FUNDATIA IOAN BARBUS

11 septembrie 2001, prin ochii unui antiamerican

11 septembrie 2001. Mai sunt doar câteva zile până la începutul clasei a IX-a. Pe atunci, eram doar un alt adolescent antiamerican pus pe războit cu imperialismul SUA.

Îi disprețuiam pe americani cu pasiune. Îi consideram proști și ignoranți, net inferiori nouă, europenilor, rafinați și culți, produsul unei istorii îndelungate; o națiune tânără, cu un patriotism de operetă, bun de afișat la parade și în filme; un popor corcit care a uitat lupta pentru eliberarea de sub dominația coroanei britanice și acum căuta să îi înrobească pe alții. Eram convins că nu credeau cu adevărat în Dumnezeu și mă indigna că aveau nerușinarea de a-și proclama credința pe propria monedă. Îi disprețuiam pentru Dresda, Hiroșima, Nagasaki și multe altele. În principiu, pentru că erau americani, iar USA era Uniunea Sovietică Ailaltă, după cum tare mă mândream să spun.

E marți și în jur de un sfert de oră mă desparte de ora 16:00. Bunica a venit la noi și face treabă în bucătărie, iar eu mă plictisesc în sufragerie. Încerc să îmi umplu timpul schimbând canal după canal la televizor, doar-doar voi găsi ceva cât de cât interesant, un subiect care ar putea să-mi ușureze trecerea timpului.

La un moment dat, tot butonând telecomanda, nimeresc pe unul din cele câteva canale străine de știri pe care le urmăream cu un real interes. Dacă nu mă înșală memoria, ajung chiar pe Euronews, canalul oficial UE. Sunt întâmpinat de o transmisiune în direct din New York City, dar nu mai țin minte dacă era sau nu o preluare de pe CNN. Cred că da, memoria îmi joacă feste. Un avion de pasageri tocmai intrase în unul din cele două turnuri ale World Trade Center. Se vorbea de o posibilă eroare de pilotaj, dar era de neînțeles cum ar fi fost posibil așa ceva, doar rutele aeriene nu trec atât de aproape de marile metropole.

Cel mai mare zgârie-nori pe care îl văzusem până atunci se află în flăcări și un fum negru ieșea din clădire. Îmi pare ireal. Nici nu știu când trece timpul. Câteva minute mai târziu, privesc, în direct, cum un al doilea avion intră în celalălt turn WTC.

Îmi dau seama că nu mai are cum să fie o eroare de pilotaj și că este o acțiune premeditată, îndelung planificată. Nu se poate ca două avioane să intre accidental în cei mai înalți zgârie-nori din New York. Cel mai mare atentat terorist din istorie se transmitea în direct la televizorul din sufragerie, iar eu priveam, întrebându-mă ce se mai poate întâmpla.

Poliția (NYPD), pompierii (NYFD) și ambulanțele tuturor spitalelor newyorkeze se năpustesc spre World Trade Center. Pompierii coboară din mașini, intră în cele două cladiri și încep evacuarea turnurilor și ascensiunea spre etajele superioare unde fac ravagii incendiile provocate de cele două avioane transformate în bombe. Polițiștii încearcă să ajute la restabilirea ordinii și la evacuare.

Fixând cu privirea cele două clădiri-simbol ale orașului New York, devin tot mai conștient de dimensiunea ororii al cărei martor distant sunt. Flăcările incendiilor sunt foarte mari, de un roșu aprins. Căldura trebuie să fie infernală pe etajele afectate. Pe ecranul TV pot fi observate puncte negre ce se desprind de la etajele superioare ale World Trade Center și coboară cu viteză din ce în ce mai mare până ies din raza de filmare a camerelor. Unele sunt urmărite până ce ajung la sol. Nu este foarte clar ce se întâmplă, dar undeva în minte, se face o legătură și înțeleg. Sunt oameni disperați, de la etajele superioare celor lovite de avioane, care se aruncă în gol pentru a evita o moarte în flăcări. La ei nu mai pot să ajungă pompierii, pe ei nu a mai are cine să îi mai salveze.

După ce am crezut ca le-am văzut pe toate, se întâmplă altă grozăvie: turnul din sud, ultimul lovit, se prăbușește, cu tot ce era în el, birouri și oameni, angajați WTC, pompieri și polițiști. Mai precis, se năruie în fața ochilor mei și se transformă într-un maldăr arzând de fiare contorsionate, gunoaie și cenușă. Blestemata cenușă de la World Trade Center se ridică și acoperă întreg Manhattan-ul, îngreunând și mai mult munca salvatorilor și lăsându-ne pe toți înmărmuriți de ce vedem.

Ușor-ușor, pe CNN apar rapoarte despre alte câteva aeronave deturnate. Unul a intrat cu mare viteză în Pentagon, centrul militar al Statelor Unite ale Americii. Un al patrulea avion se prăbușește pe un câmp din Pennsylvania, din cauze pe atunci încă necunoscute.

Nu trece mult și turnul de nord se transformă și el într-un alt morman de fiare, foc și cenușă. Nici structura sa de rezistență nu a făcut față miilor de grade ale incendiului pornit de combustibilul avioanelor și clădirea se prăbușește asemenea surorii sale din sud. În locul WTC mai există acum doar niște ruine fumegânde.

Statele Unite ale Americii sunt în șoc. Nicicând nu s-a mai întâmplat așa ceva pe teritoriul american – sau oriunde altundeva în lume. Cea mai mare agresiune pe timp de pace a venit, poate firesc, atunci când nu se aștepta nimeni.

Reacția internațională

Mesajele au variat de la solidarizarea cu americanii până la sărbătorirea evenimentului ca pe o victorie împotriva „Marelui Satana”. Așa-numiții palestinieni, poporul inventat de teroristul Yasser Arafat la sugestia serviciilor secrete sovietice, se bucură nespus că americanii au fost uciși cu miile de „Șeicul Osama Bin Laden” și, alături de ei, sute de milioane din întreaga lume islamică.

Ar fi nedrept să spun că doar numai musulmanii s-au bucurat la vederea tragediei din New York. Și în Europa, America de Sud sau Asia au putut fi văzute zâmbete de satisfacție printre mulți care nu erau câtuși de puțin musulmani: „aroganții americani au primit ce meritau”, „era timpul să o pățească și americanii”, „prea li se urcase puterea la cap!” etc. Nenumărați „rasați”, campioni ai toleranței, secularismului și păcii mondiale, priveau cu mulțumire la ruinele fumegânde din SUA.

Antiamericanul de mine nu era convins. „Nici măcar americanii nu meritau așa ceva”, îmi tot spuneam.

Ce a însemnat

Au trecut 11 ani de la tragedia care a anunțat intrarea într-o nouă eră a conflictelor. Unii au recunoscut-o imediat ca atare. În cazul altora, antiamericani convinși până în acel moment, a fost nevoie de ceva mai mult timp. Alții nu s-au vindecat nici măcar până acum. Pe aceștia din urmă îi înțeleg. Cândva am fost unul dintre ei, la fel de tâmpit și îngust ca și ei.

Nu mi-a fost ușor să îmi schimb perspectiva. Am început prin a recunoaște că m-am înșelat asupra unui punct esențial. Americanii nu sunt un popor demn de dispreț, indiferent de ce s-ar spune despre ei. Curajul pompierilor și al polițiștilor newyorkezi care s-au sacrificat pentru a salva atâția necunoscuți, solidaritatea în fața răului a celor care s-au dus să ajute fiecare după cum a putut, patriotismul sincer și credința în Dumnezeu nu erau invenții hollywoodiene, ci mărturii vii ale tăriei de caracter a americanului de rând. O asemenea națiune merită prietenie și respect, nu ură înveșmântată în invidie și dispreț.

Am greșit. Nu îmi face cinste că a fost nevoie să văd un asemenea carnagiu pentru a începe procesul de vindecare de antiamericanism. Paradoxal, m-a ajutat și urmărirea îndeaproape a conflictelor militare din Irak și Afganistan. Observând diferențele de comportament dintre americani și adversarii lor, îndreptându-mi atenția asupra studiului istoriei, confruntându-mă cu oameni care îmi arătau cât și unde greșesc, adesea pe un ton deloc prietenos, am ajuns și la rădăcina răului.

Am înțeles de ce a avut loc atacul terorist din 11 septembrie 2001. Din păcate, mulți alții nu au înțeles. Mai rău este că nici măcar nu dau semne că ar avea de gând să urmeze pașii pe care i-am făcut, așa încet cum am putut.

Ceilalți

Scriu aceste rânduri și mă gândesc la ei, la cei ce văd în atacurile teroriste de la 11 septembrie o pedeapsă potrivită pentru politica externă americană. Îmi revin în minte discuții mai vechi sau mai recente despre Statele Unite, World Trade Center, terorism și Islam. Oameni care cred despre sine că sunt virtuoși, buni și drepți, toleranți și progresiști sunt gata să aplaude și să accepte crima odioasă în numele unei filosofii pe care o numesc umanistă. În locul rațiunii, bunului simț sau a milei, preferă ura criminală.

Toți dau glas vechilor mele „idei” și lozinci, dar sub forme pe care niciodată nu le-aș fi susținut. Cruciadele, secolele de colonialism occidental, disprețul Vestului, subdezvoltarea, clivajul centru-periferie și așa mai departe sunt invocate, din nou și din nou, pentru a condamna victimele și a-i scuza pe făptași. Teroristul Mohammed Atta și complicii lui jihadiști nu mai sunt criminali lași care au transformat avioane de linie în bombe umane. Nu, ei au devenit eroi postmoderni, campioni ai săracilor, reprezentanți ai lumii ce se zvârcolește de decenii sub cizma soldatului american, imperialist și ticălos.

Din 2001 până astăzi, teoriile conspiraționiste au câștigat tot mai mulți aderenți. Vinovați pentru 11 septembrie au fost pe rând George Bush, guvernul SUA, CIA-ul, Mossad-ul etc. Mulți încă mai trăiesc cu impresia că guvernul federal american a distrus WTC sau a asistat complice la distrugerea Turnurilor pentru a găsi o scuză credibilă intervențiilor „complexului industrialo-militar” la nivelul întregii planete și furtului de petrol arab. Instigați de coriștii gălăgioși din Europa, vajnici apărători ai oropsiților din lumea a treia și dușmani de moarte ai propriei civilizații, asemenea indivizi sunt mereu gata să batjocorească tot ce e mai sfânt. Numai să piară America.

… și ce se uită

În toată această nebunie, mai vezi și mai auzi din când în când câte ceva despre victimele de atunci: pasagerii de pe cele patru avioane, transformați în bombe umane de islamiștii-kamikaze; cei care au mers la muncă, în unul din cele două turnuri ale WTC, într-o dimineață de septembrie, pentru a nu se mai întoarce acasă niciodată; pompierii și polițiștii care s-au avântat pe scărilor acelor zgârie-nori în flăcări pentru a salva atâția necunoscuți; eroii de pe Zborul 93, avionul prăbușit pe un câmp din Pennsylvania, care au preferat să doboare avionul în care se aflau doar pentru ca el să nu fie folosit ca armă de teroriștii care uciseseră piloții și îl luaseră în stăpânire.

Oameni ca mine și ca voi, deveniți fără voia lor victime ale unor criminali ce se ascund în spatele unei religii care are pretenția de a fi considerată a păcii, deși are doar realizările unui cult al morții.

Dumnezeu să îi ierte pe toți cei uciși atunci. Nu îi voi uita și nu îi vom uita.

Câinii de americani (Traian Ungureanu)
Turnurile luminii

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Vlad M.

Vlad M.

18 comentarii

  1. emil borcean
    11 septembrie 2012
  2. DanCanada
    11 septembrie 2012

    ILD, multumesc! Si pentru text si pentru clipul cu palestinieni bucurindu-se pt 9/11. Chestia asta m-a socat cel mai mult atunci. Am devenit curios: ce sistem de idei te poate face sa fii atit de abject incit sa te bucuri la un asemenea dezastru?

  3. Silvapro
    11 septembrie 2012

    Proteste in Egipt si asaltul impotriva ambasada americane de 9//11:

    http://www.shoebat.com/2012/09…..ag-on-911/

  4. Daniel Francesco
    11 septembrie 2012

    Si o crima: un oficial al consulatului american din Benghazi-Libia a fost ucis de o multime furioasa. Acum un an presedintele Barack Obama a ajutat militar, logistic si diplomatic la rasturnarea regimului lui Gaddhafi, acum un american este ucis de cei pe care i-a ajutat.

    http://news.yahoo.com/american…..47940.html

  5. DanCanada
    11 septembrie 2012

    Fox News zice ” White House Confirms Death of US Ambassador to Libya, 3 Other Americans”. Plus, ambasade luate cu asalt etc.
    Si pentru ce? Pentru un film in legatura cu Mohamed.
    Islam = religia pacii … ????

  6. calehari
    11 septembrie 2012

    @5 DanCanada

    Si pentru ce? Pentru un film in legatura cu Mohamed.
    Islam = religia pacii …

    In timp ce in lumea ocidentala se fac filme porno in care „actorii” intruchipeaza pe Iisus, Fecioara Maria, Maria Magdalena sau Sf. Iosif ( lucru ce dealtfel nu mai socheaza pe prea multi ), asta fiind una din „binefacerile” civilizatiei noastre, in lumea lor, a musulmanilor, dupa cum stim, Allah si profetul sau sunt venerati. O caricatura, un film, o carte, niste vorbe nevinovate ( pentru noi) ce-l vizeaza, sub o forma sau alta, pe Allah sau Mohamed, reprezinta o jignire grava care, conform codului intiparit in mintea si sufletul fiecarui musulman inca din copilarie, trebuie pedepsita.
    Islamul este o religie a razboiului (numai imbecilii din Ocident, si sunt multi, o numesc „a pacii”) a carei adepti ne pedepsesc de cate ori gresim. Si o fac, cu obstinatie, pentru ca stiu ca nu vor fi pedepsiti. Iar atunci, din ce in ce mai rar in zilele noastre, cand sunt pedepsiti, mor in lupta cu numele lui Allah pe buze. Si noi, cei din lumea occidentala, faceam acelasi lucru, dar in urma cu multe sute de ani.

  7. DanCanada
    11 septembrie 2012

    @calehari #6: Da, chiar ieri dupa-masa ma contraziceam cu unu’ care bineinteles regurgita mainstream media:
    – astea sint acte singulare care n-au de-a face cu religia in sine
    – toate religiile sint la fel.
    I-am zis: da? Pai zi-mi 15000 de atacuri teroriste soldate cu moartea in numele crestinismului/iudaismului.
    Intre timp am vazut counter-ul de pe jihadwatch: 19588 atacuri teroriste soldate cu moartea in numele Islamului.

  8. calehari
    11 septembrie 2012

    @7 DanCanada

    Marele ganditor si filozof musulman, egipteanul Sayyd Qutb ( asta apropos de „toate religiile sunt la fel”) spunea :” Intelegerea Coranului nu se poate realiza de catre cineva tolanit in fotoliu, ci doar de cineva implicat intr-o campanie feroce pentru Islam”.

    Interesant este si ce gandea Qutb despre marxism: ” Marxismul este un pas in jos dinspre om spre animal – o coborare de la civilizatie la barbarie, adica de la adorarea lui Dumnezeu la adorarea lucrurilor materiale. Marxismul este culmea tuturor lucrurilor oribile care s-au dezvoltat in Europa ”
    De zeci de ani, in scolile religioase si in universitatile din lumea islamica, invataturile lui Sayyd Qutb sunt puse imediat dupa Coran. Tinerii de azi si cei de ieri din Egipt, Arabia Saudita sau Pakistan au crescut in spiritul acestor invataturi. Pentru ei societatea liberala a Occidentului este, ceea ce era si pentru Qutb – intruchiparea lui Satan. O lume in care onoarea si demnitate au ajuns niste notiuni goale de continut. Si impotriva lui Satan trebuie luptat.

    De altfel Qutb si-a formulat foarte clar si precis parerea despre lumea occidentala :” Daca intr-o societate liberala, relatile sexuale libere si copiii nelegitimi devin baza societatii, iar daca relatiile dintre barbati si femeie se bazeaza pe sexualitate, pasiune si impulsuri, iar diviziunea muncii nu se bazeaza pe responsabilitatea familiara si abilitati naturale, daca rolul femeii nu este decat sa fie atragatoare, sexy si usuratica, iar daca femeia este scutita de raspunderea ei de baza de a creste copii, si daca din vointa proprie sau la cererea societatii prefera sa devina chelnarita sau stewardesa… folosindu-si talentele pentru a obtine productivitate materiala, si nu pentru educarea altor fiinte umane, pentru ca productia materiala este considerata mai importanta, mai valoroasa si mai nobila decat dezvoltarea caracterului uman, atunci o astfel de civilizatie este inapoiata din punct de vedere uman”

    In lumea musulmana rolul femeii este de a face copii si, pentru ca societatea liberala nu isi mai foloseste „productivitatea materiala” pentru a-si impune vointa si legile, tocmai pentru ca aceste legi nu-i mai permit, copiii femeilor musulmane ii vor face felul.

  9. TranssylvaniaPhoenix
    11 septembrie 2012

    Nu va faceti probleme; Obama isi va cere scuze si totul va fi OK.

  10. Pataphyl
    11 septembrie 2012

    @TP Așa-i, dar mai tîrziu! Îi stă pe limbă lui Ear Leader să încuviințeze 9/11, căci Bush e de vină, împotriva lui au protestat atentatorii și urlă musulmanii „Death to America„. Doar că n-o face încă, e campanie electorală și e posibil să piardă voturi… de la nespălații pe creier!

  11. calehari
    11 septembrie 2012

    @9 Cand este vorba de 2 ambasade facute praf si de un ambasador omorat, scuzele sunt cea mai buna riposta! Cand musulmanii sarbatoresc, in stilul lor, ziua de 11 septembrie, Obama nu are cum sa-i deranjeze.

  12. calehari
    11 septembrie 2012

    De vazut neaparat! Musulmanii danseaza cu corpul ambasadorului american; probabil inainte de a-l sfarteca complet!

    http://www.postedeveille.ca/20…..hotos.html

  13. Vlad M.
    11 septembrie 2012

    Cam asta pare sa fie cazul. O sa mai caut informatii, dar n-ar fi prima data cand fac asta. Aduceti-va aminte ce i-au facut lui Gaddafi.

  14. VASILIU MIRCEA PAUL
    11 septembrie 2012

    Precizare pentru autorul articolului: la bombardarea Dresdei au luat parte si fortele aeriene americane dar raidul a fost conceput de englezi. Stie cineva ceva despre filmul „Orasul va muri la noapte” ? L-am vazut cind eram cam copil dar a fost foarte bine realizat (am impresia ca era polonez). Desigur este vorba de bombardarea Dresdei.

  15. calehari
    11 septembrie 2012

    @13 Vlad

    In mod sigur a fost linsat, dar este foarte posibil ca dupa aceasta, sa fi urmat si decapitarea. Ma gandesc, cand spun asta, la cazul monseniorului Luigi Padovese ( vicarul apostolic al Anatoliei) caruia asasinul turc i-a taiat si capul, dupa ce l-a injunghiat de cateva zeci de ori. Pe blogurile de limba franceza n-am gasit inca vreo informatie legata de acest aspect in cazul lui Chris Stevens. De un lucru sunt sigur: MSM nu va pomeni nimic, in cazul cand s-a intamplat asa ceva. Mohammed Bouyeri l-a impuscat de 8 ori pe Theo Van Gogh, dupa aia l-a hacuit cu cutitul, si a fost imobilizat tocmai in momentul cand incepuse sa-i taie capul. In mod aproape sigur libienii, care au actionat nestingheriti, n-au scapat ocazia sa respecte prevederile Coranului in cazul lui Stevens.

  16. Silvapro
    11 septembrie 2012

    Cam asta pare sa fie cazul. O sa mai caut informatii, dar n-ar fi prima data cand fac asta. Aduceti-va aminte ce i-au facut lui Gaddafi.

    Va aduc si eu aminte de cei 2 israelieni pasnici, rataciti in Ramallah care au fost linsati in mod absolut barbar de palestieni, mai rai si cruzi decit niste fiare turbate

  17. Andrei
    11 septembrie 2012

    Si prin Grenoble (Franta), unde ma aflu acum, vezi doar afise cu „islamophobia”. Religia pacii. Ciudat e faptul ca acum o saptamana au fost puse afise cu „Dumnezeu exista!”, (miscarea tinerilor catolici) si nu au rezistat mai mult de 3 zile pentru ca au fost rupte sau peste ele au fost puse mesaje idioate scrise de mana… .

  18. Vlad M.
    11 septembrie 2012

    Normal, Andrei, asta este moda intelectuala a epocii, preocuparea fata de pericolul iminent al islamofobiei. Islamul comite zeci de atrocitati in fiecare zi, in atatea tari, iar astia nu stiu cum sa se faca pres in fata lor, oferind insa crestinismului un dispret si o ura care cu greu pot fi explicate.

    Si acum, o chestie interesanta: Thirteen Year Mystery of Wedding Photo Found in 9/11 Rubble Has Amazing Conclusion.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian