FUNDATIA IOAN BARBUS

Socialismul PNL: Legea supermarketurilor

Parlamentarii liberali au administrat României o nouă doză de uselism. Noua formă a legii 321/ 2009 privind comercializarea produselor alimentare, adoptată de Parlament la inițiativa PNL, obligă toate hipermarketurile și supermarketurile din Romania cu o cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro sa își schimbe oferta de produse. Legea supermarketurilor, așa cum mai este cunoscută în presă, stabilește că 51% din produsele oferite spre vânzare trebuie să provină de la producătorii locali sau regionali.

Potrivit raportului votat, comercianţii – persoane juridice autorizate, au obligaţia ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, din ”lanţul scurt de aprovizionare”. Excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei.

Comercianții care nu se vor conforma noii legislații vor simți pe propria piele întreaga forță a statului socialist. Nerespectarea acestui procentajului stabilit de Parlament va atrage cu sine amenzi cuprinse între 100.000 și 150.000 RON. În cazul în care un comerciant se face vinovat de abateri repetate de la prevederile legii 321/ 2009, autoritățile îi vor putea suspenda activitatea vreme de șase luni.

Legea supermarketurilor va fi trimisă spre promulgare președintelui României, Klaus Iohannis, dar este puțin probabil ca Președinția să i se opună. Președintele Iohannis s-a dovedit a fi un politician dezinteresat de politică și un lider cu totul depășit de provocările funcției pe care o ocupă.

Unitate în Parlament

Camera Deputaților a adoptat modificările aduse legii 321/ 2009 cu 293 de voturi „pentru” și nici măcar unul singur „împotrivă”. Ele au fost aprobate la mijlocului lunii aprilie, cu unanimitate, de parlamentarii din Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților. Președintele Comisiei, Nini Săpunaru, s-a declarat mândru de reușita Parlamentului USL: noua lege ar fi rezultatul a câteva luni de muncă și „zbateri de aproape 2 ani”. Oficialul PNL a explicat atunci că detaliile necesare pentru aplicarea legii vor fi stabilite de Guvernul de la București. „Nu poţi să emiţi într-o lege, să gândeşti toate variabilele care pot apărea. Şi atunci lăsăm la libertatea Guvernului să stabilească procentele, să stabilească normele de aplicare pentru acest articol”, a adăugat același Săpunaru.

Nini Săpunaru, deputat PNL de Vrancea.
Nini Săpunaru, deputat PNL de Vrancea.

Dupa mintea inițiatorilor modificării Legii 321/ 2009 (parlamentarii liberali Chirteş Ioan-Cristian, Dolha Nechita-Stelian, Gheorghe Tinel, Gireadă Dumitru-Verginel, Iliuţă Vasile, Săpunaru Nini, Scarlat George, Şoptică Costel), micul producător din România va fi avantajat de această cvasi-autarhie socialistă dozată cu protecționism. Parlamentarii susțin că noul text legislativ vine în ajutorul producătorilor români. Marile lanțuri comerciale vor fi astfel obligate să includă în oferta lor mai multe produse „românești”. Realitatea este sensibil diferită.

Protestele mediului de afaceri

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) a calificat decizia Parlamentului ca un vot „împotriva marilor retaileri” și a consumatorilor români. Potrivit AMRCR, „opinia publică a fost deliberat indusă în eroare prin recursul grosolan la unul dintre cele mai frumoase sentimente ale românilor, patriotismul”. Membrii AMRCR au explicat că modificarea legii 321/ 2009 ar putea duce la sub-aprovizionare hipermarketurilor, creșterea prețurilor, inflație, reapariția centralismului abuziv și chiar la pierderea locurilor de muncă a persoanelor care lucrează în marile lanțuri comerciale din România.

Conform lui George Bădescu, director executiv al AMRCR, legea complică relațiile comerciale: interzice taxele și serviciile pentru toți comercianții și impune termene de plată „extrem de restrictive”. Nu în ultimul rând, Florin Căpățână, vicepreședinte al AMRCR, a subliniat că România nu produce atât de mult, încât să poată asigura 51% din produsele din supermarketuri. Importurile vor continua, dar din țări vecine României. Nici Consiliul Concurenței nu a înțeles ce a vrut Parlamentul cu modificările aduse legii 321/2009.

Neajunsurile unei legi proaste

Expresia-cheie din noua lege este „lanțul scurt de aprovizionare” și nu presupune aprovizionarea cu produse românești, așa cum susțin inițiatorii liberali ai legii. Potrivit documentului, prin „lanț scurt de aprovizionare” se înțelege „un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători, procesatori şi consumatori”.

În practică, noile produse alimentare din hipermarketuri ar putea foarte bine proveni din țări din jurul României precum Bulgaria, Ungaria, Serbia, Republica Moldova sau Ucraina. Pentru hipermarketurile din Arad și Timișoara, va fi mai la îndemână să importe produse din Ungaria decât să ia de la producătorii români din Dobrogea. Pentru cele din sudul Românie va fi mai bine să cumpere din Bulgaria decât să se complice cu Ardealul, iar pentru hipermarketurile din nord s-ar putea dovedi mai economic să-și îndrepte atenția spre Ucraina sau Republica Moldova în loc să se cumpere din vestul și sudul țării.

Cu alte cuvinte, această noua măsură economică va duce taman la falimentarea țăranilor pe care teoretic dorește să îi protejeze de actorii economici din afară. Dacă hipermarketurile vor ajunge sa vândă produse similare celor din piețe românești, dar aduse din vecinătatea apropiată a României, țăranii români vor da faliment.

„Lanțul scurt de aprovizionare” stipulat în legea 321/ 2009 va duce totodată la ridicarea unor adevărate rețele locale de corupție, interesate să-și asigure pentru sine producția din diferitele regiunie ale României, ca și accesul la o serie de facilități guvernamentale și locale. Noile grupuri infracționale organizate vor negocia direct cu marile rețele comerciale furnizarea unor produse de care acestea din urmă au nevoie pentru a respecta legea 321/2009. În acest sens, se vor îngriji să aducă sub control, , prin orice mijloace, cât mai mulți producători locali. Mai mult, dat fiind că normele de aplicare ale legii vor ajunge la mâna Guvernului României și a Consiliilor Locale, este de așteptate ca sume tot mai mari de bani să se ducă spre aceste instituții sub formă de mită, în vederea obținerii anumitor beneficii din partea autorităților. Cum șpaga trebuie acoperită din ceva, cea mai la îndemână soluție este creșterea prețurilor produselor.

Respectarea volumului de marfă pe raft de 51% presupune totodată acceptarea unui volum mare de produse. Întrucât criteriul de departajare este numărul și nu calitate, în hipermarketuri vor ajunge numeroase produse inferioare calitativ. Dat fiind că nu toate se vor putea vinde bine, lărgirea artificială a ofertei va duce și la creșterea cheltuielilor pentru depozitare și refrigerare a tuturor rețelelor de hipermarketuri. Desigur, pierderile care se datorează acestor produse care nu se vând bine vor trebuie recuperate din câștigurile obținute de pe urma produselor care care au succes. Cu alte cuvinte, aceste neajunsuri vor duce la scăderea diversității de sortimente, creșterea prețurilor și la diminuare calității produselor oferite consumatorilor români.

Liberalism roșu

Toate acestea contează prea puțin pentru PNL, un partid care nu înțelege și nu respectă capitalismul. În loc să încurajeze inițiativa economică și vânzarea unor produse bune care să atragă interesul consumatorilor, parlamentarii PNL propun măsuri economice care nu ajută pe nimeni – nici pe producătorii români, nici pe retaileri, nici pe clienții lor. Legea supermarketurilor încurajează însă corupția la nivel local și național, sfârșind prin a-i pedepsi pe producătorii locali și pe consumatorii obișnuiți, obligați să dea mai mulți bani pentru mai puține produse și de o calitate mai slabă.

Un asemenea comportament din partea PNL nu ar trebui să mai mire pe nimeni. Acest PNL care a gândit modificările aduse Legii 321 este același partid care nu demult propunea înlocuirea cotei unice cu taxarea progresivă. Mai marii liberali explicau pe atunci, asemenea pesediștilor de pe vremea lui Geoană, că este nedrept ca „bogatul” și „săracul” să plătească același procent din venit și profit.

Alianța PNL cu PSD nu a fost o greșeală sau o alianță contra naturii, ci rezultatul unui anumit tip comun de a face politică. Departe de a fi forța dreptei din România, PNL este doar aripa vamală a socialismului românesc.

P.S. În forma inițială, modificarea legii 321/ 2009 propusă de PNL urmărea închiderea supermarketurilor în zilele de duminică și de sărbătorile legale. Potrivit inițiatorilor, măsura ar fi susținut „revitalizarea comerțului tradițional” și i-ar fi încurajat pe români să se reorienteze spre „familie, mișcare în aer liber, cultură”.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Vlad M.

Vlad M.

5 comentarii

  1. Gabi
    9 iunie 2016

    Pentru cei cărora încă nu le-a “căzut fisa”: partidele actuale sunt rezultatul alegătorilor. Iar românii clar că nu şi-au dorit capitalism atunci când l-au eliminat pe “Cel Mai Iubit Conducător”. Ei au vrut atunci (şi încă mai doresc) un trai mai bun – însă ei nu au înţeles nici până astăzi de unde şi cum pot obţine aşa ceva.
    Şi uite aşa, din când în când, românii continuă să tot dea cu ştampila votând o nouă căpetenie care le promite bunăstarea. Şi cum bunăstarea nu mai vine, romanii se întorc şi-l dau jos (vezi Băsescu, Ponta şi mulţi alţii). Apoi, tot ei trec din nou la vot şi pun la conducere o altă căpetenie care le-a promis că le va da tot ce vor. Si tot aşa…

    Salarii stabilite “din pix”, dar fără acoperire rezultată din mărirea productivităţii sau a vânzărilor. Legi care intervin în favoarea acelor care au împrumutat bani dar n-au de gând să-şi respecte obligaţiile contractuale (vezi Darea-n Plată şi Recalcularea în lei a împrumuturilor efectuate în franci eleveţieni la rata din ziua semnării contractului.

    A prins cineva pe-aici timpurile alea când numai Statul a-tot-puternic putea să decidă ce-i aia literatură, ce-i aia muzică, ce-i aia pictură? Dar vremurile când preţurile din pieţele agro-alimentare erau stabilite de la “Nivel Central” prin aşa-zisele “Mercuriale” care erau afişate în toate pieţele? Mai e puţin şi ajungem din nou acolo. Căci tot înainte era mai bine, nu-i aşa?
    Aştept o lege despre posibilitatea de refuz şi dare a soţului înapoi. Sau a copilului. Ce, vi se pare ceva imposibil în România? Se întâmplă deja! Aşa că, ce vă mai miraţi de intervenţia statului în economie? Unde exact scrie că România este o ţară capitalistă? E doar o afirmaţie spusă aşa, din gură – dar nu a fost strict şi clar legiferată vreodată. Pentru că românilor le place să fie cu fundul în două luntri şi să sugă de la două ţâţe. E “mai şmecher” aşa, nu?

  2. Costin Andrieş
    9 iunie 2016

    Daca legea asta ceausista a ieisit din PNL, ma intreb daca nu cumva a iesit din grupul de “economisti” alaturi de care Marian Munteanu vrea sa intre in parlament cu “Alianta noastra”. Ma gandesc la Constantin Cojocaru si Calin Georgescu, care de din 89 incoace umbla cu “inainte era mai bine, tradatorilor!” in gura:

    https://inliniedreapta.net/jurnal/romania-in-vizorul-moscovei-delegatia-marian-munteanu-la-conferinta-aliatilor-lui-putin-de-la-sinaia/

    https://inliniedreapta.net/dan-puric-a-colaborat-cu-securitatea-inainte-si-dupa-89-cum-sa-bati-campii-si-sa-te-faci-indragit-de-rusia/

  3. Cristian Stancu
    9 iunie 2016

    dragi conservatori activisti, din pacate confuzi, as dori sa va comunic ca astfel de legi exista in multe tari europene, inclusiv in statul masonic francez…obiectivul este de a proteja producatorii romani si de a determina investitii serioase in agricultura! din pacate, nu intelegeti nimic din ce se intampla! halal conservatori, de fapt sunteti cu totii niste bostani vestejiti…

