? sorry, insa mie mi se pare mult mai avantajos.

  59. Dentistul meu este in Mexic.
    Din Los Angeles in Tijuana fac 1:45 cu masina. Plec sambata la 5 dimineata, las masina in San Diego, trec granita pe jos (este mai rapid asa pentru ca la intoarcere nu trebuie sa stau la o coada de sute de masini la controlul de frontiera). Odata ajuns in Mexico iau un taxi ($10), ajung la 7:00 in cabinet dentistului, la ora 8:30 am terminat cu vizita. Ma opresc 30 de minute pentru breakfast si cafea la un restaurant excelent cu specific pescaresc de peste strada ($5), iau alt taxi pina la granita, la ora 9:30 sint deja inapoi in Dan Diego de unde imi iau masina din parcare. Cu drumul de intoarcere cu tot sint inapoi la ora 12:00. Trebuie sa fac 2 drumuri, primul pentru prepararea dintelui si amprenta, al doilea pt. instalarea si ajustarea coroane.
    O coroana de portelan cu tot cu root canal ma costa in Mexic $250 + benzina $60 + taxi $40 = $350 total.
    Acelasi lucru in Los Angeles m-ar costa $2,500
    Desi este greu de crezut, nivelul de competenta al dentistului, curatenia si dotarea cabinetului din Mexico este la fel de buna ca a oricarui cabinet stomatologic in care am fost in America. Merita sa fac doua drumuri in doua sambete consecutive? Eu zic ca da. $2150 pe care ii economisesc nu cresc in pom.

  60. Dentistul meu este in Mexic.
    Din Los Angeles in Tijuana fac 1:45 cu masina. Plec sambata la 5 dimineata, las masina in San Diego, trec granita pe jos (este mai rapid asa pentru ca la intoarcere nu trebuie sa stau la o coada de sute de masini la controlul de frontiera). Odata ajuns in Mexico iau un taxi ($10), ajung la 7:00 in cabinet dentistului, la ora 8:30 am terminat cu vizita. Ma opresc 30 de minute pentru breakfast si cafea la un restaurant excelent cu specific pescaresc de peste strada ($5), iau alt taxi pina la granita, la ora 9:30 sint deja inapoi in Dan Diego de unde imi iau masina din parcare. Cu drumul de intoarcere cu tot sint inapoi la ora 12:00. Trebuie sa fac 2 drumuri, primul pentru prepararea dintelui si amprenta, al doilea pt. instalarea si ajustarea coroane.
    O coroana de portelan cu tot cu root canal ma costa in Mexic $250 + benzina $60 + taxi $40 = $350 total.
    Acelasi lucru in Los Angeles m-ar costa $2,500
    Desi este greu de crezut, nivelul de competenta al dentistului, curatenia si dotarea cabinetului din Mexico este la fel de buna ca a oricarui cabinet stomatologic in care am fost in America. Merita sa fac doua drumuri in doua sambete consecutive? Eu zic ca da. $2150 pe care ii economisesc nu cresc in pom.

  61. fenomenal, deci m’ati facut sa’mi sun intamplator dentistul. 🙂
    l’am intrebat cat costa un root canal si m’a bagat in ceata.
    cica: la ce dinte?
    -pai, la dinte, nu stiu, am un prieten care nu are as. medicala si as vrea sa stiu cat costa…
    pai depinde, price range este intre $508 ( cei din fata) si $700 – cu cat e mai in spate.
    l’am intrebat de trei ori daca cu asigurare sau fara.
    fara, domne’
    acum, eu in asigurarea medicala imi intra si o asigurare dentala de $1,500/ an din care platesc deductible 10% – deci pe mine un root canal, m’ar costa undeva intre $50 si $70.
    asta in cazul in care dentistul nu ma va trimite inainte la un control psihologic.
    cu alte cuvinte amanda, ori exagerezi, ori nu ai avut niciodata asigurare medicala si vorbesti din auzite.
    chiar mai mult de atat, pot merge pana intr’acolo incat sa trimit numarul de telefon al dentistului meu lui emil via e-mail in cazul in care exista dubii!

  62. fenomenal, deci m’ati facut sa’mi sun intamplator dentistul. 🙂
    l’am intrebat cat costa un root canal si m’a bagat in ceata.
    cica: la ce dinte?
    -pai, la dinte, nu stiu, am un prieten care nu are as. medicala si as vrea sa stiu cat costa…
    pai depinde, price range este intre $508 ( cei din fata) si $700 – cu cat e mai in spate.
    l’am intrebat de trei ori daca cu asigurare sau fara.
    fara, domne’
    acum, eu in asigurarea medicala imi intra si o asigurare dentala de $1,500/ an din care platesc deductible 10% – deci pe mine un root canal, m’ar costa undeva intre $50 si $70.
    asta in cazul in care dentistul nu ma va trimite inainte la un control psihologic.
    cu alte cuvinte amanda, ori exagerezi, ori nu ai avut niciodata asigurare medicala si vorbesti din auzite.
    chiar mai mult de atat, pot merge pana intr’acolo incat sa trimit numarul de telefon al dentistului meu lui emil via e-mail in cazul in care exista dubii!

  63. iar de restul de bani amanda, daca ti’e super dor de soacra – ii cumperi un bilet de avion si stai cu ea 6 luni nu o luna si mai faci si o croaziera la miami.

  64. iar de restul de bani amanda, daca ti’e super dor de soacra – ii cumperi un bilet de avion si stai cu ea 6 luni nu o luna si mai faci si o croaziera la miami.

  65. dr. pepper nu vorbesc deloc din auzite si ti-as putea da si numarul de telefon, ba chiar si site-ul dentistului meu. si am si asigurare bunicica, cea mai buna dintre cele din zona asta. mai am si una extra pentru accidente si pentru zile de lipsit de la serviciu in cazul unor urgente medicale.

    si intamplator tocmai ce am fost azi la dentist cu sotul meu. avem aceeasi asigurare, of course si el este cel pentru care o coroana de portelan costa 1600$. mai are una care l-a costat 2000$. si la fel de intamplator cabinetul medical la care mergem are contract fix cu firma noastra de asigurari si fapt care, asa cum ni s-a spus, micsoreaza preturile.

    pe de alta parte te rog sa citesti si mesajele lui Transsylvania Phoenix care vorbeste despre preturi chiar mai mari decat ale mele. e interesant cum numai eu sunt atacata.

    in fine, voi continua sa citesc postarile bune de pe acest blog si ma voi abtine de la alte comentarii. iti urez succes in a gasi si mai multi dentisti care sa te trateze cu 50$. si daca mai ai ceva sa-mi comunici te rog sa o faci in alte moduri decat acesta. nu de alta insa ne-am indepartat teribil de subiect si am senzatia ca profitam de bunavointa gazdei cam multisor…

  66. dr. pepper nu vorbesc deloc din auzite si ti-as putea da si numarul de telefon, ba chiar si site-ul dentistului meu. si am si asigurare bunicica, cea mai buna dintre cele din zona asta. mai am si una extra pentru accidente si pentru zile de lipsit de la serviciu in cazul unor urgente medicale.

    si intamplator tocmai ce am fost azi la dentist cu sotul meu. avem aceeasi asigurare, of course si el este cel pentru care o coroana de portelan costa 1600$. mai are una care l-a costat 2000$. si la fel de intamplator cabinetul medical la care mergem are contract fix cu firma noastra de asigurari si fapt care, asa cum ni s-a spus, micsoreaza preturile.

    pe de alta parte te rog sa citesti si mesajele lui Transsylvania Phoenix care vorbeste despre preturi chiar mai mari decat ale mele. e interesant cum numai eu sunt atacata.

    in fine, voi continua sa citesc postarile bune de pe acest blog si ma voi abtine de la alte comentarii. iti urez succes in a gasi si mai multi dentisti care sa te trateze cu 50$. si daca mai ai ceva sa-mi comunici te rog sa o faci in alte moduri decat acesta. nu de alta insa ne-am indepartat teribil de subiect si am senzatia ca profitam de bunavointa gazdei cam multisor…

  67. culmea ca eu nu am cea mai buna asigurare din zona.
    TP coroana si root canal, te costa peste ce plateste asigurarea?

  68. culmea ca eu nu am cea mai buna asigurare din zona.
    TP coroana si root canal, te costa peste ce plateste asigurarea?

  69. amanda13 la # 31:

    1. Cinste tie ca-ti recunosti scaparea.

    2. Nu-i nici un bai ca nu esti o fiinta „actionala” (o sa te stropsesti la mine din nou cum ca nu proiectez o imagine conform nick-ului daca-ti spun ca adjectivul „actional(a)” alaturi de substantive ca „fiinta” (sau „gindire” sau „atitudine” sau „politica” sau „barbat/femeie”, etc.) nu exista in romana–inca. Vocabula imi suna mai degraba a termen stiintific–matematici superioare, chimie, fizica, medicina..
    Cu toate astea, eu iti imbratisez adjectivul si ma declar o femeie „actionala”, ca si o Panselutza meditativa. Sper sa te satisfaca ambivalentza, ca tot pledai pentru nuante si ambiguitati existentiale.

    Ma ispiteste teribil sa semnez, de acum incolo, „Panselutza, femeie actionala”.

