Cum să facă autorităţile moldoveneşti echilibristică „deşteaptă” între satrapia lui Putin şi civilizaţie, asta e intrebarea care-l măcina pe Vasea Botnaru ot Europa Liberă de la Lisabona la Vladivostok, secondat de Vasea Ernu, care nu înţelegea de ce, în 2014, R. Moldova s-ar fi aflat în faţa unei alegeri „sau-sau”, cînd s-ar fi putut împăca capra şi varza într-o formulă „şi-şi”.

Un adevărat spirit prevăzător, acest viezure cu bască şi eşarfă, un deschizător de drumuri pentru toată protipendada europeană, de la Merkel la, mai nou, Macron, care fac afaceri „şi-şi” cu ruşii, iranienii şi chinezii, într-o adevărată sinteză „continentală” dughinistă, de refacere a OBOR-urilor, a drumurilor mătăsii şi a viruşilor asiatici, biologici şi ideologici.

Mai la vale Vasile Botnaru, după o bălăcăreală neinteligibilă, cum îi sunt practic toate întrebările şi interviurile, insinuează că drumul european n-ar fi de fapt o alegere, ci o obscură „înţelegere geostrategică”, marcată de „confruntări”, la care Vasea Viezure replică, predictibil în cazul lui, ceva despre „pericolele pieţei libere” prevăzute în Acordul de Asociere, care comportă „un risc enorm de mare pentru capitalul autohton”.

În fucking 2014, cînd deja se murea pe străzile Kievului din cauza complicităţii criminale a lui Ianukovici cu ruşii, Europa Liberă cugeta dubitativ împreuna cu Ernu despre „riscurile pieţei libere” şi ale Acordului de Asociere, despre care „după ce vom semna acest acord, vom vedea că sunt multe probleme, hibe”.

Vasile Botnaru: „Pe de altă parte, domnule Ernu, există pilda cu corupţia, ce facem? Continuăm să dăm fiecare câte o mică mită, începând de la agentul de circulaţie şi terminând cu judecătorul? Sau, odată şi odată, ne debarasăm, facem cu toţii un efort, îi trimitem la puşcărie pe cei dovediţi ca oameni mituiţi, astfel încât, într-adevăr, să scăpăm odată de râia aceasta? Nu?

Vasile Ernu: „Vestea bună este că nu tot ce numim noi mită este mită şi îndeplineşte şi alte funcţii sociale, care, în spaţiul occidental, sună într-un fel, din cauza unei tradiţii a circuitului financiar-economic, raportul faţă de lege ş.a.m.d. Pentru că noi avem o problemă foarte mare prin a înţelege ce înseamnă regula şi a ne raporta la aceste reguli, pentru noi de multe ori regula este o chestiune negociabilă.”

Asta discuta Europa Liberă în 2014! Despre mita şi corupţia ca o tradiţie locală, care trebuie păstrată în tezaurul naţional, pentru că raportul moldovenesc faţă de lege este „negociabil”. Asta, pînă la urma, dincolo de înţelegerea la nivel de genunchi al broaştei a lui Vasile Botnaru despre fenomenul corupţiei, care nu se rezolvă printr-o descindere în masă, ci prin gîndirea unui mecanism şi a unei forme de guvernare prin care corupţia şi efectele sale să fie minimizate pe cît posibil. Corupţia nu se termină, nici viciul uman, ea nu poate fi decît restrînsă.

Între timp, sărmanul Petru Bogatu încerca să spună, pe bună dreptate, că ideile sunt cele care conduc lumea, de calitatea şi conţinutul lor depinde cum va arăta o societate, şi că dincolo de beneficiul paşaportului biometric, guvernarea, presa, societatea civilă din R. Moldova trebuie să prezinte cazul european poate mai puţin prin prisma unor avantaje materiale imediate, cît prin formularea modelului european al libertăţii, să educe, cu alte cuvinte, publicul cu privire la un model de societate, la interiorizarea valorilor libertăţii occidentale!

La care Vasea Botnaru sare: „dar nu putem convinge pe toţi cu genul ăsta de argumente”, iar Ernu insistă în continuare pe naraţiunea demoralizantă că integrarea asta europeană nu e ceea ce pare, şi că n-ar trebui, „ca și în cazul comunismului”, să ne construim „mituri”.

Bogatu intuieşte printre altele şi exprimă foarte bine, în noianul de bălării ale interlocutorilor săi, că problema minorităţilor în R. Moldova şi a simpatiilor lor pentru Rusia şi nostalgia după comunism sunt de natură ideologică şi trebuie abordate ca atare.

Ca Vasile Botnaru să încheie apoteotic, într-o culme a corectitudinii politice, cum numai în R. Moldova găseşti: „cum demontezi mentalul sovietic, astfel încât să nu antagonizezi purtătorii acestui mintal?”

Cum, cum?!

Cu curu-n drum, aş fi răspuns!

Nu poţi demonta nişte prostii fără să „antagonizezi” măcar momentan purtătorii acelei mentalităţi sovieto-comuniste, fără a zgudui măcar puţin blocul de minciuni în care au crezut toată viaţa, fără a-ţi asuma riscul şi bătălia. Problema în Moldova fiind că surse de informare şi presă de tipul Europa Liberă nu participă deloc în efortul de demontare, dintr-o corectitudine politică prost înţeleasă şi aplicată, care presupune că orice argument anti-sovietic sau anti-rusesc e o formă de agresiune în raport cu purtătorii acestor nerozii politice şi ideologice!

Genul acesta de „rezerve”, exacerbarea pînă la autosabotaj a corectitudinii politice în materie, smintelile astea sunt tocmai cele care dejoacă şi împotmolesc efortul pro-european la Chişinău! Şi pînă la urmă sunt cele care au barat claritatea argumentelor unui Petru Bogatu, mîncîndu-i în final sănătatea.

Mă scuzaţi pentru acest text dezlînat. E greu să citeşti şi să comentezi din Vasea Ernu şi Vasea Botnaru. Te seacă de vorbe şi energie.

P.S.

[text actualizat 25 martie, ora 13.50] 

Print Friendly, PDF & Email

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here