Un articol foarte recent de pe American Thinker: The Revolutionary Communist Party’s Little Yellow Book (Peter Wilson – 18 octombrie) aduce (de la Răsărit, cel Extrem!) necesară lumină (de)spre fenomenul „ocupist” și doctrina „ocupistă”.

Articolul este, nu-i așa?, de neasemuită importanță teoretică și practică. La patru zile după ce primii „ocupiști” s-au instalat pe Wall Street în septembrie, ziarul studențesc The Harvard Crimson oferea spațiu editorial unui grup maoist marginal numit PCR – Partidul Comunist Revoluționar. Articolul lui Ray Lotta, purtătorul de cuvînt al grupusculului, îndemna la înlocuirea Constituției Statelor Unite cu Constituția Noii Republici Socialiste a Americii de Nord, publicată deja sub forma unei cărțulii de 91 de pagini, cu coperți desigur galbene. PCR (în original RCP) nu e o organizație ilegală: Mărețul Conducător Bob Avakian, autorul Constituției, trăiește în exil la Paris, dar RCP are Librării Revoluționare în 16 orașe americane, incluzînd Berkeley, Cambridge, New York și Seattle. Constituția Socialistă e terifiantă prin brutalitatea metodelor totalitare propuse. Cîteva mo(n)stre:

• Pe prima pagină a „Constituției”: răsturnarea prin violență a guvernului Statelor Unite

Pentru înființarea acestui nou stat socialist, va fi necesară înfrîngerea, demontarea și abolirea totală a statului capitalist-imperialist USA; iar acest lucru va putea deveni posibil doar în urma dezvoltării unei crize profunde și acute în societate, însoțită de ridicarea poporului revoluționar, milioane și milioane, care să-și asume constituirea unei avangarde revoluționare comuniste și care să fie conștient de necesitatea unei schimbări revoluționare și hotărît să lupte pentru aceasta.

Odată cu progresul acestei lupte revoluționare, pe măsură ce teritoriul a fost eliberat de sub controlul imperialiștilor, un mare număr de oameni care au fost închiși sub legea acestor imperialiști se vor ralia jurisdicției forțelor revoluționare aflate în ofensivă.

Acești foști deținuți vor fi reeducați pentru a „deveni partizani conștienți ai cauzei revoluționare”. Din „fericire”, Avakian scrie că „dreptul la muncă și venit sînt garantate” (și) „crimele de drept comun vor înceta să fie o problemă socială majoră”. Pușcăriile vor fi încă necesare pentru bancherii îmbuibați și alți dușmani ai statului care comit „crime politice”, adică se împotrivesc Revoluției.

• Autonomie pentru „minorități și naționalități ce au fost oprimate”

African-Americanii au dreptul de a vota pentru crearea unei regiuni autonome ce cuprinde „partea sudică a fostei SUA imperialiste”. Decizia se va lua în urma unui vot special, la care numai African-Americanii sînt eligibili să participe. Populația de culoare a statelor sudice este de circa 35 de milioane dintr-un total de 115 milioane. În felul acesta, 80 de milioane vor fi strămutați sau nu vor avea drept de vot.

O dezvoltare istorică extrem de interesantă a acestei „idei”, cu interesante referiri la istoria secolului XX, face Paul Kengor într-un articol de pe 20 octombrie, tot pe „American Thinker”: Communism’s African-American Soviet Republic

Aceleași dispoziții se aplică Mexican-Americanilor în „ceea ce va fi fost regiunea de sud-vest a fostei SUA” și în alte metropole și regiuni cu populație semnificativ de culoare sau hispanică….

Urmează, desigur, tot felul de precizări, ce privesc interzicerea capitalismului, necesitatea tribunalelor speciale, modificarea (înăsprirea!) legii imigrației (se va garanta cetățienie oricui, cu excepția dușmanilor capitaliști) etc., etc…

P.S.
Chiar n-auzisem de mult de PCR! Nici dor nu mi se făcuse, da’ totuși… ce să fie, ce să fie?