  70. amanda13 la # 31:

    1. Cinste tie ca-ti recunosti scaparea.

    2. Nu-i nici un bai ca nu esti o fiinta „actionala” (o sa te stropsesti la mine din nou cum ca nu proiectez o imagine conform nick-ului daca-ti spun ca adjectivul „actional(a)” alaturi de substantive ca „fiinta” (sau „gindire” sau „atitudine” sau „politica” sau „barbat/femeie”, etc.) nu exista in romana–inca. Vocabula imi suna mai degraba a termen stiintific–matematici superioare, chimie, fizica, medicina..
    Cu toate astea, eu iti imbratisez adjectivul si ma declar o femeie „actionala”, ca si o Panselutza meditativa. Sper sa te satisfaca ambivalentza, ca tot pledai pentru nuante si ambiguitati existentiale.

    Ma ispiteste teribil sa semnez, de acum incolo, „Panselutza, femeie actionala”.

  71. @dr pepper

    Eu nu sint angajatul nimanui si n-am chef sa platesc dental insurance de unul singur. Ma costa mult mai putin sa ma duc in Mexico sa-mi rezolv problemele de cite ori am nevoie in loc sa platesc asigurarea si co-paymenturile.

  72. @dr pepper

    Eu nu sint angajatul nimanui si n-am chef sa platesc dental insurance de unul singur. Ma costa mult mai putin sa ma duc in Mexico sa-mi rezolv problemele de cite ori am nevoie in loc sa platesc asigurarea si co-paymenturile.

  73. amanda13:

    O adaugire:
    Nu-i bai sa fii un spirit meditativ-contemplativ, dar, cind esti in postura hamletiana/morometziana perpetuua, ca o fi asa si pe dincolo, c-o fi, c-o patzi, vine un Fortinbras sau un Stalin care-ti da un sut in cur si-ti rezolva dilemele existentiale pe loc: iti ocupa casa, te trimite in gulag, la mine, la Canal, la Auschwitz, sau te trasforma in pulbere si carne arsa sub tonele de moloz de la Trade Center din New York.

  74. amanda13:

    O adaugire:
    Nu-i bai sa fii un spirit meditativ-contemplativ, dar, cind esti in postura hamletiana/morometziana perpetuua, ca o fi asa si pe dincolo, c-o fi, c-o patzi, vine un Fortinbras sau un Stalin care-ti da un sut in cur si-ti rezolva dilemele existentiale pe loc: iti ocupa casa, te trimite in gulag, la mine, la Canal, la Auschwitz, sau te trasforma in pulbere si carne arsa sub tonele de moloz de la Trade Center din New York.

  75. panseluta te rog sa-mi ierti calcul lingvistic. si de asemenea sa-mi ierti incapacitatea de a intelege atitudinea ta per ansamblu.

    am senzatia ca te repezi acolo unde nu este cazul, desi iti multumesc pentru incursiunea in toate relele ultimului secol. si iti spun asta ca o persoana care are si origini evreiesti. in fine, nu conteaza…

    pentru mine implicare nu inseamna comportament autist si viziuni apocaliptice. dimpotriva, cred ca ele tin de instictul irational al maselor. si ma opresc aici.

    in rest, te rog sa te simti ispitita de absolut orice iti sta la indemana. numai bine.

  76. panseluta te rog sa-mi ierti calcul lingvistic. si de asemenea sa-mi ierti incapacitatea de a intelege atitudinea ta per ansamblu.

    am senzatia ca te repezi acolo unde nu este cazul, desi iti multumesc pentru incursiunea in toate relele ultimului secol. si iti spun asta ca o persoana care are si origini evreiesti. in fine, nu conteaza…

    pentru mine implicare nu inseamna comportament autist si viziuni apocaliptice. dimpotriva, cred ca ele tin de instictul irational al maselor. si ma opresc aici.

    in rest, te rog sa te simti ispitita de absolut orice iti sta la indemana. numai bine.

  77. ma aseptam.
    Sa explic rationamentul meu si de ce cred eu ca amanda exagereaza.
    sa zicem ca TP ar fi avu un cadillac plan cu o acoperire dentala de $10,000/an si o (??) sa’i zicem deductible mai degraba de cinci procente.
    ei bine, in acest caz ar fi platit la doctor $125.
    el insa a facut o economie ( nu’l condamn) mergand in mexic la un stomatolog.
    un cabinet curat si performant exact ca in statele unite.
    insa acel doctor isi permite sa ina un pret foarte mic, una pentru ca sunt sigur ca nu i’a taiat lui TP nici o chitanta, apoi salariile asistentei si a celei de la front desk nu sunt de $3,000 – altfel stomatologul mexican ( cu o clienela mai mult americana) ar fi trebuit sa puna coroane si sa scrijeleasca canale 24/7 numai sa achite salariile.
    iar conform amandei – o coroana in statele unite cu asigurare costa

    o coroana de portelan costa 1600$.

    daca ar avea cel mai bun plan din localitate cu un presupus deductible de 10% ( nu 5%) – ei bine, atunci acea coroana in statele unite ar fi trebuit sa coste $160,000!
    face sens?
    cu toate ca a descris bine paralela dintre patriotismul american vs cel romanesc – aici persista in greseala ( voit sau nu).
    un root canal nu poate fi $600 cu asigurare – pentru ca asta ar insemna sa fie $60,000 fara asigurare.
    sa luam celalalt exemplu al lui TP din Vegas.
    A fugit cu copilul la cel mai apropiat spital si mi se pare normal sa nu fi stat sa caute un spital care sa faca parte din reteaua asigurarilor de sanatate.
    De aceea a platit $4,000!
    Altfel cu o asigurare normala platea un deductible de zece procente ce ar fi insemnat $400.
    Spitalele NU au voie sa te declare la colectible ( cum gresit sustine amianda) daca nu iti platesti factura.
    tot ce pot face este sa te raporteze la credit report si sa trimita factura la stat.
    revenind la exemplul lui TP cu stomatologul mexican – ganditi’va ca mexicanii isi asuma riscuri enorme de a trece fraudulos granita cu statele unite pentru a munci pe $5/ora.
    a strange banii si a’i trimite acasa la familiile nevoiase.
    si la o coroana reparata de stomatologul mexican – exista mii de maini rupte reparate in spitalele californiene la $4,000 si facturile trimise catre administratia locala sau stat.
    de unde si starea economiei economiei.

  78. ma aseptam.
    Sa explic rationamentul meu si de ce cred eu ca amanda exagereaza.
    sa zicem ca TP ar fi avu un cadillac plan cu o acoperire dentala de $10,000/an si o (??) sa’i zicem deductible mai degraba de cinci procente.
    ei bine, in acest caz ar fi platit la doctor $125.
    el insa a facut o economie ( nu’l condamn) mergand in mexic la un stomatolog.
    un cabinet curat si performant exact ca in statele unite.
    insa acel doctor isi permite sa ina un pret foarte mic, una pentru ca sunt sigur ca nu i’a taiat lui TP nici o chitanta, apoi salariile asistentei si a celei de la front desk nu sunt de $3,000 – altfel stomatologul mexican ( cu o clienela mai mult americana) ar fi trebuit sa puna coroane si sa scrijeleasca canale 24/7 numai sa achite salariile.
    iar conform amandei – o coroana in statele unite cu asigurare costa

    o coroana de portelan costa 1600$.

    daca ar avea cel mai bun plan din localitate cu un presupus deductible de 10% ( nu 5%) – ei bine, atunci acea coroana in statele unite ar fi trebuit sa coste $160,000!
    face sens?
    cu toate ca a descris bine paralela dintre patriotismul american vs cel romanesc – aici persista in greseala ( voit sau nu).
    un root canal nu poate fi $600 cu asigurare – pentru ca asta ar insemna sa fie $60,000 fara asigurare.
    sa luam celalalt exemplu al lui TP din Vegas.
    A fugit cu copilul la cel mai apropiat spital si mi se pare normal sa nu fi stat sa caute un spital care sa faca parte din reteaua asigurarilor de sanatate.
    De aceea a platit $4,000!
    Altfel cu o asigurare normala platea un deductible de zece procente ce ar fi insemnat $400.
    Spitalele NU au voie sa te declare la colectible ( cum gresit sustine amianda) daca nu iti platesti factura.
    tot ce pot face este sa te raporteze la credit report si sa trimita factura la stat.
    revenind la exemplul lui TP cu stomatologul mexican – ganditi’va ca mexicanii isi asuma riscuri enorme de a trece fraudulos granita cu statele unite pentru a munci pe $5/ora.
    a strange banii si a’i trimite acasa la familiile nevoiase.
    si la o coroana reparata de stomatologul mexican – exista mii de maini rupte reparate in spitalele californiene la $4,000 si facturile trimise catre administratia locala sau stat.
    de unde si starea economiei economiei.

  79. 1. Iti iert „calcul lingvistic” doar daca ii dovedesti utilitatea in romana si pui si un patent pe el…

    Si te rog sa nu-mi mai multzumesti pentru ca ti-am descoperit gafele lingvistice … Pune mina pe dictionare si literatura romana. Eu o fac zi de zi, din copilarie.

    2. Atitudinea mea per ansamblu e absolut clara, in tot ce-am scris aici: NU Comunismului, NU colectivismului/bolshevismului, NU Islamismului, NU Totalitarianismului de orice fel, NU Relativismului moral si cultural, care dicteaza ca practici ca „honor killings” a fetelor rebele sunt nici bune, nici rele; trebuie judecate in contextul lor moral/local/cultural, chiar daca „contextul” asta e lumea vestului, unde practica s-a trasferat fara mari probleme.

    3. „pentru mine implicare nu inseamna comportament autist si viziuni apocaliptice”.

    „Comportament autist”?? „Comportament” imi aduce aminte de lectiile de dirigentie din clasa a 5-a.

    Biata de tine… Sper ca nu vei mai avea indrazneala sa scrii aici, la „autisti”.

  80. 1. Iti iert „calcul lingvistic” doar daca ii dovedesti utilitatea in romana si pui si un patent pe el…

    Si te rog sa nu-mi mai multzumesti pentru ca ti-am descoperit gafele lingvistice … Pune mina pe dictionare si literatura romana. Eu o fac zi de zi, din copilarie.

    2. Atitudinea mea per ansamblu e absolut clara, in tot ce-am scris aici: NU Comunismului, NU colectivismului/bolshevismului, NU Islamismului, NU Totalitarianismului de orice fel, NU Relativismului moral si cultural, care dicteaza ca practici ca „honor killings” a fetelor rebele sunt nici bune, nici rele; trebuie judecate in contextul lor moral/local/cultural, chiar daca „contextul” asta e lumea vestului, unde practica s-a trasferat fara mari probleme.

    3. „pentru mine implicare nu inseamna comportament autist si viziuni apocaliptice”.

    „Comportament autist”?? „Comportament” imi aduce aminte de lectiile de dirigentie din clasa a 5-a.

    Biata de tine… Sper ca nu vei mai avea indrazneala sa scrii aici, la „autisti”.

  81. @dr pepper,

    Intimplator am lucrat in domeniu si iti pot spune in mod sigur ca o fata care lucreaza front desk la un stomatolog face intre $2000-$2500 pe luna (daca are experienta, daca este la inceput este platita cu $1500) iar o asistenta a unui stomatolog face $2500, maximum $3000 pe luna. De multe ori asistenta lucreaza si front desk. Insa sa zicem ca un dentist are un cabinet cu o asistenta si o fata la front desk. La preturile practicate aici in L.A. dentistul lucreaza o singura zi pe luna – hai sa dau dovada de largesse si-am sa zic nu o zi, ci doua zile ca sa plateasca salariile celor 2 angajate. Intimplator stiu si cit plateste dentistul pe coroana la laborator on average: $40 pe coroana de metal nepretios, $55 pe metal pretios si $75 pe metal pretios imbracat in portelan. Coroanele compozite tip fiberkore si vereerurile il costa in jur de $90. Asta daca le comanda la un laborator local; daca insa aduna 10-15 amprente si le trimit la un laborator in China cu Fedexul si le primesc inapoi intr-o saptamana (multi dentisti fac de citiva ani incoace), preturile coroanelor se reduc la jumatate. Iar restul de materiale de luat amprente dentare costa pocket change. Asa ca nu-i mai plange pe bietii dentisti Americani ca muncesc pe rupte ca sa-si plateasca overhead-ul. Nimic nu-i mai departe de adevar. Tipii fac saci de bani si n-au nici pe departe riscurile si cheltuielile doctorilor adevarati.

  82. @dr pepper,

    Intimplator am lucrat in domeniu si iti pot spune in mod sigur ca o fata care lucreaza front desk la un stomatolog face intre $2000-$2500 pe luna (daca are experienta, daca este la inceput este platita cu $1500) iar o asistenta a unui stomatolog face $2500, maximum $3000 pe luna. De multe ori asistenta lucreaza si front desk. Insa sa zicem ca un dentist are un cabinet cu o asistenta si o fata la front desk. La preturile practicate aici in L.A. dentistul lucreaza o singura zi pe luna – hai sa dau dovada de largesse si-am sa zic nu o zi, ci doua zile ca sa plateasca salariile celor 2 angajate. Intimplator stiu si cit plateste dentistul pe coroana la laborator on average: $40 pe coroana de metal nepretios, $55 pe metal pretios si $75 pe metal pretios imbracat in portelan. Coroanele compozite tip fiberkore si vereerurile il costa in jur de $90. Asta daca le comanda la un laborator local; daca insa aduna 10-15 amprente si le trimit la un laborator in China cu Fedexul si le primesc inapoi intr-o saptamana (multi dentisti fac de citiva ani incoace), preturile coroanelor se reduc la jumatate. Iar restul de materiale de luat amprente dentare costa pocket change. Asa ca nu-i mai plange pe bietii dentisti Americani ca muncesc pe rupte ca sa-si plateasca overhead-ul. Nimic nu-i mai departe de adevar. Tipii fac saci de bani si n-au nici pe departe riscurile si cheltuielile doctorilor adevarati.

  83. Transsylvania la @ 47:

    Mai mustacila, ma pot lua si de tine, oricind, cu gherutze si alte arme pe masura, dar esti prea simpatic, si povestesti/”torci” autentic.

    Miaow!

  84. Transsylvania la @ 47:

    Mai mustacila, ma pot lua si de tine, oricind, cu gherutze si alte arme pe masura, dar esti prea simpatic, si povestesti/”torci” autentic.

    Miaow!

  85. panseluta, pana te hotarasti tu ce inseamna sintagma calcul lingvistic ca sa n-o mai pui in ghilimele, sa stii ca insulta nu te ajuta sa te ridici deasupra nimanui; ci denota doar inflexibilitatea.

    din cate imi aduc aminte nu am auzit de nicio panseluta militanta care sa-si rupa bluza (si sutienul eventual) cu dintii prin vreo piata publica pentru a-si arata opozitia fata de diversele ideologii si practici religioase la care faci referire. si banuiesc ca nici de acum inainte nu voi avea vreo astfel de surpriza la five o’clock news… fiindca dupa atitudine presupun ca esti tare viteaza aici pe bloguri unde anonimatul si agresivitatea iti acopera blazarea.

    trimiterile pe care le faci, lipsa oricarei idei originale pe care sa o pui in discutie (tot ce ai scris mai sus sunt simple atacuri), faptul ca te legi strict de termeni si scapi din vedere ansamblul ma trimite cu gandul la o profesoara dintr-un liceu de provincie. pedanta e adevarat, insa neinteleasa. 😀

    te las asadar sa mustesti in tristul tau amor propriu…

    si te rog sa nu sa te repezi din nou la beregata mea. nu de alta, dar imi reprosez si ca iti raspund acum dand apa la moara unei discutii sterile: o polemica adevarata are un miez.

  86. panseluta, pana te hotarasti tu ce inseamna sintagma calcul lingvistic ca sa n-o mai pui in ghilimele, sa stii ca insulta nu te ajuta sa te ridici deasupra nimanui; ci denota doar inflexibilitatea.

    din cate imi aduc aminte nu am auzit de nicio panseluta militanta care sa-si rupa bluza (si sutienul eventual) cu dintii prin vreo piata publica pentru a-si arata opozitia fata de diversele ideologii si practici religioase la care faci referire. si banuiesc ca nici de acum inainte nu voi avea vreo astfel de surpriza la five o’clock news… fiindca dupa atitudine presupun ca esti tare viteaza aici pe bloguri unde anonimatul si agresivitatea iti acopera blazarea.

    trimiterile pe care le faci, lipsa oricarei idei originale pe care sa o pui in discutie (tot ce ai scris mai sus sunt simple atacuri), faptul ca te legi strict de termeni si scapi din vedere ansamblul ma trimite cu gandul la o profesoara dintr-un liceu de provincie. pedanta e adevarat, insa neinteleasa. 😀

    te las asadar sa mustesti in tristul tau amor propriu…

    si te rog sa nu sa te repezi din nou la beregata mea. nu de alta, dar imi reprosez si ca iti raspund acum dand apa la moara unei discutii sterile: o polemica adevarata are un miez.

  87. @Panseluta

    #46 m-a determinat sa ies din ”starea meditativa” si sa-ti fac pe plac, sa ”judec” (dupa cum ti-a placut sa construiesti la #27 acel ordinar sofism despre Hristos si judecata Sa): pe scurt, foarte pe scurt, ceea ce faci tu aici cu cate un vizitator de buna-credinta (#46 ti-a incununat efortul), este pura magarie.
    EuNuke a formulat mai pe larg AICI(#10)

    @amanda13, cinste tie daca te straduiesti sa judeci dupa cum i-a judecat Hristos pe farisei. se vor gasi mereu suficienti oameni ”de actiune”, care sa-ti puna pielea in protap (chiar de te-ai ”zbate” tu precum Leviatanul). tocmai ai asistat la demonstratia faptului ca extremele ”se pupă” mereu. din pacate exista acest risc: luptand impotriva unei extreme, ca prim pas cazi din decenta, apoi imprumuti, pare-se, pe nesimtite chipul si instrumentarul celui pe care-l combati.

    panseluta, iti recomand o cura substantiala de Raymond Aron. incepe cu ”Spectatorul angajat”, asa poate vei intelege mai bine atitudinea Amandei – ”nu subestima si relativiza aspiratiile si nostalgiile imperiale ale unora, fiindca tocmai de aceea nu suntem in stare sa-i intelegem”.

    PS: am intervenit cu un gust amar, deci nu promit sa mai raspund urmatoarei tale invective. ne/ma uimesti cu ceea ce cunosti in materie de gramatica, dar cat de placut ar fi sa nu transgreseze prea des uimirea catre oripilare. totusi, intelegerea lumii trece dincolo de conventiile Academiei, chiar daca Pruteanu avea dreptate in multe privinte.

  88. @Panseluta

    #46 m-a determinat sa ies din ”starea meditativa” si sa-ti fac pe plac, sa ”judec” (dupa cum ti-a placut sa construiesti la #27 acel ordinar sofism despre Hristos si judecata Sa): pe scurt, foarte pe scurt, ceea ce faci tu aici cu cate un vizitator de buna-credinta (#46 ti-a incununat efortul), este pura magarie.
    EuNuke a formulat mai pe larg AICI(#10)

    @amanda13, cinste tie daca te straduiesti sa judeci dupa cum i-a judecat Hristos pe farisei. se vor gasi mereu suficienti oameni ”de actiune”, care sa-ti puna pielea in protap (chiar de te-ai ”zbate” tu precum Leviatanul). tocmai ai asistat la demonstratia faptului ca extremele ”se pupă” mereu. din pacate exista acest risc: luptand impotriva unei extreme, ca prim pas cazi din decenta, apoi imprumuti, pare-se, pe nesimtite chipul si instrumentarul celui pe care-l combati.

    panseluta, iti recomand o cura substantiala de Raymond Aron. incepe cu ”Spectatorul angajat”, asa poate vei intelege mai bine atitudinea Amandei – ”nu subestima si relativiza aspiratiile si nostalgiile imperiale ale unora, fiindca tocmai de aceea nu suntem in stare sa-i intelegem”.

    PS: am intervenit cu un gust amar, deci nu promit sa mai raspund urmatoarei tale invective. ne/ma uimesti cu ceea ce cunosti in materie de gramatica, dar cat de placut ar fi sa nu transgreseze prea des uimirea catre oripilare. totusi, intelegerea lumii trece dincolo de conventiile Academiei, chiar daca Pruteanu avea dreptate in multe privinte.

  89. Hai-hai, sa nu exageram, Vlade. Daca tu consideri ca a lua o atitudine inseamna a cadea in extrema cealalta, nu stiu de ce ne mai chinuim, sincer sa fiu, si de nu ne vedem de viata noastra, asteptandu-i pe altii sa puna piciorul in prag si pentru noi. Usor cu relativismul pe scari. 🙂 Cine vrea sa ramana superior, dar mort, n-are decat sa urmeze calea sfintilor, dar am o banuiala ca nu e pentru toti si ca nu serveste nimanui sa ne transformam toti in martiri. De fapt, daca imi aduc bine aminte cate ceva din bruma de istorie a inceputurilor crestine, martiriul era o problema serioasa – membrii anumitor secte asa-zis crestine aveau tendinte cam sinucigase.

    Daca ai un cap, trebuie sa il folosesti, nu sa faci pe echidistantul. De mari constiinte „echidistante” nu ducem lipsa.

    btw, imprerialistule, nu subestima si relativiza aspiratiile si nostalgiile imperiale ale unora, fiindca tocmai de aceea nu suntem in stare sa-i intelegem

    Amanda, in ce sens am facut-o? Marturisesc ca nu inteleg ce vrei sa spui.

  90. Hai-hai, sa nu exageram, Vlade. Daca tu consideri ca a lua o atitudine inseamna a cadea in extrema cealalta, nu stiu de ce ne mai chinuim, sincer sa fiu, si de nu ne vedem de viata noastra, asteptandu-i pe altii sa puna piciorul in prag si pentru noi. Usor cu relativismul pe scari. 🙂 Cine vrea sa ramana superior, dar mort, n-are decat sa urmeze calea sfintilor, dar am o banuiala ca nu e pentru toti si ca nu serveste nimanui sa ne transformam toti in martiri. De fapt, daca imi aduc bine aminte cate ceva din bruma de istorie a inceputurilor crestine, martiriul era o problema serioasa – membrii anumitor secte asa-zis crestine aveau tendinte cam sinucigase.

    Daca ai un cap, trebuie sa il folosesti, nu sa faci pe echidistantul. De mari constiinte „echidistante” nu ducem lipsa.

    btw, imprerialistule, nu subestima si relativiza aspiratiile si nostalgiile imperiale ale unora, fiindca tocmai de aceea nu suntem in stare sa-i intelegem

    Amanda, in ce sens am facut-o? Marturisesc ca nu inteleg ce vrei sa spui.

  91. @Imperialistu,

    ma refeream la extremismul atitudinii panselutei, de a baga pumnu in gura interlocutorului pe motive total irelevante, pentru ca acest extemporal la romana, pe care il aplica atat de generos oricui, nu avea nicio legatura cu subiectul.
    nu propovaduiesc defetismul sub nicio forma, dimpotriva, uneori devin eu insumi prea necugetat/temerar in luarile de pozitie

    nu stiu la ce tendinte sinucigase face referire, sper ca nu la prigonirile mandatate prin edict imperial

  92. @Imperialistu,

    ma refeream la extremismul atitudinii panselutei, de a baga pumnu in gura interlocutorului pe motive total irelevante, pentru ca acest extemporal la romana, pe care il aplica atat de generos oricui, nu avea nicio legatura cu subiectul.
    nu propovaduiesc defetismul sub nicio forma, dimpotriva, uneori devin eu insumi prea necugetat/temerar in luarile de pozitie

    nu stiu la ce tendinte sinucigase face referire, sper ca nu la prigonirile mandatate prin edict imperial

  93. TP, tot intamplator cunosc si eu ceva asistente.
    iau cel putin $3,000 in mana – asta nu include taxele ( care li se retin la saqlariu + beneficiile + sick days + concedii platite).
    asta ar duce usor catre un salariu de $4,000.
    daca tu imi spui mie ca mexicanul tau isi plateste asistentele cu banii astia, e clar: io am luat’o razna si michael moore are dreptate in ce priveste cuba.
    plus ca daca faci vreo complicatie la lucrare nu ai pe cine trage la raspundere.

  94. TP, tot intamplator cunosc si eu ceva asistente.
    iau cel putin $3,000 in mana – asta nu include taxele ( care li se retin la saqlariu + beneficiile + sick days + concedii platite).
    asta ar duce usor catre un salariu de $4,000.
    daca tu imi spui mie ca mexicanul tau isi plateste asistentele cu banii astia, e clar: io am luat’o razna si michael moore are dreptate in ce priveste cuba.
    plus ca daca faci vreo complicatie la lucrare nu ai pe cine trage la raspundere.

  95. si atunci, tot stau si ma intreb ca prostu’ de ce isi asuma mexicanii riscuri inimaginabile de atrece granita si a munci in statele unite???
    daca au salarii americane in mexic – ce ii determina la asta, pentru ca la ce povesti am auzit din gura lor…
    imi povesteau ca atunci cand trec cu calauza – una dintre conditii este sa nu aibe nici macar un pesos asupra lor, asta pentru ca au fost cazuri cand calauza i’a lasat sa putrezeasca in desert dupa ce le’a furat banii.
    imi povesteau ca este foarte important sa ai pe cineva la granita care sa plateasca calauza.
    ca sa nu mai spun ca trebuie sa se fereasca de propria lor politie si de cartelurile drogurilor care au cartierele generale la granita si, dupa cum bine stiti, cartelurile drogurilor de la granita cu america au devenit asa de puternice incat se bat cu armata parte’n parte ( doar pe acolo intra drogurile in america).
    si cate povesti ingrozitoare am auzit pe care nici nu vreau sa le reproduc aici.
    ca sa nu ne departam de subiect – Tu, TP si amanda – l’ati ridicat pe michael moore la rangul de mare patriot.
    si sa ii spuneti lui mutu ca in romania un root canal este $5 si asistenta castiga $3,000/ luna.

  96. si atunci, tot stau si ma intreb ca prostu’ de ce isi asuma mexicanii riscuri inimaginabile de atrece granita si a munci in statele unite???
    daca au salarii americane in mexic – ce ii determina la asta, pentru ca la ce povesti am auzit din gura lor…
    imi povesteau ca atunci cand trec cu calauza – una dintre conditii este sa nu aibe nici macar un pesos asupra lor, asta pentru ca au fost cazuri cand calauza i’a lasat sa putrezeasca in desert dupa ce le’a furat banii.
    imi povesteau ca este foarte important sa ai pe cineva la granita care sa plateasca calauza.
    ca sa nu mai spun ca trebuie sa se fereasca de propria lor politie si de cartelurile drogurilor care au cartierele generale la granita si, dupa cum bine stiti, cartelurile drogurilor de la granita cu america au devenit asa de puternice incat se bat cu armata parte’n parte ( doar pe acolo intra drogurile in america).
    si cate povesti ingrozitoare am auzit pe care nici nu vreau sa le reproduc aici.
    ca sa nu ne departam de subiect – Tu, TP si amanda – l’ati ridicat pe michael moore la rangul de mare patriot.
    si sa ii spuneti lui mutu ca in romania un root canal este $5 si asistenta castiga $3,000/ luna.

  97. ”judecata este a Sa”. reiese foarte clar din pericopa in ce mod i-a ”judecat”, lasandu-i mai degraba sa fie osanditi de propria constiinta. sa amesteci judecata ca act critic, indispensabil oricarei ratiuni cu judecata care osandeste, este un pur sofism. si in opinia mea unul foarte ieftin

    cat despre pornirile sinucigase ale donatistilor…
    ii stiu pentru rigorismul/puritanismul lor in relatia cu Taina Euharistiei. Augustin li se opune vehement.
    marturisesc insa ca nu cunosc astfel de tendinte in ce-i priveste. si da, maritiriul era si este o ”problema serioasa” in marturisirea de credinta, in ideea in care Hristos ca izvor al Vietii este mai presus de tot, inclusiv de moarte. cel ce crede nelimitat in El nu are a se teme de moarte. de asta sunt atat de mari si de cinstiti de catre Biserica martirii, pentru ca e proba de foc a credintei – a te lasa ucis pentru crezul tau – si nu sunt multi cei care ajung la acel grad de marturisire. in fond, este urmarea lui Hristos, modelul iubirii jertfelnice. atat

  98. ”judecata este a Sa”. reiese foarte clar din pericopa in ce mod i-a ”judecat”, lasandu-i mai degraba sa fie osanditi de propria constiinta. sa amesteci judecata ca act critic, indispensabil oricarei ratiuni cu judecata care osandeste, este un pur sofism. si in opinia mea unul foarte ieftin

    cat despre pornirile sinucigase ale donatistilor…
    ii stiu pentru rigorismul/puritanismul lor in relatia cu Taina Euharistiei. Augustin li se opune vehement.
    marturisesc insa ca nu cunosc astfel de tendinte in ce-i priveste. si da, maritiriul era si este o ”problema serioasa” in marturisirea de credinta, in ideea in care Hristos ca izvor al Vietii este mai presus de tot, inclusiv de moarte. cel ce crede nelimitat in El nu are a se teme de moarte. de asta sunt atat de mari si de cinstiti de catre Biserica martirii, pentru ca e proba de foc a credintei – a te lasa ucis pentru crezul tau – si nu sunt multi cei care ajung la acel grad de marturisire. in fond, este urmarea lui Hristos, modelul iubirii jertfelnice. atat

  99. Imperialistule ma refeream la fraza ta: „In ceea ce ii priveste pe separatistii maghiari, cred ca numarul lor este mult supraevaluat de fortele national-comuniste 🙂 . Prea putini sunt ungurii si secuii care vor sa se mai separe de Romania. Mai multi sunt cei care vor un anumit nivel de autonomie, desi suspiciunea mea e ca si numarulor lor este mult supraevaluat.”

    Asa cum am spus am trait in HarCov si cred sincer ca romanii gresesc enorm atunci cand relativizeaza dorinta lor de autonomie. Si cred ca asta se intampla pentru ca noi nu intelegem niciodata politica pasilor marunti, politica celor pe care ii gonesti de la usa si care revin intotdeauna cand te astepti mai putin. am vazut in desfasurare atat agresivitatea lor cat si felul in care o infasoara in intentii bune. Iar noi intotdeauna cadem in pacatul de a o crede pe ultima.

    Spui ca prea putini sunt cei care mai vor sa se separe de Romania. Crede-ma, si cei care par nehotarati in mod cotidian, au in fibra lor un pattern cultural care ii determina sa uite de moderatie atunci cand se suna goarna. E de ajuns numai, ca sa-ti dau cateva exemple, sa te gandesti la felul in care voteaza (incolonati, organizati, intotdeauna la indemnul care le-a fost dat, indemn care vine de obicei de la biserica); desi in majoritatea timpului liber isi injura alesii si ii considera corupti, nu ar vota niciodata din alte considerente decat cele etnice sau politico-etnice (de aici si faptul ca niciodata nu am auzit sa castige in HarCov fie si un secui independent politic, indiferent de cat de competent era, despre cei independenti se crede simplu „ca s-au dat cu romanii” fiindca nu sunt inregimentati nu in partide, ci nu sunt inregimentati in demersul etnic fiindca la asta se refera „partidele” lor, la o miscare etnicista. Termen de mijloc nu exista, de aici si usurinta cu care UDMR traverseaza intreg spectrul de aliante politice. Suntem naivi atunci cand credem ca PCM va fi motorul scoaterii maghiarilor din Parlament. In situatii electorale diferentele ideologice se estompeaza imediat fiindca totul se refera in ultima instanta la etnie), in al doilea rand te rog sa ai in vedere familiile mixte – de obicei copiii vor fi chiar mai porniti decat parintii in afirmarea identitatii maghiare; si tot cand vine vorba de copii, te rog sa te analizezi orice miting pentru autonomie si vei vedea ca sunt foarte multi tineri care, desi este clar ca nu au trait nici macar perioada regiunii autonome si care trebuie sa faca naveta in judetele romanesti pentru a-si gasi un loc de munca (potrivit statisticilor zona a devenit una dintre cele mai sarace din Romania, peste 90% dintre locuitori au salariul minim pe economie) sunt intotdeauna pe baricade. Este un tip de nostalgie dupa o epoca de superioritate nationala care traverseaza generatiile ca un mit fondator (si iti atrag atentia ca pentru coeziunea unui popor sunt necesare o limba, niste traditii si un mit fondator) si pe care noi romanii, prinsi in ale noastre si imbecilizati de discursuri paranoice a la vadim care ne indeamna la „actiune” in sens extrem si de moment (fara a ne ajuta sa incadram lucrurile intr-o perspectiva larga, istorica si identitara) nu cred ca suntem in stare sa-l intelegem pana la capat si culmea, tocmai aceasta atitudine a noastra agresiva insa lipsita de intelegere, mareste distanta intre ei si noi: ne miscam intr-un arc de cerc foarte ingust, in vreme ce ei au in vedere intreaga arie.

    Atata vreme cat nu vom intelege profunzimile atitudinii lor, atata vreme cat suntem dispusi sa-i trimitem pe tusa fiindca avem senzatia ca in raport cu noi sunt „prea putini”, riscam sa marim bresa culturala. Si in loc sa opunem asa-zisei lor moderatii (spun asa-zisei pentru ca asa se vede ea din afara) o moderatie a noastra, insa una la fel de calculata (cam in sensul in care se comporta diaspora lor vs. modul in care (in)actioneaza diaspora noastra), vom fi vesnicii uimiti de ocazie.

  100. Imperialistule ma refeream la fraza ta: „In ceea ce ii priveste pe separatistii maghiari, cred ca numarul lor este mult supraevaluat de fortele national-comuniste 🙂 . Prea putini sunt ungurii si secuii care vor sa se mai separe de Romania. Mai multi sunt cei care vor un anumit nivel de autonomie, desi suspiciunea mea e ca si numarulor lor este mult supraevaluat.”

    Asa cum am spus am trait in HarCov si cred sincer ca romanii gresesc enorm atunci cand relativizeaza dorinta lor de autonomie. Si cred ca asta se intampla pentru ca noi nu intelegem niciodata politica pasilor marunti, politica celor pe care ii gonesti de la usa si care revin intotdeauna cand te astepti mai putin. am vazut in desfasurare atat agresivitatea lor cat si felul in care o infasoara in intentii bune. Iar noi intotdeauna cadem in pacatul de a o crede pe ultima.

    Spui ca prea putini sunt cei care mai vor sa se separe de Romania. Crede-ma, si cei care par nehotarati in mod cotidian, au in fibra lor un pattern cultural care ii determina sa uite de moderatie atunci cand se suna goarna. E de ajuns numai, ca sa-ti dau cateva exemple, sa te gandesti la felul in care voteaza (incolonati, organizati, intotdeauna la indemnul care le-a fost dat, indemn care vine de obicei de la biserica); desi in majoritatea timpului liber isi injura alesii si ii considera corupti, nu ar vota niciodata din alte considerente decat cele etnice sau politico-etnice (de aici si faptul ca niciodata nu am auzit sa castige in HarCov fie si un secui independent politic, indiferent de cat de competent era, despre cei independenti se crede simplu „ca s-au dat cu romanii” fiindca nu sunt inregimentati nu in partide, ci nu sunt inregimentati in demersul etnic fiindca la asta se refera „partidele” lor, la o miscare etnicista. Termen de mijloc nu exista, de aici si usurinta cu care UDMR traverseaza intreg spectrul de aliante politice. Suntem naivi atunci cand credem ca PCM va fi motorul scoaterii maghiarilor din Parlament. In situatii electorale diferentele ideologice se estompeaza imediat fiindca totul se refera in ultima instanta la etnie), in al doilea rand te rog sa ai in vedere familiile mixte – de obicei copiii vor fi chiar mai porniti decat parintii in afirmarea identitatii maghiare; si tot cand vine vorba de copii, te rog sa te analizezi orice miting pentru autonomie si vei vedea ca sunt foarte multi tineri care, desi este clar ca nu au trait nici macar perioada regiunii autonome si care trebuie sa faca naveta in judetele romanesti pentru a-si gasi un loc de munca (potrivit statisticilor zona a devenit una dintre cele mai sarace din Romania, peste 90% dintre locuitori au salariul minim pe economie) sunt intotdeauna pe baricade. Este un tip de nostalgie dupa o epoca de superioritate nationala care traverseaza generatiile ca un mit fondator (si iti atrag atentia ca pentru coeziunea unui popor sunt necesare o limba, niste traditii si un mit fondator) si pe care noi romanii, prinsi in ale noastre si imbecilizati de discursuri paranoice a la vadim care ne indeamna la „actiune” in sens extrem si de moment (fara a ne ajuta sa incadram lucrurile intr-o perspectiva larga, istorica si identitara) nu cred ca suntem in stare sa-l intelegem pana la capat si culmea, tocmai aceasta atitudine a noastra agresiva insa lipsita de intelegere, mareste distanta intre ei si noi: ne miscam intr-un arc de cerc foarte ingust, in vreme ce ei au in vedere intreaga arie.

    Atata vreme cat nu vom intelege profunzimile atitudinii lor, atata vreme cat suntem dispusi sa-i trimitem pe tusa fiindca avem senzatia ca in raport cu noi sunt „prea putini”, riscam sa marim bresa culturala. Si in loc sa opunem asa-zisei lor moderatii (spun asa-zisei pentru ca asa se vede ea din afara) o moderatie a noastra, insa una la fel de calculata (cam in sensul in care se comporta diaspora lor vs. modul in care (in)actioneaza diaspora noastra), vom fi vesnicii uimiti de ocazie.

  101. dr. pepper, un root canal autonom nu exista. ai nevoie de investigatii clinice de tipul radiografiilor, de pilda, ai nevoie de anestezie, ai nevoie de o plomba sau de o coroana de portelan in functie de cat este de afectat dintele (in cazul de-al doilea el ajunge sa se numeasca stift, trebuie slefuit, trebuie luata amprenta, trebuie platit tehnicianul, platesti si probele etc.) de aici si costurile extrem de diferite.

    am avut parte de un singur root canal aici la un dinte din fata (deci cu un singur canal si fara alte interventii decat radiografia, anestezia si operatia propriu-zisa), am platit peste 250$ cu asigurare. fara, m-ar fi costat 700. un dinte cu 3 canale, molar – dinte din spate, fara asigurare costa 1200$. in ziua in care am fost la medic am sunat-o pe mama sa-i spun ce uimita sunt de astfel de costuri mai cu seama ca am vazut ca absolut tot tratamentul era exact la fel cu cel pe care mi-l facea ea in tara. si mi-a raspuns simplu „si eu care am facut unul la fel astazi cu 15 Ron” se referea la un pacient asigurat fiindca lucreaza cu CAS.

    si ieri, asa cum am spus, ni s-a spus ca intreaga operatiune cu root canal pentru un molar + coroana pentru sotul meu ne va costa cu dental coverage cu tot, 1600 $.

    nu stiu care este situatia din Mexic si nu am fost niciodata. insa te rog sa te gandesti numai la diferenta de preturi pe care o semnaleaza TP si cred ca vei intelege de ce este rentabil sa castigi aici mai mult si sa te pui la adapost apoi pentru tot restul vietii acolo. cel putin asa cred eu…

  102. dr. pepper, un root canal autonom nu exista. ai nevoie de investigatii clinice de tipul radiografiilor, de pilda, ai nevoie de anestezie, ai nevoie de o plomba sau de o coroana de portelan in functie de cat este de afectat dintele (in cazul de-al doilea el ajunge sa se numeasca stift, trebuie slefuit, trebuie luata amprenta, trebuie platit tehnicianul, platesti si probele etc.) de aici si costurile extrem de diferite.

    am avut parte de un singur root canal aici la un dinte din fata (deci cu un singur canal si fara alte interventii decat radiografia, anestezia si operatia propriu-zisa), am platit peste 250$ cu asigurare. fara, m-ar fi costat 700. un dinte cu 3 canale, molar – dinte din spate, fara asigurare costa 1200$. in ziua in care am fost la medic am sunat-o pe mama sa-i spun ce uimita sunt de astfel de costuri mai cu seama ca am vazut ca absolut tot tratamentul era exact la fel cu cel pe care mi-l facea ea in tara. si mi-a raspuns simplu „si eu care am facut unul la fel astazi cu 15 Ron” se referea la un pacient asigurat fiindca lucreaza cu CAS.

    si ieri, asa cum am spus, ni s-a spus ca intreaga operatiune cu root canal pentru un molar + coroana pentru sotul meu ne va costa cu dental coverage cu tot, 1600 $.

    nu stiu care este situatia din Mexic si nu am fost niciodata. insa te rog sa te gandesti numai la diferenta de preturi pe care o semnaleaza TP si cred ca vei intelege de ce este rentabil sa castigi aici mai mult si sa te pui la adapost apoi pentru tot restul vietii acolo. cel putin asa cred eu…

  103. corect amanda la #59,

    Imperialistu, nu inteleg de ce as fi ”national-comunist”, daca ii iau in serios pe separatistii maghiari. mai degraba cred ca nu ai avut inca nicio experienta neplacuta cu ”amici” maghiari, care sa te surprinda cand ti-e mai draga lumea.
    eu am avut si in cluj si in targu mures si m-am lamurit.
    asta nu ma face sa fiu alarmist sau xenofob, dar nici nu voi putea fi convins ca nu au doua fete. asta este, sunt mai ingust pe problematica asta. unul din amicii apropiati din copilarie imi este si azi drag, doar ca ne vedea prea rar, din pacate.

    in tg-mures (2002) amicul ungur a trebuit sa ne sopteasca exasperat(eram un grup): ”taceti ba dracului ca nu ne mai serveste nimeni daca va aude”. era al 3-lea local in care intram sa servim o bere, afara ploua torential. scena decurgea astfel: ne asezam la o masa si asteptam sa fim serviti in timp ce discutam de-ale noastre. nu ne baga nimeni in seama, iar amicul, cunoscator al limbii, mergea la bar. de doua ori s-a intors cu: ”cica nu mai avem bere”. in jurul nostru erau toti cu halbele. eh, in al treilea bar s-a prins si mi-a stat si berea aia in gat. frumos, nu? lectie de servitute in propria ograda

    cand au izbucnit evenimentele de la tg-mures, maica-mea se afla la serviciu. era contabil-sef si avea in subordine cativa oameni. una dintre colegele subordonate impartea biroul cu ea. cand s-a aflat ce se petrece la tg-mures, respectiva s-a ridicat, s-a postat in fata biroului mamei mele si, lovind cu pumnul in masa, a declamat: ”acuma o sa va aratam noi voua!”(in imbecilitatea ei supra-excitata isi imagina probabil ca Ardealul va deveni Erdely).
    colega buna de ani de zile. zilnic isi impartaseau ganduri si experiente cotidiene. inutil sa mai detaliez cat de socata a ramas maica-mea dupa faza asta.

    ca sa reiau: cred ca nu ai trait inca pe pielea ta experiente surprinzatoare cu fratii nostri ardeleni, altfel nu-mi explic optimismul. un optimism cat se poate de nobil in principiu, dar daunator daca te amorteste si-ti trambiteaza armonia natiilor

  104. corect amanda la #59,

    Imperialistu, nu inteleg de ce as fi ”national-comunist”, daca ii iau in serios pe separatistii maghiari. mai degraba cred ca nu ai avut inca nicio experienta neplacuta cu ”amici” maghiari, care sa te surprinda cand ti-e mai draga lumea.
    eu am avut si in cluj si in targu mures si m-am lamurit.
    asta nu ma face sa fiu alarmist sau xenofob, dar nici nu voi putea fi convins ca nu au doua fete. asta este, sunt mai ingust pe problematica asta. unul din amicii apropiati din copilarie imi este si azi drag, doar ca ne vedea prea rar, din pacate.

    in tg-mures (2002) amicul ungur a trebuit sa ne sopteasca exasperat(eram un grup): ”taceti ba dracului ca nu ne mai serveste nimeni daca va aude”. era al 3-lea local in care intram sa servim o bere, afara ploua torential. scena decurgea astfel: ne asezam la o masa si asteptam sa fim serviti in timp ce discutam de-ale noastre. nu ne baga nimeni in seama, iar amicul, cunoscator al limbii, mergea la bar. de doua ori s-a intors cu: ”cica nu mai avem bere”. in jurul nostru erau toti cu halbele. eh, in al treilea bar s-a prins si mi-a stat si berea aia in gat. frumos, nu? lectie de servitute in propria ograda

    cand au izbucnit evenimentele de la tg-mures, maica-mea se afla la serviciu. era contabil-sef si avea in subordine cativa oameni. una dintre colegele subordonate impartea biroul cu ea. cand s-a aflat ce se petrece la tg-mures, respectiva s-a ridicat, s-a postat in fata biroului mamei mele si, lovind cu pumnul in masa, a declamat: ”acuma o sa va aratam noi voua!”(in imbecilitatea ei supra-excitata isi imagina probabil ca Ardealul va deveni Erdely).
    colega buna de ani de zile. zilnic isi impartaseau ganduri si experiente cotidiene. inutil sa mai detaliez cat de socata a ramas maica-mea dupa faza asta.

    ca sa reiau: cred ca nu ai trait inca pe pielea ta experiente surprinzatoare cu fratii nostri ardeleni, altfel nu-mi explic optimismul. un optimism cat se poate de nobil in principiu, dar daunator daca te amorteste si-ti trambiteaza armonia natiilor

  105. @amanda #61,
    nu ai de ce sa-mi multumesti. din partea mea esti binevenita. nu mi-a facut nicio placere sa-i adresez acel mesaj panselutei, dar aici se vrea a fi un coltisor virtual de exprimare si rationare echilibrate. ce am vazut m-a intristat.
    asteapta doar sa vezi ce am provocat, deci te rog nu-mi multumi. panseluta este mult mai veche in compania patrupezilor si aportul ei e unul consistent si de cele mai multe ori pertinent. am ramas surprins doar de o anumita doza de agresivitate in relationarea cu opinia celorlalti. sa nu fiu inteles gresit, si eu ma las purtat de val si ma dedau la comentariul vitriolant, dar cu cei care intr-adevar cauta doar sa iroseasca timpul altora si poposesc pe aici doar sa se afle in treaba, total dezinteresati de a cunoaste ceva.

    lectura placuta in continuare:)

  106. @amanda #61,
    nu ai de ce sa-mi multumesti. din partea mea esti binevenita. nu mi-a facut nicio placere sa-i adresez acel mesaj panselutei, dar aici se vrea a fi un coltisor virtual de exprimare si rationare echilibrate. ce am vazut m-a intristat.
    asteapta doar sa vezi ce am provocat, deci te rog nu-mi multumi. panseluta este mult mai veche in compania patrupezilor si aportul ei e unul consistent si de cele mai multe ori pertinent. am ramas surprins doar de o anumita doza de agresivitate in relationarea cu opinia celorlalti. sa nu fiu inteles gresit, si eu ma las purtat de val si ma dedau la comentariul vitriolant, dar cu cei care intr-adevar cauta doar sa iroseasca timpul altora si poposesc pe aici doar sa se afle in treaba, total dezinteresati de a cunoaste ceva.

    lectura placuta in continuare:)

  107. @ amanda #60.
    mda, deci eu ma opresc aici pentru ca nu ma pot face inteles.
    probabil ca este vina mea pentru ca nu ma exprim destul de bine.
    cred ca as putea sa explic de 40,000 de ori degeaba.

  108. @ amanda #60.
    mda, deci eu ma opresc aici pentru ca nu ma pot face inteles.
    probabil ca este vina mea pentru ca nu ma exprim destul de bine.
    cred ca as putea sa explic de 40,000 de ori degeaba.

  109. plus ca exista foarte multe inadverdente:
    odata spui ca un root canal este $600 cu asigurare medicala ca apoi sa spui ca ai platit $250 cu asigurare din $700.

  110. plus ca exista foarte multe inadverdente:
    odata spui ca un root canal este $600 cu asigurare medicala ca apoi sa spui ca ai platit $250 cu asigurare din $700.

  111. 34
    amanda13 nope, 600$ cu asigurare. in jur de 2000 fara asigurare.

    daca este sa faci un calcul, sa zicem ca ai mai multe probleme, unele care implica si coroane (in jur de 1600 una singura cu asigurare) pai nu e mai bine sa te duci in tara, sa-ti vizitezi rudele, sa mai calatoresti, etc. decat sa le faci aici? sorry, insa mie mi se pare mult mai avantajos.

  112. 34
    amanda13 nope, 600$ cu asigurare. in jur de 2000 fara asigurare.

    daca este sa faci un calcul, sa zicem ca ai mai multe probleme, unele care implica si coroane (in jur de 1600 una singura cu asigurare) pai nu e mai bine sa te duci in tara, sa-ti vizitezi rudele, sa mai calatoresti, etc. decat sa le faci aici? sorry, insa mie mi se pare mult mai avantajos.

  113. @ vlad, ai dreptate in ceea ce priveste atitudinea ta. si eu sunt impotriva national-comunismului, il consider de departe cea mai nociva raportare la demersul maghiarilor. dar asemeni tie am o multitudine de experiente, unele chiar la limita „salvarii pielii”. cu toate acestea nu m-as duce niciodata sa-i dau cuiva in cap din motiv de diferenta etnica, ci mai degraba as incerca sa-l inteleg si astfel sa ii deconstruiesc actiunile cu moderatie, construind in acelasi timp si pentru mine o aparare in profunzime.

    cat despre restul, imi pare sincer rau ca am provocat asemenea comentarii. insa am venit aici din simplul motiv ca va citesc de mult si cand mi s-a cerut parerea am comentat. nu am avut in intentie un atac, insa felul in care panseluta a inteles felul meu de a ma raporta la subiect, m-a durut si am reactionat mai agresiv desi de obicei ma retrag cand vine vorba de asemenea situatii… apreciez mult blogul vostru si a fost, chiar daca suna bizar, modalitatea mea de a nu renunta la el.

  114. @ vlad, ai dreptate in ceea ce priveste atitudinea ta. si eu sunt impotriva national-comunismului, il consider de departe cea mai nociva raportare la demersul maghiarilor. dar asemeni tie am o multitudine de experiente, unele chiar la limita „salvarii pielii”. cu toate acestea nu m-as duce niciodata sa-i dau cuiva in cap din motiv de diferenta etnica, ci mai degraba as incerca sa-l inteleg si astfel sa ii deconstruiesc actiunile cu moderatie, construind in acelasi timp si pentru mine o aparare in profunzime.

    cat despre restul, imi pare sincer rau ca am provocat asemenea comentarii. insa am venit aici din simplul motiv ca va citesc de mult si cand mi s-a cerut parerea am comentat. nu am avut in intentie un atac, insa felul in care panseluta a inteles felul meu de a ma raporta la subiect, m-a durut si am reactionat mai agresiv desi de obicei ma retrag cand vine vorba de asemenea situatii… apreciez mult blogul vostru si a fost, chiar daca suna bizar, modalitatea mea de a nu renunta la el.

  115. dr. pepper te rog sa nu mai continuam. intelegem fiecare ce vrea sa spuna celalalt, dar cumva nu reusim sa comunicam.

    citatul tau este scos din context. iata la ce se referea si fa un calcul:

    „31
    amanda13

    @ dr. pepper, intamplator ma pricep cat de cat la chestii de stomatologie. intre un implant simplu (cu titan) care costa aici cu dental coverage 4000$ si unul la fel din Romania care costa in jur de 200 de euro, distanta este destul de mare…

    la fel si intre un root canal care aici costa in jur de 300$ cu asigurare si unul in Romania care costa si 5$.”

    „33
    dr pepper

    amanda dar eu nu te’am intrebat cat costa ci daca ti’ai facut un calcul.
    sa presupunem ca ai de facut 2 root canal care in romania te’ar costa $10 si in america te costa $600 ( fara asigurare).
    pai te costa in primul rand biletul de avion cel putin $1000, sa presupunem ca castigi vreo $3000/luna pe care ii pierzi nelucrand, in romania mai trebuie sa duci cadouri si ai cheltuieli in luna aia.
    deci 3000 ( nu lucrezi)+1000 (drumul)+1000 ( cheltuieli) = 5,000.
    dar, intr’adevar, ai facut economie ca in loc sa platesti $600 in america – ai platit $20 in romania.

    Ianuarie 25, 2010, 1:41 pm”

    deci tot ce am facut eu a fost sa adun 1+1=2. nu m-am contrazis niciodata… am vorbit de la inceput de aprox. 300$ pentru un singur root canal.

  116. dr. pepper te rog sa nu mai continuam. intelegem fiecare ce vrea sa spuna celalalt, dar cumva nu reusim sa comunicam.

    citatul tau este scos din context. iata la ce se referea si fa un calcul:

    „31
    amanda13

    @ dr. pepper, intamplator ma pricep cat de cat la chestii de stomatologie. intre un implant simplu (cu titan) care costa aici cu dental coverage 4000$ si unul la fel din Romania care costa in jur de 200 de euro, distanta este destul de mare…

    la fel si intre un root canal care aici costa in jur de 300$ cu asigurare si unul in Romania care costa si 5$.”

    „33
    dr pepper

    amanda dar eu nu te’am intrebat cat costa ci daca ti’ai facut un calcul.
    sa presupunem ca ai de facut 2 root canal care in romania te’ar costa $10 si in america te costa $600 ( fara asigurare).
    pai te costa in primul rand biletul de avion cel putin $1000, sa presupunem ca castigi vreo $3000/luna pe care ii pierzi nelucrand, in romania mai trebuie sa duci cadouri si ai cheltuieli in luna aia.
    deci 3000 ( nu lucrezi)+1000 (drumul)+1000 ( cheltuieli) = 5,000.
    dar, intr’adevar, ai facut economie ca in loc sa platesti $600 in america – ai platit $20 in romania.

    Ianuarie 25, 2010, 1:41 pm”

    deci tot ce am facut eu a fost sa adun 1+1=2. nu m-am contrazis niciodata… am vorbit de la inceput de aprox. 300$ pentru un singur root canal.

  117. bipezilor, ma scuzati ca nu ma pot abtine si tergiversez acest subiect la nesirsit.
    si nu ma pot abtine pentru ca daca in privinta harcov-ului nu am nimic de comentat din moment ce nu am avut tangente – ei bine, in privinta as de sanatate unde eu am beneficiat de sistem imi vine foarte greu sa las aceasta dezinformare sa se propage.
    amanda – ai plecat de la root canal $300 cu asigurare si $1,000 fara asigurare si ai ajuns la $250 cu $700.
    ca sa ajungem la un numitor comun trebuie sa scazi vertiginos.
    si chiar daca ma repet: in romania o asistenta nu poate castiga $3,000. niciunde in lume!
    pentru ca este impotriva oricarei legi economice si de bun simt.
    un stomatolog care ia $5/ root canal trebuie sa faca 600 root canals pe luna doar pentru a plati salariul asistentei.
    in schimb daca statul te subventioneaza cu $100 la fiecare root canal si tu platesti asistenta medicala cu $300 si iei materiale si instrumentar pe gratis – ei bine, da – asa se poate!
    ceea ce am incercat eu sa explic si sa subliniez este ca voi beneficiati de niste lacune ale sistemului care aceste lacune se intorc si lovesc de 10 ori mai tare.

  118. bipezilor, ma scuzati ca nu ma pot abtine si tergiversez acest subiect la nesirsit.
    si nu ma pot abtine pentru ca daca in privinta harcov-ului nu am nimic de comentat din moment ce nu am avut tangente – ei bine, in privinta as de sanatate unde eu am beneficiat de sistem imi vine foarte greu sa las aceasta dezinformare sa se propage.
    amanda – ai plecat de la root canal $300 cu asigurare si $1,000 fara asigurare si ai ajuns la $250 cu $700.
    ca sa ajungem la un numitor comun trebuie sa scazi vertiginos.
    si chiar daca ma repet: in romania o asistenta nu poate castiga $3,000. niciunde in lume!
    pentru ca este impotriva oricarei legi economice si de bun simt.
    un stomatolog care ia $5/ root canal trebuie sa faca 600 root canals pe luna doar pentru a plati salariul asistentei.
    in schimb daca statul te subventioneaza cu $100 la fiecare root canal si tu platesti asistenta medicala cu $300 si iei materiale si instrumentar pe gratis – ei bine, da – asa se poate!
    ceea ce am incercat eu sa explic si sa subliniez este ca voi beneficiati de niste lacune ale sistemului care aceste lacune se intorc si lovesc de 10 ori mai tare.

  119. si iti spun eu amanda de la ce premiza ai plecat:
    ai plecat de la preimza ca vorbesti cu un roman din romania!

  120. si iti spun eu amanda de la ce premiza ai plecat:
    ai plecat de la preimza ca vorbesti cu un roman din romania!

  121. @amanda,

    reiterez: esti binevenita 🙂
    sicanele sunt inerente de multe ori. nu a reiesit niciun moment ca ai avut in intentie un atac. multumim ca ne urmaresti.

  122. @amanda,

    reiterez: esti binevenita 🙂
    sicanele sunt inerente de multe ori. nu a reiesit niciun moment ca ai avut in intentie un atac. multumim ca ne urmaresti.

  123. dr.pepper, sincer nu mi-am pus nicio secunda problema locatiei, nici nu mi-a trecut prin minte.

    asa ca o sa imi rezum argumentele pentru a conferi rigoare comentariilor mele:

    1. root canal se refera la 3 tipuri de dinti: incisivi, premolari si molari. pretul unul incisiv (cu un singur canal) a fost peste 250$ (parca 283, dar nu mai tin minte exact), fara asigurare ar fi fost 700$. pretul unui molar (cu 3 canale) fara asigurare este 1200$, cu asigurare ajunge la un pic peste 500$. in Romania pretul variaza in functie de dinte intre 5$ si 10$

    2. o coroana simpla de portelan, pe stift cu root canal = 1600$. asta taman ieri. si cu asigurare. nu ne-am interesat cat costa fara

    3. un implant cu titan aici 4000$ cu asigurare. in romania 200 euro.

    4. nu am povestit niciodata cat este salariul unei asistente in Romania. nu am spus niciodata ca ar fi 3000$. a mamei mele lucreaza cam 5-6 ore pe zi si ia un pic mai mult decat salariul minim pe economie. nu stiu cat castiga o asistenta in SUA.

  124. dr.pepper, sincer nu mi-am pus nicio secunda problema locatiei, nici nu mi-a trecut prin minte.

    asa ca o sa imi rezum argumentele pentru a conferi rigoare comentariilor mele:

    1. root canal se refera la 3 tipuri de dinti: incisivi, premolari si molari. pretul unul incisiv (cu un singur canal) a fost peste 250$ (parca 283, dar nu mai tin minte exact), fara asigurare ar fi fost 700$. pretul unui molar (cu 3 canale) fara asigurare este 1200$, cu asigurare ajunge la un pic peste 500$. in Romania pretul variaza in functie de dinte intre 5$ si 10$

    2. o coroana simpla de portelan, pe stift cu root canal = 1600$. asta taman ieri. si cu asigurare. nu ne-am interesat cat costa fara

    3. un implant cu titan aici 4000$ cu asigurare. in romania 200 euro.

    4. nu am povestit niciodata cat este salariul unei asistente in Romania. nu am spus niciodata ca ar fi 3000$. a mamei mele lucreaza cam 5-6 ore pe zi si ia un pic mai mult decat salariul minim pe economie. nu stiu cat castiga o asistenta in SUA.

  125. sicane? despre ce sicane vorbesti vlad?
    in apararea mea te rog sa citesti parerea amandei de pe blogul personal, apoi impresiile generate:
    „Doamne Fereste sa ajungem asa!”
    De ce?
    pentru ca unui roman din romania care castiga un salariu mediu pe economie de ( sa zicem) $500 – un root canal la o valoare americana i se pare o enormitate.
    si cu asta, basta.
    chiar nu mai intervin deloc.

  126. sicane? despre ce sicane vorbesti vlad?
    in apararea mea te rog sa citesti parerea amandei de pe blogul personal, apoi impresiile generate:
    „Doamne Fereste sa ajungem asa!”
    De ce?
    pentru ca unui roman din romania care castiga un salariu mediu pe economie de ( sa zicem) $500 – un root canal la o valoare americana i se pare o enormitate.
    si cu asta, basta.
    chiar nu mai intervin deloc.

  127. dr. pepper nu cred ca vlad se referea la tine. nu m-a deranjat deloc atitudinea ta ci doar faptul ca ne-am gasit sa ne-o expunem asa, off-topic, pe marginea unei postari interesante. din pricina asta am tot incercat sa-i pun capat.

  128. dr. pepper nu cred ca vlad se referea la tine. nu m-a deranjat deloc atitudinea ta ci doar faptul ca ne-am gasit sa ne-o expunem asa, off-topic, pe marginea unei postari interesante. din pricina asta am tot incercat sa-i pun capat.

  129. @dr pepper,

    nu faceam nicio referire la tine 🙂
    amanda se scuza cu privire la sicanarea dintre ea si panseluta. apoi am avut eu o scurta interventie de natura sa inflameze si mai tare lucrurile, ca na, nu m-am putut abtine. si nu mi s-a parut ca e cazul sa-si ceara scuze. disputa voastra sincer nu am urmarit-o integral. va priveste 🙂

  130. @dr pepper,

    nu faceam nicio referire la tine 🙂
    amanda se scuza cu privire la sicanarea dintre ea si panseluta. apoi am avut eu o scurta interventie de natura sa inflameze si mai tare lucrurile, ca na, nu m-am putut abtine. si nu mi s-a parut ca e cazul sa-si ceara scuze. disputa voastra sincer nu am urmarit-o integral. va priveste 🙂

  131. da, dr. pepper, tocmai la asta se referea in subsidiar si postarea mea. la diferenta dintre sumele investite in sanatate la noi si aici.

    si da, sunt perfect constienta ca, in ciuda unor ani petrecuti aici, nu ma pot abtine sa gandesc uneori si in termeni romanesti. am vorbit despre diferenta dintre preturi in contextul aceluiasi tip de servicii pentru simplul motiv ca mi se pare totusi ca, atata vreme cat se poate si mai ieftin, nu vad de ce este atat de justificata distanta atat de mare dintre costuri. nu am discutat si problema mai generala a modului in care o societate sau alta isi permite sau nu sa plateasca.

  132. da, dr. pepper, tocmai la asta se referea in subsidiar si postarea mea. la diferenta dintre sumele investite in sanatate la noi si aici.

    si da, sunt perfect constienta ca, in ciuda unor ani petrecuti aici, nu ma pot abtine sa gandesc uneori si in termeni romanesti. am vorbit despre diferenta dintre preturi in contextul aceluiasi tip de servicii pentru simplul motiv ca mi se pare totusi ca, atata vreme cat se poate si mai ieftin, nu vad de ce este atat de justificata distanta atat de mare dintre costuri. nu am discutat si problema mai generala a modului in care o societate sau alta isi permite sau nu sa plateasca.

  133. Daca tot ne tratam la dinti, hai sa pun o intrebare: Transilvania, cit costa in LA chiria pt un cabinet dentar… lunar, sa zicem. Sigur ca variaza, dar ca medie sau un exemplu. E si asta o cheltuiala a proprietarului de cabinet. (Toronto fiind mai la tara, tarifele imi par ceva mai mici comparativ cu ce citesc de la voi; dar nu cu mult; in orice caz si aici se cistiga bine, cu B mare, in meseria asta).
    Ah, mi-am amintit si de altceva! Cit costa studiile de stomatolog? Din cite stiu, medicii si avocatii au printre cele mai scumpe tarife de scolarizare.

  134. Daca tot ne tratam la dinti, hai sa pun o intrebare: Transilvania, cit costa in LA chiria pt un cabinet dentar… lunar, sa zicem. Sigur ca variaza, dar ca medie sau un exemplu. E si asta o cheltuiala a proprietarului de cabinet. (Toronto fiind mai la tara, tarifele imi par ceva mai mici comparativ cu ce citesc de la voi; dar nu cu mult; in orice caz si aici se cistiga bine, cu B mare, in meseria asta).
    Ah, mi-am amintit si de altceva! Cit costa studiile de stomatolog? Din cite stiu, medicii si avocatii au printre cele mai scumpe tarife de scolarizare.

  135. emile, e in ordine. iti citesc postarile cu placere si nu cred ca atitudinea unui singur comentator imi poate schimba aceasta impresie. de asemenea, esti intotdeauna binevenit si in partea cealalta. eu imi cer scuze pentru felul in care ne-am cam intins in comentarii off-topic.

  136. emile, e in ordine. iti citesc postarile cu placere si nu cred ca atitudinea unui singur comentator imi poate schimba aceasta impresie. de asemenea, esti intotdeauna binevenit si in partea cealalta. eu imi cer scuze pentru felul in care ne-am cam intins in comentarii off-topic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here