  4. Vlad M.
    9 iunie 2016

    draga tovarase stancu, ma tem ca la tine se afla confuzia. Nici unul dintre membrii acestui site nu este interesat de ideile socialismului europenist. Protectionismul nu o sa functioneze mai bine doar pentru ca vine cu un steag albastru cu stelute galbene si Oda Bucuriei. Aceasta noua forma a legii 321/2009 este rezultatul gandirii unor politicieni care fie nu inteleg ceea ce fac, fie inteleg foarte bine si sunt direct interesati sa profite de pe urma modificarilor. Daca poti trece peste lozinci, mai discutam, chiar daca esti socialist. Daca insa ai de gand sa ramai la insulte de gradinita, te anunt ca nu o sa faci prea multi purici pe aici.

  5. Vlad M.
    9 iunie 2016

    Legea care obligă hipermarketurile să comercializeze 51% produse româneşti, promulgată

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea care obligă hipermarketurile să expună la raft 51% produse româneşti şi le interzice să încaseze de la furnizor taxe şi servicii, anunţă Administraţia Prezidenţială.

    Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, în unanimitate în luna iunie.

    Legea a fost contestată de patronate şi a fost amânată de mai multe ori.

    Preşedintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, declara, la 17 mai, că proiectul de lege potrivit căreia comercianţii trebuie să aibă la raft 51% produse provenite din lanţul scurt de aprovizionare va fi transmisă plenului fără niciun fel de modificare.

    Poziţia sa a venit în contextul în care confederaţia patronală CONCORDIA a transmis Parlamentului că a luat la cunoştinţă ”cu îngrijorare modificările în curs de adoptare la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare”, susţinând că prevederile legii ”încalcă atât legislaţia comunitară, cât şi principiile pieţei unice”, dar şi legislaţia românească şi că ”principalul scop al adoptării lor este efectarea activităţii comerciale a celor care operează în domeniul comerţului modern în România”.

    CONCORDIA a susţinut că obligativitatea ca 51% din produsele alimentare din supermarket să fie româneşti nu este de natură să rezolve problemele şi nici să asigure un sprijin real producătorilor români.

    La rândul său, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România a avertizat că modificările aduse Legii 321/2009 ”au potenţialul să afecteze masiv funcţionarea normală a comerţului alimentar”.

    Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de agricultură a mai declarat că, în forma actuală, legea nu contravine principiilor pieţei unice, subliniind că prevede obligativitatea ca în hipermarketuri să existe 51% din produse provenite din ”lanţul scurt” de aprovizionare, fără să facă strict trimitere la produsele româneşti.

    Astfel, comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare. Fac excepţie comercianţii care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active total de până la două milioane de euro, echivalent în lei. Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, prevede legea promulgată de şeful statului.

    Legea cuprinde şi modificări privind etichetarea cărnii, printre care aceea că obligă comerciantul să afişeze vizibil sintagma «carne românească», pentru carnea comercializată direct către consumatorul final, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile din regulamentele europene, iar produsele din carne comercializate pe piaţa internă vor cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România.

    Nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 150.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996, republicată.

    Prin excepţie, necesarul de produse alimentare poate fi completat cu produse din afara lanţului scurt de aprovizionare, în urma consultării entităţilor din cadrul organizării comune de piaţă, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Prevederile legii citate nu se aplică în ceea ce priveşte comercializarea fructelor exotice importate din alte ţări.

    În plus, comerciantul persoană juridică autorizată care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produsele alimentare are obligaţia de a organiza evenimente de promovare şi vânzare a produselor alimentare româneşti, cu respectarea legislaţiei sanitare-veterinare în vigoare. Frecvenţa acestor evenimente, precum şi orarul de funcţionare se va stabili prin hotărâre a consiliului local.

    Actul normativ mai prevede că ”relaţiile comerciale dintre furnizori şi comercianţi sunt stabilite prin încheierea unui contract comercial negociat în prealabil de către părţi, care respectă legislaţia în vigoare şi dispoziţiile prevăzute de prezenta lege. Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii. Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un preţ de achiziţie mai mic sau egal cu cel cu care a achiziţionat produsele respective”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian