Marianne Mikko, membru al Parlamentului European este performera verii în privinţa celebrităţii negative. Fiind responsabilă din partea comisiei pentru cultură şi educaţie cu redactarea proiectului de raport privind concentrarea şi pluralismul mijloacelor de informare în masă în Uniunea Europeană, socialista Marianne Mikko a confirmat că politicienii de stânga încearcă să promoveze ideea că libertatea de gândire şi pluralismul ar fi în pericol datorită fenomenelor legate de globalizare.
A curs destulă cerneală în ziare şi s-au scris multe pagini pe net referitor la propunerile de înregistrare a blogurilor, dar documentul propus de Marianne Mikko este mai vast şi ar putea avea implicaţii legislative în toate ţările, binenteles numai dacă va fi acceptat de Comisia Europeană. Stânga socialistă s-a modernizat, nu mai face referiri explicite la sursele sale ideologice, îşi prezintă propunerile ca fiind corecţii de parcurs ale unor evenimente dăunătoare culturii şi educaţiei. Dacă stânga socialistă susţine că dreptul la informare şi acela al libertăţii de exprimare sunt puse în pericol, fiind vorba despre drepturi fundamentale al omului, iată că, tot stânga prin Marianne Mikko propune şi remedii. Pentru că media europeană s-a structurat într-un anumit fel, atunci neo-apostolul destructurării a tot ce mişcă sau nu pe lume – Jacques Derrida – a introdus soluţia antinomiei. Fondul problemei ar consta în pierderea de viteză a ideii socialiste ce a rezultat în urma unei abile concentrări a mediei europene în câteva structuri capitaliste, considerate automat că opresoare şi limitatoare a libertăţii de exprimare. De aici şi până la inventarea ombudspearson media – conform limbajului de lemn corect politic, care să impună pluralitatea, deci şi ideile anti-capitaliste – nu a fost decât un pas.
În expunerea de motive din Propunerea de Raport ce este înregistrat cu numărul 2007/2253(INI), se arată că, odată cu lărgirea EU s-a continuat şi fenomenul economic firesc de concentrare a trusturilor media în megatrusturi europene. Astfel, conform unor rapoarte Euobserver(http://euobserver.com/871/26075), conglomeratele Bertelsmann, Vivendi, News Corp, Time Warner şi Viacom deţin marea majoritate a entităţilor economice din mediile de informare şi divertisment.
Astfel, având baza în Germania, trustul Axel Springer AG deţine 150 de ziare şi reviste într-un număr de 30 de ţări de pe continent. În Regatul Unit, peisajul media este dominat de News Corp a lui Rupert Murdoch şi de compania Daily Mail and General Trust. Italia este dominată de Mediaset, Publitalia şi de Mondadori. Deşi nu au aceeaşi influenţă ca în Statele Unite, criticii media din Europa şi-au manifestat îngrijorarea cu privire la independenţa viziunii acestor conglomerate media, considerate ca vectori ai politicii de centru-dreapta. Deşi nu se specifică în Raport, tocmai câştigarea alegerilor în Italia de o coaliţie de dreapta condusă de Silvio Berlusconi (patronul Mediaset) a adus argumente în plus criticilor ideologici ai industriilor media.
În plus, scăderea calităţii actului jurnalistic este explicată prin reducea sumelor investite în calificarea şi promovarea ziariştilor, iar aceasta a produs fenomenele negative de reducere a posturilor, de dispariţia corespondenţilor locali şi de dependenţa crescută de informaţiile deja publicate pe net în dauna jurnalismului de investigaţie şi de reportaj. Maximizarea profitului de către patronii trusturilor media, în condiţiile apariţiei tehnologiilor moderne a creat o presiune suplimentară, iar schimbarea centrului de greutate al veniturilor din publicitate dinspre ziare şi reviste către televiziune şi internet a produs o mutaţie calitativă, atât la nivelul prezentării cât şi în ceea ce priveşte domeniile de interes.
Dreptul de proprietate este inviolabil în Uniunea Europeană, dar gruparea politică reprezentată de Marianne Mikko face aluzii la posibilitatea alocării unor „cote de piaţă” bazate pe structura de proprietate în domeniul media, afirmând în Proiectul de Raport că:
“11. încurajează publicarea structurii de proprietate a organelor de presă pentru a facilita înţelegerea obiectivelor editorului şi a informaţiilor referitoare la acesta.”
Neputându-se nega sau opri tranziţia rapidă către o eră din ce în ce mai digitalizată, Marianne Mikko a venit cu un set de idei ce ne aduc aminte de aspectele cenuşii ale unei ere revolute. Astfel, Uniunea Europeană va încredinţa unui consorţiu de trei universităţi elaborarea unor indicatori ai încrederii şi imparţialităţii pluralismului media. Odată elaboraţi aceşti parametrii, s-a cerut ca în fiecare ţară să existe acei ombudsmani (avocaţi ai poporului în domeniul media) care să asigure monitorizarea şi impunerea de sancţiuni. Dacă s-au putut imagina pârghii de influentare a entităţilor economice înregistrate în domeniul media, în domeniul blogurilor Marianne Mikko a pregătit o soluţie ce ar vrea să semene cu un insectar pentru creaturile de pe o altă planetă şi cere la punctul 9:
“clarificarea statutului juridic şi de altă natură a blogurilor şi încurajează etichetarea lor voluntară în funcţie de responsabilităţile şi interesele profesionale şi financiare ale autorilor şi editorilor lor.”
Atât “clarificarea statutului juridic” cât şi “etichetarea voluntară” cerută de Marianne Mikko au produs o adâncă emoţie în lumea blogerilor. Suedia (http://euobserver.com/871/26407) în special a fost teatrul unui scandal deoarece ştirea privind proiectul de Raport al Mariannei Mikko a fost greşit interpretată ca fiind o rezoluţie ce obligă la înregistrarea şi taxarea blogurilor. Toată lumea a fost scandalizată, iar ziaristul Peter Swedenmark de la cotidianul Vasterbottens Folkblad s-a exprimat în felul următor:
„In Ceausescu’s Romania, everybody who owned a type writer had to hand in a paper with typing samples, so that the authorities more easily could fight enemies of the state and ordinary criminals.”
Traducere:
“In România lui Ceauşescu, oricine deţinea o maşină de scris trebuia să predea o hârtie cu imprimarea caracterelor literelor, în aşa fel încât autorităţile puteau să lupte mult mai uşor contra inamicilor statului şi a criminalilor obişnuiţi.”
Peter Swedenmark a continuat în acelaşi sens:
“Unfortunately, in the naive proposal from Mikko, there seem to be some kinship with the Romanian line.”
Traducere:
“Din păcate, în naiva propunere a lui Mikko, există o oarecare înrudire cu linia românească.”
Suedia a reacţionat la un impuls deformat, dar Europa moţăie când i se pregătesc noi coduri şi precepte.
Revenind la documentul 2007/2253(INI), o altă propunere a lui Marianne Mikko priveşte dezvoltarea unei “core curriculum” pentru alfabetizarea media:
10. “recomanda includerea educaţiei în domeniul mass-media printre cele nouă competenţe de bază şi sprijină elaborarea unei programe europene de bază pentru educaţia în domeniul mass-media;”
Socialismul s-a bazat mereu pe pârghiile economice ale statului, care este obligat să intervină pentru modificarea peisajului media. Astfel Propunerea de Raport recomandă la punctul 13:
“ca normele ce reglementează ajutoarele de stat să fie puse în aplicare într-un mod care să permită mijloacelor publice de informare în masă să îşi îndeplinească rolul într-un mediu dinamic, evitând în acelaşi timp concurenţa neloială care duce la regresul peisajului audiovizual;”
Înregistrare, înregimentare, auto-“etichetare”, control, standarde, ombudspearson, cote de piaţă, ajutoare de stat, proprietate etc. Documentul 2007/2253(INI), adică Propunerea de Raport prezentată de Marianne Mikko este mai mult decât un simplu căluş pus blogerilor, este un sistem complex de control pentru toate informaţiile vehiculate de mijloacele media (ziare, reviste, televiziuni, internet etc) ce ar impune în statele membre ale Uniunii Europene dacă nu dominaţia, atunci măcar perpetuarea unor forme active de propagandă elaborate de activiştii marxismului cultural.
![mihaela-barbus[1]](https://inliniedreapta.net/wp-content/uploads/elementor/thumbs/mihaela-barbus1-pydiituedconmrou0twklsfz7egtqhonla40po561c.jpg "mihaela-barbus[1]")
34 Comments
Francesco
13 August 2008emil a adus in discutie Raportul doamnei Mikko in: http://patrupedbun.net/uniunea…..uri-halal/
Analiza a posibilelor implicatii ale documentului m-a condus la ideea ca alesii europeni ne-ar putea conduce pe un drum luminos pe care am mai fost.
dromichaetes
13 August 2008Francesco,
interesanta interpretarea ideologica pe care o dai proiectului de raport. Nu stiu daca tine – avand in vedere ca si alte institutii internationale [nu numai Parlamentul European] se preocupa de chestiunea concentrarii media si a protejarii unor drepturi fundamentale [cum ar fi dreptul la informare si dreptul la viata privata]. As putea sa mentionez aici numai Oficiul Reprezentantului OSCE pentru Libertatea Presei sau Raportorul special al ONU pentru Libertatea de Opinie si Expresie. Iar astea nu prea au nimic ideologic.
emil
13 August 2008Dromichete, intervin cu o mica intrebare. Ce zici despre acest pasaj al madamei Mikko:
„V. întrucât cazurile în care libertatea de expresie intră în conflict cu respectul pentru credinţele religioase şi de altă natură au căpătat de curând mai multă importanţă;”
De acord cu aceasta justificare? Un simplu „da” sau „nu” sint de ajuns.
dromichaetes
13 August 2008Emil,
Nu, nu sunt de acord, pentru ca nu vad in ce fel se leaga asta de bloguri. Desi in discutia despre caricaturi ma situez clar de partea europenilor [o anumita decenta trebuie pastrata in tratarea simbolurilor religioase ale altor culturi].
Eu iti dau un alt pasaj a carui prezenta in raport nu o inteleg: „întrucât în cursul ultimului deceniu au apărut noi canale de informare în masă și întrucât cota crescândă din veniturile provenite din publicitate încasate de site-urile internet reprezintă o sursă de preocupare pentru presa scrisă”. Reprezinta market share-ul online o motivatie pentru nevoia de clarificare a statutului juridic? Nu este mai bine sa lasam auto-reglementarea sa isi faca rolul? De aceea la mine pe blog trimiteam la forumul de internet governance IGF [e drept, e in cadrul ONU], unde reprezentarea este multipartita, iar nu doar interguvernamentala.
emil
13 August 2008Dromichaetes, se leaga foarte bine de bloguri. In Europa, numarul blogurilor care critica islamul si islamizarea continentului este in crestere. Fenomenul e firesc. Atita timp cit politicieni, mainstream mass-media, birocratia UE, mediile academice persevereaza in ignorarea problemei si impun o grila de interpretare multiculturalista (adica incurajeaza imigratia islamica necontrolata, descurajeaza integrarea imigrantilor si asimilarea de catre acestia a normelor fundamentale ale societatilor gazda), un numar sporit de cetateni va incepe ceea ce nu se poate numi decit dizidenta informationala. Cind canalele traditionale de informare nu reflecta realitatea din teren, oamenii isi pierd increderea in versiunea oficiala a vietii si incep sa descrie fara inhibitii viata reala, sa puna intrebari incomode si sa caute raspunsuri dincolo de ţarcul mental al corectitudinii politice.
S-a ajuns la absurditati ca directivele trasate de UE, in urma carora termeni ca „jihad”, „islamic” sau „fundamentalist” sint interzisi. Oficialii UE nu mai pot spune „terorism islamic” pentru ca, vorba ta, ar fi „indecent”. In schimb, lingvistii bruxelezi au inventat o noua sintagma: „teroristi care invoca islamul in mod abuziv”.
Insa linia oficiala nu prea are succes la bloguri. Compara lexiconul aprobat de UE cu ce publica bloggerii europeni opusi islamizarii si ar trebui sa intelegi repede intentia paragrafului despre „sensibilitatea religioasa” din propunerea doamnei Mikko.
In ultima instanta, depinde de tine. Daca crezi ca „decenta” sau „sensibilitatea/respectul” trebuie legislate sau impuse intr-un fel sau altul de UE… madam Mikko e prietenul tau. Daca insa crezi ca felul in care te raportezi sau exprimi vizavi de islam (sau alte subiecte unde deviezi de la linia oficiala) este strict treaba ta in care (super)statul nu are nici un drept sa intervina cu restrictii si recomandari, madam Mikko e gardianul tau blond si zimbitor.
emil
13 August 2008Apropo de cota de piata a incasarilor blogurilor din contracte publicitare, etc. Nu stiu in ce masura esti la curent, dar presa scrisa din Occident (America de Nord si Europa, probabil Australia, Japonia de asemenea) trece de ani buni printr-o criza financiara serioasa. Motivele sint multiple, dar unul are de a face cu o schimbare profunda de mentalitate a publicului. Publicul consumator de stiri si analize a devenit din ce in ce mai constient de faptul ca „obiectivitatea” presei traditionale (includ aici si agentii mari de presa, posturi tv cu pretentii) este un mit. Mainstream media este si ea tributara preferintelor ideologice ale jurnalistilor, redactiilor si proprietarilor. Lozinca de pe frontispiciul New York Times a capatat sensuri nebanuite, diferite de intentia originala, dar, involuntar, foarte relevante (in alt mod) si pentru prezent: „all the news that’s fit to print”. Si atunci, in era netului si a globalizarii, a democratizarii informatiei si a scaderii dramatice a pretului de cost al unui shop de stiri si opinii tinut de omul de rind, discrepanta dintre realitate si imaginea confectionata de canalele traditionale devine din ce in ce mai evidenta. Chestia asta are consecinte economice. In Europa socialista, tendinta este de a aplica modelul dirijist, in care concurenta libera si legile pietii sint scurtcircuitate constient. Vezi, presa scrisa isi cam pierde clientii, isi cam pierde credibilitatea. Ce gindeste eurocratul? Nu e corect, se pierde controlul asupra opiniei publice. Nu poate spune asta deschis si atunci pune problema in termeni economici. Vezi Doamne, exista o concurenta neloiala, neinregimentata unui sistem unitar de impozitare, monitorizare, de uniformizare. Sesizeaza enormitatea. In mintea eurocratului, blogurile si revistele online particulare sint cele care ameninta bunastarea economica si prestigiul organizatiilor profesioniste de presa, cu resurse de zeci de ori mai mari decit competitia ad-hoc a cetatenilor. Aici vede eurocratul dezechilibrul. Intre David si Goliath, UE il sprijina fara rezerve pe Goliath. Intre diversitate, toleranta, concurenta libera, democratie la nivel de grassroots — concepte pe care eurocratul le debiteaza la orice ora din zi si din noapte drept dezirabile — si amenintarea statu-quoului care favorizeaza impunerea unei singure viziuni, eurocratul isi va apara propriile interese si evident, organizatiile si sistemul care ii asigura ascendenta si legitimitatea. Nu uita, legitimitatea UE nu a fost, nu este si nu va fi niciodata la urna de vot. (vezi Irlanda, vezi Franta si Olanda, vezi toata istoria UE; cum a fost prezentata initial si ce a ajuns; si va mai ajunge, vorba mesterului Vadim)
dromichaetes
13 August 2008Emil,
desi iti inteleg argumentul cu numarul in crestere al blogurilor care critica islamul, tot nu vad legatura cu blogurile. De ce anume au trebuit sa fie blogurile individualizate din multimea de forme [si canale] de expresie a opiniei? Supun atentiei tale urmatoarele aspecte in sprijinul pozitii mele:
1. pozitii impotriva liniei oficiale de political corectness fata de alte culturi si religii sunt de gasit si in mainstream media. Scandalul caricaturilor a aparut in presa scrisa, nu din mediul online. De altfel se vorbeste in Europa de sfarsitul multiculturalismului [Das Ende von Multikulti] de prin 2004, cam de la asasinarea olandezului Theo van Gogh. Canalele traditionale de informare reflecta pozitii foarte diferite, chiar daca „moderate” datorita standardelor profesionale.
2. Blogurile sunt doar unul din multele canalele de comunicare la dispozitia „dizidentei informationale” – cum o numesti tu. Doua alte canale cu amploare care imi vin acum in minte sunt siturile de social networking si portalurile. Din cate stiu, nici astea nu functioneaza intr-un regim juridic bine definit. Si ele functioneaza cu user-generated-content. Ar fi fost prin urmare firesc – daca pozitia sustinuta in Raportul Mikko ar fi fost justificata – ca si acestea sa fie nominalizate in raport.
3. terminologia adoptata de „eurocrati” [cum le spui tu] se aplica in limitele institutionale ale UE. Nu exista directive care sa impuna restrictii asupra libertatii de expresie in aceasta privinta. Eu cred ca sunt mai multe motive de ingrijorare in acest sens in SUA [vezi Patriot Act], nu in Europa. De altfel este cumva ironic faptul ca aduci in discutie lipsa de obiectivitate a presei traditionale si dai ca exemplu NYTimes. De ce nu dai un exemplu de „presa inrolata”, pardon, patriotrica, dintre marile publicatii europene. Ce crezi, Der Spiegel s-ar califica? Sau FAZ? Dar Le Monde? Sau de ce nu The Guardian? [mai ales ca e anglo-saxon]. Sau la ce categorie ar intra BBC?
Referitor la al doilea comentariu al tau, nu sunt sigur ce intelegi tu prin termenul „Europa socialista”. Daca te referi la Modelul Social si Economic European (ESM), in nici un caz nu poti sa-i spui „socialist”. O scurta privire asupra istoriei ideilor in Europa te-ar lamuri, pentru ca ESM a fost promovat in conjunctie de dreapta si de stanga europeana. Nu trebuie uitat rolul jucat de conservatori aici.
Daca insa te referi la culoarea guvernelor, atunci iarasi te inseli, pentru ca in Europa guvernele nu prea mai sunt de stanga. Se vorbeste chiar de o noua dominatie a dreptei. Laburistii sunt pe picior de plecare in UK, in Germania SPD este intr-o mare coalitie cu Uniunea si nu prea sunt motive de bucurie, in Italia am vazut de curand, in Franta a venit Sarko, iar stanga se balbaie in continuare, numai in Spania PSOE al lui Zapatero o duce relativ bine. Nici in Parlamentul European lucrurile nu arata altfel, grupul socialistilor fiind al doilea ca marime dupa populari. Asadar la ce te referi cand spui Europa socialista?
Din punct de vedere economic, inteleg unele argumente folosite de Mikko, vezi conditia salariala a jurnalistilor [dar iarasi nu vad cum clarificarea statutului juridic al blogurilor ii va ajuta pe acestia], insa nu inteleg diviziunea asta transanta intre presa scrisa si mediul online, mai ales pentru ca majoritatea presei scrise mari este bine ancorata si in sectorul online de cativa ani buni.
emil
13 August 2008Dromichaetes, iti voi raspunde pe bucati. Mai intii, despre caricaturile daneze. Spui: „Scandalul caricaturilor a aparut in presa scrisa, nu din mediul online.”
Corect, caricaturile au aparut in media scrisa, dar scandalul a izbucnit in Orientul Mijlociu la trei luni dupa publicare si abia din acel moment a capatat amploare globala. In al doilea rind, singurul canal de informare european care a urmarit constant evolutia acestui incident, de la stadiul de controversa locala la explozia mediatica de mai tirziu, a fost Brussels Journal, un blog conservator belgian multi-autor. O scurta cronologie. Caricaturile au fost publicate in Jyllands Posten in octombrie 2005. Au cauzat initial o serie de controverse locale, alimentate de un imam danez care a fost cel mai vocal in condamnarea lor drept o insulta islamofobica. Povestea a dospit la foc mic, nedepasind in amploare si grad de interes statutul de curiozitate daneza. In noiembrie, caricaturile respective au fost publicate integral de un ziar egiptean, acompaniate de un articol corespunzator de infierare. Interesant, tot un blogger a semnalat acest lucru (si a postat fotocopia paginii din ziar care reproducea desenele), egipteanul autointitulat Sandmonkey. Dar, surpriza… musulmanii din Egipt si alte parti nu s-au sinchisit de ce publica danezii in ziarele lor. Zero demonstratii, ambasade arse, etc. Dezamagit, imamul danez despre care ti-am spus a schimbat tactica. A manufacturat un fals garantat sa toarne gaz peste foc, adica a produs trei imagini ale lui Mohamed in ipostaze cu adevarat de prost gust si inflamatorii, pe care le-a adaugat la mapa cu caricaturile originale. In ianuarie ’06 si-a luat mapa cu tot cu facaturile recente si a pornit intr-un turneu prin Orientul Mijlociu, in care s-a intilnit cu o serie de politicieni si clerici locali cu influenta, carora le-a aratat cum isi bat danezii joc de profet. La sfirsit de ianuarie au izbucnit razmeritele din Orientul Mijlociu, urmate rapid de proteste grotesti similare ale islamistilor din Europa si de presiunile diplomatice fara precedent ale reprezentantilor statelor arabe in Europa. Tu ii spui „scandal”, dar in realitate a fost o ambuscada politica pregatita in avans si executata pe mai multe fronturi simultan.
Intrebare. Care au fost ziarele, revistele sau posturile tv europene care au prezentat la vremea respectiva cronologia corecta a evenimentelor? „Contextul”, cum le place sa spuna?
Chiar felul in care prezinti acest „scandal” confirma faptul ca naratiunea oficiala este in continuare predominanta.
Revin.
emil
13 August 2008Mai departe. Intrebi:
Intrebarile si distinctiile tale sint pertinente. Nu am un raspuns definitiv. Dar pot sa iti aduc la cunostinta o serie de date faptice recente, care explica de ce madam Mikko a singularizat blogurile in detrimentul altor forme de ‘online user generated content’.
In toate cazurile pe care le voi enumera este vorba despre reprimarea libertatii de exprimare a bloggerilor europeni, datorita opozitiei si criticii fata de islam, a imigratiei necontrolate si a distrugerii culturilor gazda din tarile respectivilor bloggeri.
Mai 2007. Bloggerul finlandez Mikko Ellilä a fost interogat de politie in urma plingerii inaintate de Mikko Puumalainen, ombudsmanul finlandez al minoritatilor. Plingerea il acuza pe blogger de „hate speech” si „incitare la ura rasiala”.
Vezi si Finnish Blogger under investigation
Ianuarie 2008. Politia din Bedfordshire, Anglia, elibereaza mandat de arestare pentru bloggerul autointitulat Lionheart. Originar din Luton, Lionheart a descris traficul de droguri practicat de mafia pakistaneza din orasul natal. Acuza? Raspindire de ura rasiala, incitare la ura rasiala si religioasa.
Lionheart blogger charged with spreading race hate
Costin despre cazul Lionheart
Mai 2008. Gregorius Neckshot, caricaturist si artist grafic olandez este arestat datorita caricaturilor satirice postate pe blogul personal. Tinta satirei sale: islamizarea orasului natal, Amsterdam.
Gregorius Neckshot arestat în ţara lalelelor cu burka
Mai 2008. Alt blogger finlandez, Seppo Lehto, este condamnat la 2 ani si 7 luni inchisoare. Un caz in jurul unui personaj bizar, cunoscut in Finlanda pentru atacurile impanate cu obscenitati la adresa politicienilor. Printre altele, Seppo Lehto a blasfemiat si la adresa islamului. Ceea ce este relevant pentru discutia noastra este ca Lehto a fost gasit vinovat, in afara de „libel” (daca nu ma insel inseamna defaimarea persoanei), si de „incitare la ura rasiala si religioasa”.
Ti-am dat patru cazuri recente de bloggeri europeni haituiti de autoritati sau bagati in puscarie si cred ca ai observat numitorul comun al acuzatiilor care le-au fost aduse. Cite cazuri similare poti sa imi citezi dintre cei care administreaza portaluri sau alte forme de ‘online user generated content’? Personal, nu stiu de nici unul. Poate acum intelegi de ce madam Mikko se refera in special la bloggeri. Au dat cele mai mari batai de cap si se simte nevoia unei legislatii pan-europene care sa-i tina bine in friu. Cu ocazia asta cred ca intelegi si de ce propunerea vine din partea unei Mikko estoniene (la o aruncatura de bat de Finlanda si restul Scandinaviei) si nu din partea unui italian, sa zicem.
Continui.
Francesco
13 August 2008Legat de cele afirmate de Emil va propun sa reflectam si la intamplarile recente prin care a trecut Noel Hidalgo, cetatean american, cunoscut pe net ca Noneck.
Sponsorizat de o asociatie de sustinere a Tibetului Liber – Students for a Free Tibet – Noneck a filmat cu telefonul mobil un protest in Piata Tienanmen pe care l-a transmis pe blogul personal cu ajutorul tehnologiei qik (www.qik.com).
Chinezii s-au suparat si l-au deportat impreuna cu protestatarii.
Vezi si:
http://luckofseven.com/
Filmletul este acolo.
costin
13 August 2008inca un exemplu si inca un argument care sustine idea ca aceasta „regularizare” a blogurilor nu tine de nobilele motive descrise.
Se institutionalizeaza din ce in ce aceasta practica a pumnului in gura celor ce critica nazis…. asta.. Islamul si multiculturalismul, chiar si numai cu vorba pe diferite colturi obscure (dar din ce in ce mai cunoscute) ale internetului.
Apoi, America nu se lasa mai prejos, desi lucrurile sint un pic mai dificile din cauza acelui incomod First Amendment. Progresistii Americani au fabricat o alta problema fictiva care sa le inchida gura conservatorilor, criticilor islamului, multiculturalismului si politicii corecte si a tot felu’ de incomozi care se pun de-a curmezisul in fata lui Change-ului ce va sa vina.
Panseluta
13 August 2008costin:
Ai dreptate. Daca democratii cistiga alegerile din noiembrie, e mai mult ca sigur ca Nancy Pellosi va reintroduce in dezbaterea Congresului „Fairness Doctrine”. Scopul e amutirea vocilor conservatoare din radio–Rush Limbaugh, Sean Hannity, Mark Levine, si multi altii–care au un succes urias.
Incercarile stingii de a-i contracara pe comentatorii conservatori s-au prabusit in derizoriu si s-au acoperit de ridicol.
Daca ascultatorii n-au trecut in masa si de buna-voie de partea stingii, atunci legislatorii trebuie sa intervina, nu-i asa?, ca sa-i puna pe drumul cel drept.
Scopul final: distrugerea radioului conservator, caci asta inseamna sa obligi o statie sa dea timp egal unui Rush si unui bufon ca Al Franken. Statiile vor renunta la comentarii si se vor reprofila pe rap, rock sau easy listening, muzica de ambianta.
Rush Limbaugh a aparut cam cind am ajuns eu in SUA si cind incepuse sa se astearna, in media si in universul academic, cortina de fier a corectitudinii politice, cind nu se mai puteau spune in public anumite adevaruri, sau anumite opinii si sentimente, cind apareau „speech codes” peste tot ca ciupercile, toate in numele „respectului diversitatii, al minoritatilor, si al tolerantei.”
Stingistii sunt principalii vinovati de succesul lui Rush (lasind la o parte talentul lui de analist si de entertainer).
O reinviere a Doctrinei Impartialitatii va naste un „backlash” si mai mare din partea americanilor, carora nu le place, in general–slava Domnului!–sa le vire statul idei pe git cu forta.
Panseluta
13 August 2008costin si dromichaetes:
Ce-am spus mai sus e valabil si pentru blogurile americane dizidente fata de discursul oficial. S-au manifestat putin mai tirziu decit radioul din simplul motiv al progresului tehnic.
Asta nu inseamna ca patronii statiilor de radio nu controleaza continutul comentariilor, nu din motive ideologice, ci legale, cind sunt pasibili de a fi dati in judecata, asa cum s-a intimplat de nenumarate ori, ca in cazul recent al lui Don Imus:
http://www.cbsnews.com/stories…..5273.shtml
In final, dupa o suspendare de un an, Imus a revenit la microfon. Motivul? E prea popular, si piata si-a spus cuvintul in cistigurile mai slabe ale patronilor CBS.
emil
13 August 2008Partea 3. Despre libertatea de exprimare si multiculturalism (la capitolul multi-culti adaug corectitudinea politica si dhimificarea europeana; toate trei sint complementare). Spui:
Mentionarea NYT a fost incidentala. Sloganul de pe frontispiciu mi-a atras atentia, mai ales felul in care continua sa fie relevant, dar in cu totul alt mod decit cel gindit initial. Desigur, toate publicatiile europene pe care le-ai citat se inscriu sub acelasi arc. Nu le-am mentionat si ma bucur ca ai facut-o tu. In orice caz, omisia mea nu are de a face cu o evitare deliberata, cu atit mai mult cu cit ar fi fost un argument in sprijinul ideii pe care o enuntam.
Hei, este excelent ca europenii vorbesc despre Das Ende von Multikulti. Si inca de atita timp. Acuma, hai sa vedem ce se intimpla in realitate in timp ce europenii delibereaza „moderat” prin ziare si reviste. Tot ce urmeaza a avut loc din 2004 incoace.
Suedia, iunie 2007. Politicianul Dahn Pettersson este dat in judecata si amendat cu 2500 USD pentru urmatoarea afirmatie publica (categorizata la hets mot folkgrupp sau „incitare impotriva unui grup etnic”):
Vezi Freedom of Speech Struck Down in Sweden si Muzzled in Skåne.
Marea Britanie
2006 si 2007. Citez dintr-un articol al lui Daniel Pipes.
In 2007, Home Office (ministerul de interne britanic) a ordonat repozitionarea toaletelor din inchisorile britanice care gazduiesc detinuti musulmani. Directia toaletelor a fost schimbata astfel incit sa nu mai fie orientate spre est, adica spre Mecca, in semn de respect si intelegere a nevoilor acestor detinuti.
UK: prison toilets rebuilt to face away from Mecca
File multiculturaliste din 2008.
Institutul Educatiei, un think-tank cu influenta in stabilirea politicilor de educatie britanice, recomanda intr-un studiu voluminos Don’t teach children patriotism, intrucit patriotismul este „moralmente ambiguu” la fel si notiunea de „tara”. Vezi si Metamorfoza.
Atentie la dieta copiiilor, spune National Children’s Bureau in timp ce traseaza liniile directoare ale meniului ce va fi servit prescolarilor din cresele si gradinitele britanice. Meniul va fi multicultural. Mai mult curry si kebaburi, altfel copiii risca sa devina rasisti.
Britania ca Titanicul. Ţînci rasişti şi grădinărit care discriminează si Toddlers who dislike spicy food ‘racist’.
Arhiepiscopul de Canterbury si cel mai senior judecator al Angliei (Lord Chief Justice Lord Phillips) au intervenit public in sprijinul introducerii sharia in jurisdictia britanica. Bineinteles cu grija, atentie, deocamdata doar in unele arii juridice.
Sharia law SHOULD be used in Britain, says UK’s top judge
The Archbishop’s speech
Dr. Williams – Profesor de Stingere şi Sharia
Olanda, 2008.
Primarul Job Cohen al Amsterdamului declara ca este de acord cu constructia de moschei administrate de imami fundamentalisti si, mai mult, argumenteaza cu avint multicultural ca aceste moschei ar trebui subventionate din bugetul public. La obiectia ca astfel s-ar incalca principiul separarii statului de biserica, dl. Cohen demonstreaza creativ ca de fapt lucrurile nu stau deloc asa. Nu scrie nicaieri despre separarea statului de moschee.
Amsterdam Mayor in Plea for Subsidising Radical Mosques
Germania.
In 2007, o judecatoare germana a refuzat cererea unei femei musulmane cu cetatenie germana de a obtine un divort rapid de sotul abuziv. Madama judecatoare a invocat – in pur spirit multicultural – faptul ca in cultura marocana este frecventa bataia femeilor de catre soti. Si atunci, cum sa insulti cultura marocana si sa aplici legile germane?
Germany Cites Koran in Rejecting Divorce
Despre efectele aplicarii multiculturalismului in sistemul de educatie german, vezi aceasta postare recenta: Deutschland şi efectele teutonice ale politicii struţului multicultural.
Der Stern a publicat recent o serie de statistici despre imigrantii din Germania. Deloc incurajatoare. De fapt, catastrofale. Vezi un comentariu al lui Costin. Articolul din Stern ilustreaza citeva lucruri. Multiculturalismul ramine la ora de fata o dogma politica in efect, chiar daca Der Stern afirma intr-un loc ca „Gleichzeitig trennten sich Sozialdemokraten und Grüne von alter Multikulti-Ignoranz”, adica „in acelasi timp, Social-Democratii si Verzii s-au separat de ignoranta multi-culti”. Cifrele puse la dispozitie de Der Stern, cu toate ca nu secrete, nu au fost deloc usor de obtinut; e laudabila initiativa revistei germane de a pune pe tapet realitatea, dar si ei recunosc ca situatia reala este ascunsa de birocrati.
Franta.
In februarie 2006, revista Charlie Hebdo a retiparit caricaturile daneze. Ghici cine a sarit sa bage pumnul in gura redactorului sef al revistei. Nimeni altul decit Jacques Chirac, monsenior les president, care a oferit serviciile avocatului personal acuzatorilor lui Philippe Val. Acuzatorii nefiind altii decit Grand Mosque de Paris si Uniunea Organizatiilor Islamice din Franta, care l-au dat in judecata pe Philippe Val sub acuzatia de „rasism”.
Statul francez nu se tine de copilarii, ca vecinii de peste Canalul Minecii. Nu, statul francez e serios si hotaraste mincarurile permisibile pentru adultii francezi. In 2007, cea mai mare curte administrativa din Franta, Conseil d’Etat, a decis sa interzica soupe au cochon. Aceasta supa de porc (quelle horreur) traditionala era distribuita pentru destitutii strazilor de o serie de organizatii caritabile. In urma deciziei judecatoresti a celei mai inalte instante franceze, supa de porc a disparut din meniul organizatiilor caritabile private. Private… nu de stat. Urechile si coditele de cochon sint xenofobe si islamofobe.
Victory for Pigs: France Prohibits Soup
Cred ca ajung aceste exemple de multiculturalism european in actiune. Daca vrei iti mai dau, nu am ajuns la fundul sacului. Aceasta litanie de realizari multiculturale are rolul de a-ti spune ca in timp ce europenii dezbat „moderat” meritele si defectele multiculturalismului, viata merge inainte dupa motto-ul business as usual. Nu e nimic excitant in a bate apa in piua, sport la care europenii exceleaza. In lumina realitatii, Das Ende von Multikulti rezoneaza ca Baron von Munchausen.
Mai ziceai:
„terminologia adoptata de “eurocrati” [cum le spui tu] se aplica in limitele institutionale ale UE. Nu exista directive care sa impuna restrictii asupra libertatii de expresie in aceasta privinta.”
Fals. Dupa ai observat, terminologia eurocratica vizavi de terorism islamic/jihad este implementata si de guvernul Marii Britanii. Acuma, depinde unde se termina „limitele institutionale ale UE”. Cuprind aceste limite si Downing St. no. 9? Whitehall? The Parliament? Da, nu, da si nu, iata alt subiect care merita o dezbatere responsabila si moderata. Cert este ca establishmentul britanic si-a insusit perfect lexiconul bruxelez si l-a elevat la rang de policy. Benevol, fara directive. Deci, nu e vorba doar de manierisme limitate rutei Bruxelles – Strassbourg.
Compari libertatea de exprimare europeana cu cea din America si te ingrijoreaza mai degraba Patriot Act. Pai, da, Patriot Act este responsabil de hartuirea de catre autoritati, arestarea si intemnitarea (dupa caz) a celor patru bloggeri europeni pe care i-am mentionat in comentariul anterior. In virtutea prevederilor din Patriot Act a fost dat in judecata si amendat politicianul suedez Dahn Pettersson. Dar hai sa vedem cum limiteaza Patriot Act libertatea de exprimare in America, doar despre asta era vorba. In 2006, New York Times a publicat un articol lung (vezi Bank Data Is Sifted by U.S. in Secret to Block Terror) care divulga un program secret al administratiei Bush de monitorizare a tranzactiilor financiare a citorva mii de cetateni americani suspectati de legaturi cu organizatii teroriste islamice. Trecind peste controversa iscata — NYT acuzat de „tradare” ori criticat dur pentru dezvaluirea pe timp de razboi a unui program guvernamental pina la acel moment efectiv in incercarea de a preveni un alt atac 9/11, sau NYT laudat pentru curajul jurnalistic — te rog sa-mi spui urmatorul lucru. NYT a publicat o piesa de investigatie jurnalistica prin care a adus la cunostinta publicului larg, inclusiv inamicilor SUA, o unealta din trusa guvernului. Cum i-a impiedicat Patriot Act pe jurnalistii de la NYT sa publice articolul? S-a folosit administratia Bush de Patriot Act pentru a da in judecata NYT? Consecintele legale au fost ZERO. NYT a publicat articolul, au urmat critici si contra-critici, dar totul s-a desfasurat in curtea opiniei publice, nu in curtile de judecata. Libertatea de exprimare a NYT, chiar si in acest domeniu, nu a fost incalcata de administratie. In 2004, agenti FBI au incalcat procedurile interne cind s-au folosit de inregistrarile telefonice ale unor reporteri de la Washington Post si NYT in timpul unei investigatii cu implicatii de securitate nationala. Abuzul a fost semnalat, investigat si directorul FBI si-a cerut public scuze celor doua ziare pentru cele intimplate. FBI Apologizes to Post, Times. De ce nu a invocat FBI prevederile din Patriot Act pentru a-si justifica si apara actiunile?
Daca tot ai mentionat Patriot Act, iti spun ca sint de acord cu unele critici la adresa acestui document institutionalizat de administratia Bush. O serie de paragrafe sint in dezacord flagrant cu Amendamentele 1, 4 si 5 ale Constitutiei. Patriot Act trebuie revizuit, nu este acceptabil in forma prezenta. In acelasi timp insa, tensiunea existenta dintre Patriot Act si Amendamentul 1 a fost rezolvata in practica in favoarea Amendamentului 1. Imperfect, dar evident din faptul ca bloggerii americani si mass-media traditionala continua sa scrie fara inhibitii si consecinte legale restrictive despre orice subiect posibil. Spune-mi cite cazuri cunosti de bloggeri americani, similare cu cele patru descrise de mine in Europa. Sau de jurnalisti din presa traditionala care evita subiecte fierbinti datorita intimidarii din partea Patriot Act sau administratiei. Stii ce gasesc eu remarcabil? Ca America are in continuare o piata informationala mult mai diversa si libera decit Europa, in pofida abuzurilor din Patriot Act. Europa nu are Patriot Act, zici tu, si crezi ca asta demonstreaza libertatea de exprimare europeana. Eu zic, Europa nu are Amendamentul 1. Teoretic, Europa este in avantaj. Practic insa, abia cind ceva similar Amendamentului 1 va deveni litera de lege. Apropo, amendamentul 1 european va trebui sa includa o imbunatatire fata de cel american: dreptul europenilor de a minca ce le pofteste stomacul.
Urmeaza inca un comentariu si gata.
dromichaetes
13 August 2008Emil,
astept ultima parte. Intre timp voi incerca sa parcurg cat mai multe dintre referintele la care ai dat linkuri. Remarc insa expertiza ta in domeniu. Am totusi retineri in a aborda tema „hate speech” sau „libel” pentru ca sunt atat de multe nuante si aspecte care ar trebui luate in considerare.
emil
13 August 2008Dromichaetes, multam pentru apreciere. Aici as vrea sa lamuresc de ce Europa mi se pare socialista. Ma gindesc la evolutia istorica de dupa al doilea razboi mondial. Si apoi, socialist in ce sens si fata de ce?
Economic: socialism – capitalism.
Politic: socialism – liberalism clasic/conservatorism.
Latura economica. Citeste te rog acest articol mai vechi al lui Francesco, o traducere a unei analize aparuta acest an in Foreign Policy (acolo exista si un link catre original).
Filozofia europeană a eşecului
Pe scurt, despre ce este vorba (introducerea din original):
„In France and Germany, students are being forced to undergo a dangerous indoctrination. Taught that economic principles such as capitalism, free markets, and entrepreneurship are savage, unhealthy, and immoral, these children are raised on a diet of prejudice and bias. Rooting it out may determine whether Europe’s economies prosper or continue to be left behind.”
De asemenea, studiaza putin Index of Economic Freedom 2007, o analiza anuala a institutului Heritage Foundation.
Index of Economic Freedom
In josul paginii se afla clasamentul pe tari. Fiecare tara are un scor mediu si in coloane separate sint prezentate scorurile pe diverse categorii de libertate economica. Doua categorii anume mi se par in directa legatura cu gradul de socialism economic al unei tari: Labor Freedom (LF) si Freedom from Government (FG). Fii atent. (un scor mare reflecta libertate mai mare; 100 e maxim)
Hong Kong – locul 1 / overall score 89.29 / FG 91.6 / LF 93.6
USA – locul 4 / overall score 81.98 / FG 67.5 / LF 93.1
Germany – locul 19 / overall score 73.52 / FG 48 / LF 54.6
Spain – locul 27 / overall score 70.87 / FG 63.6 / LF 52.7
France – locul 45 / overall score 66.11 / FG 32 / LF 65.9
Italy – locul 60 / overall score 63.36 / FG 46.4 / LF 57.6
Ca fapt divers. Uganda este inaintea Italiei, pe locul 59 si scorul LF este 94, iar FG este 86.7. De fapt economia Ugandei are scoruri mai bune LF si FG decit toate cele patru economii majore continentale.
Nu am luat in considerare UK si Irlanda. Amindoua sint in top 10 (locurile 6 si 7). De ce? Insulele de peste Canalul Minecii sint si nu sint Europa. Istorie lunga, poveste asijderea. Ma rog, sint argumente pro si contra girla, dar dupa ce trag linia inclin sa fiu de acord cu englezii si irlandezii. Nici ei nu se considera europeni.
Aspectul politic. Mentionezi partide, unii vin si altii pleaca. Europa nu are in prezent nici un partid major de orientare clasic liberala sau conservatoare. Nu e vorba doar despre ideologie, e vorba si despre foaia de realizari in guvernare. Crestini-democratii germani sint un partid pragmatic statist, pivotind in jurul unui „centru” care comparat cu „centrul” de pe malul meu al Atlanticului, este de fapt mai spre stinga. The British Tories are a sad joke nowadays. S-au metamorfozat in Labor Lite. Scandinavia e socialista in gene, Franta e sclerozata in statism prezidential coabitind bine-mersi cu sindicatele atotputernice, Spania nu conteaza – cu o rata de fertilitate de 1.1 populatia Spaniei e in declin rapid si oricit s-ar plinge de imigrantii africani care ii iau cu asalt cel putin va fi cineva care sa populeze locul si dupa mijlocul acestui secol – iar Italia e un stat cartel. Pe ansamblu, caracteristica Europei este welfare state (statul asistential) multilateral dezvoltat. Un model dirijist in care statul controleaza economia si vietile cetatenilor. Eu ii zic, pe scurt, socialist. Corect este variabil socialist, ca sa iau in considerare faptul ca au loc fluxuri si refluxuri, insa, peste timp, mareea socialista (statista) a avansat constant.
Asta fu, tinere daco-get. ????
Multumesc pentru rabdare si atentie.
Cum ziceam, asta e perceptia de pe malul vestic al Atlanticului.
cheers
emma
13 August 2008ti-o spun asa de pamplezir … ca ma bucur mult pentru tine ca nu trebuie sa traiesti in europa asta nenorocit-socialista .
p.s. cat despre germania … ai dreptate . politicienii nostri sunt niste statisticieni incompetenti.
salute !
emma
13 August 2008uite ca vine si off-topicu ???? – sau mai degraba – ca intotdeauna – aceea nota de observatie pe linga subiectu` subiectiv .
de fapt e o corectare la un post anterior :
niciun politician de-al nostru nu a participat la deschiderea jocurilor olimpice din china in semn de protest vis-a-vis de incalcarea drepturilor omului si libertatea de expresie . de aici si ideea ca s.a strecurat un peu de dezinformatie ???? dar va iert ca – sunt generoasa ( precum natafletu` germanizator ) .
dar uuuupz ???? asa este cand nu ai datorii de sute de miliarde dolari la china capitalista … precum , na , hai sa zicem, iunaited steitz of emerica ????
pa,pa,pa,…. iata ca …te pupic ????
costin
13 August 2008emma, erai simpatica si aveai pareri interesante, dar de la o vreme te-ai damblagit. supara-te pe mine, dar eu imi pun miinile in cap cind vad ca a mai aparut un comentariu de la tine.
este posibil sa revina emma cea veche si sa scapam de fandosita asta mica, rautacioasa si antipatica care i-a luat locul?
emma
13 August 2008oh -:(
costinel : dar cam damblagita am fost eu intotdeauna ????
chiar nu ma mai gasesti fermecatoare ? de ce ?
miau ????
acu` sunt intristata -:(
ma duc in lume ! sa sti ca nu te pup.
emma
13 August 2008???? e invers semnu` de triztetz ?
emil
13 August 2008Emma, tot de pamplezir. Ar fi de preferat ca Germania sa contribuie cu soldati in Afganistan, nu cu wurst si sauerkraut. Altfel nu se poate numi umplutura care a fost trimisa acolo. Cind soldatul german o sa lupte cot la cot cu cel canadian si american, atunci o sa dea cineva atentie la politicienii vostri dizidenti o data la patru ani. In restul timpului se agita si ei ca toata lumea sa obtina o felie din piata chineza. Take it easy.
emma
13 August 2008uite : pe costin l-am pierdut pare-mi-se definitiv si irevocabil ca „pretendent la finuta-mi munutza ” ???? , pe tine … ???? so,la,la …sunt pe cale de …?! … na , cu panseluta le-am rezolvat de la inceput . imperialistu` , ce sa-ti spun la 20 de ani – am fost luni amorezata – vineri dezamorezata . despre francesco : neutral ca elevetienii – macar unul in competitie .
buuun ! acum la kern !
emile : reactionez atat de „radical” ca nu cunoasteti tara asta atat ca mine . nu ajunge lecturatul sau traitul in societati paralele .
germania – este iscusita in … repet de n-ori – wiederaufbau / reconstructie . ai vazut ca la faza cu militaria nu ajunge . victimile vor sprijin concret nu o gloata de infanteristi . da ? nu uita ca americanii au luptat cu osama si muciaidinii aia cot la cot sa ai alunge pe rusi din afganistan . rezultatul ? hmmmm? hai zau asa ? vorbim de dublu moral ? oportunism?
in ceea ce ne priveste aici la noi iti spun ( rautatea mica , fandosita si antipatica) – cine are bani de razbel sa plateasca si recontructia . da ?
daca vii la noi in germania , vei vedea oameni cu dinti in gura , locuinte bine mobilate , masini , concedii . si da !!! suntem de parere ca cei avuti sunt responsabili si pentru cei amarati . de ce ? pentru ca saracia este izvorul criminalitatii .
stiu ! am divagat ! imi pare rau ! eu va plac ! dar mie nu imi impune nimeni o parere … ci …este firesc sa ma lasa sa mi-o creez in baza factelor .
aici la noi… se traieste bine, pasnic , in voller responsabilitate .
daaaaa? oricare primeste ajutor . asa ne vrem . prietenoci , sociali .
si ma` lavli emil … nu am timp … dar intr-o zi o sa-ti spun eu cat ne costa pe noi anual afganistanu ` !
s-apoi sa se duca si americanu` in purici . ei l-au „preparat ” pe bin laden . este produs made in usa … a la CIA !
te sarut pe fruntea-ti eminesciana !
pa, pa, pa,….
emma
13 August 2008vezi cand ma-n-ervez cate greseli fac . te rog fi cel putin gentil si galant fata de domnitza emma si corecteaza . daca nu ma supar . ma duc la pranz si ma reintorc . sper sa imi periezi tecsu` . ei nu fi si tu ca tot romanul !
te pupic ????
emma
13 August 2008vaaaai … oh ????
deci nu ati corectat nimic ? ma lasati sa par un piculetz ridicola , analfabetistica, etceterauri ( adica , nici macar de ochii lumii ? ) ????
deci , romanul nu se schimba nici in occident in puncto gentiletze ? ah ???? sau doriti sa imi scoateti in evidenta ceea ce sunt – mdaaa am capishi ????
p.s. bine ! atunci nu voi mai scrie in viitor . multumiti domnilor? ????
p.s. apropos , tipul ala din irak , al-maliki…. il cheama ? premierul sau prezidentul ?! of,of,vai,vai, … chiar le spunea jurnalistilor ca pentru reconstructie se sprijina pe ajutorul nemtilor . upz !!! oare s.a finalizat amorul „democrato-guvernatural ” intre irakis si americani ?
ah , inca ceva cum ai chema pe mercenarii aia de la … compania lui mr. prince care a fost urecheat de curand in senatul american – aaa – blackwaters ? vezi, cre ca de aia nu-i agreeaza irakis – pe indivizii aia . nasoel !
gaaaata ! promit solemnizat ca nu va mai supar niciodata . dar , tja ???? ce pot sa fac daca eu am surse bune de informatii – adica mai democrate . presa noastra bine filtrata si na ja … ceva mai obiectiva.
p.s.2 . na hai … ultimul stück bitte ? uite firmele germane care au produs in china de reintorc in tara din pricina lipsei de calitate si din cauza matelialelor periculoase in productie ( UE – avand standarde inalte la calitate ) …deci , china, dupa cum spune STERN , se apropie de un colaps – inflational… de nu pot eu sa cuprind in cuvinte – cat de devastator va fi pentru NYSE .
va pupic pe toti ! siiii… pliz sa ma ierta-ti – dar asa sunt eu . taman , pe dos …cu alte cuvinte … un pic capricioasa !
emil
13 August 2008Emma, am fost rautacios ???? Nu retrag remarca anterioara, in fond e reala. Destul de selectiva, ce-i drept. Am omis acel Wiederaufbau (reconstructie), pe care o amintesti si care este, desigur, un lucru excelent. Rautatile insa pot merge in dublu-sens, nu doar dinspre tine, cam asta era ideea. Also, genug. Ingrop securea razboiului si iti spun ca imi place Germania. Nu confunda criticile mele cu dispret fata de tara ta.
M-ai facut sa rid cu acea remarca despre germanii cu dinti in gura, masini, grijulii fata de nevoiasi, etc. Hei, super si spor la dinti.
emma
13 August 2008hihihi… ???? si eu emil ????
dar chestia cu dintii e o dovada de sanatate si nivel de trai . eu ma preumblu din cand in cand pe cele coltoane si …sa stii …primul lucru privesc in ochi , a doua privire imi cade „mono-silabic” cu o mare curiozitate „stiintifica” in gura ! tja ????
in rest sunt si bune si rele . altminteri ,nu cred ca ne-am deranja sa le asezam pe tapet spre a fi discutate. insa trebuiesc puse in balantza …si daca binele „trage” mai mult …e meritabil efortul de merge mai departe . corecturile vor fi intotdeauna binevenite . faptul ca eu sunt humanista … si nu reusesec sa motivez cu atat mai putin argumentez ca si voi situatiile politice , nu e chiar rau .
MDA … DE OAMENI ca si voi cred ca e NEVOIE !
NA !!! …daca nu am fost dulcineea ????
emma
13 August 2008aaa, si vezi … eu sunt o certareata pasionala … sa nu crezi ca este ultimul conflict . daca nu imi spui discret ca-i genug … hmmm…. stii … femeile se opresc mai cu intarziere ….hihihi ????
Francesco
13 August 2008emma:
Scuze pentru mentionarea Angelei Merkel la ceremoniile de deschidere de la Beijing. Am facut si corectia de rigoare.
emma
13 August 2008te rog francesco . nicio problema . de fapt eu imi cer scuze . uneori imi place sa agit „spiritele” putin :))
chriscross
13 August 2008O alta prostioara debitata de socialista Mikko: http://www.ziua.ro/news.php?id…..2008-09-17
Adica rusia care nu are nici un interes (sau macar in mod ideal n-ar trebui) ramâne negociator… ????
Imperialistu'
13 August 2008Sa ii fie rusine lu’ madam Mikko. Face pe proasta cand stie prea bine ca prezenta Romaniei ar ajuta Moldova.
Imperialistu'
13 August 2008Nu am stiut unde sa baga stirea asa ca o trantesc aici.
Si asta ar fi cam rau, zice domnul europarlamentar lituanian Eugenijus Gentvilas, vicepreşedintele Alianţei Liberal-Democraţilor din Parlamentul European (ALDE) şi membru al Comisiei PE pentru dezvoltare regională.
Da, recunoaste „asemanarile” dintre romani si moldoveni, isi exprima nedumerirea fata de sabotarea relatiilor bilaterale de autoritatile comuniste, dar inainte de astea, tranteste o prostie mare cat casa precum cea de mai sus.
De unde rasar oamenii astia? ????
costin
13 August 2008nu stiu care ati mai urmarit…
Lia Olguta Vasilescu (PSD): Strangem semnaturi online pentru Codul de conduita virtual. AGF: O masura tipic comunista