Franţa este o democraţie. Ţara lui Liberté, Egalité, Fraternité. Slogan inventat de unii fără cap, care, fraternizând, au încercat să aducă egalitatea pe pământ francez, tăindu-le capul celor ce aveau aşa ceva.
În democraţia franceză de azi nu-ţi mai pierzi capul. Cu condiţia să nu ajungi la putere! Şi atunci situaţia nu e chiar atât de gravă. Dumnezeu nu-ţi ia capul, ci doar minţile. Ştiţi vorba aia înţeleaptă: “Când Dumnezeu vrea să piardă pe cineva, îi ia mai întâi minţile”. Chestia asta cu “Dumnezeu” nu e bine s-o foloseşti în democraţia franceză. Franţa este, conform constituţiei, o ţară laică. Rişti să nu ţi se mai spună “bon jour”, ci “fundamentalist creştin”.
În schimb, dacă crezi că “Ăl de Sus” e Allah, atunci, paradoxal, poţi să spui şi sa faci ce vrei; deşi Allah nu e iertător, sau poate tocmai de aceea. El nu ia minţile, ci direct capul. Poţi chiar să-ţi faci rugăciunea pe stradă – singur, cu familia sau cu toată strada. Nu rişti nimic. Riscă doar cei ce nu obişnuiesc să o facă. Din cauza asta în Franţa nu există “fundamentalişti musulmani”, ci Islam – Religia Păcii! Sau, mai ştii, le-o fi greu francezilor să pronunţe cuvintele astea.
Spuneam că Franţa e o democraţie; nu sunt singurul, s-au mai înşelat şi alţii. Capul îţi rămâne pe umeri, banii în buzunar, cu condiţia să nu te duci la Luvru şi la Notre Dame… sau să vizitezi vreo tabăra de rulote. Însă, dacă vizitezi al 49–lea vilayet al Algeriei, de Marsilia vorbesc, s-ar putea să-ţi pierzi via… Dar mai bine să vorbim despre tricouri…
În schimb, îti poţi pierde tricoul! Sau dacă nu vrei asta, poţi fi reţinut de poliţie şi amendat. Nu există democraţie perfectă; numai dictatură perfectă! Nu-i nici o problemă daca ai un tricou ornat cu Che Guevarra, sau secera şi ciocanul, sau conturul Franţei împodobit cu steagul algerian… sau tunisian… sau marocan; nu contează, cu semilună să fie. Poţi purta fără probleme şi un tricou pe care scrie doar: “Nique la France”. V-am spus că în Franţa este democraţie. Bănuiesc că “Nique la France” se traduce la fel ca “Nique ta mere”; nici asta nu ştiu ce înseamnă. Problema apare când porţi un tricou ca ăsta:
Şi când ministrul de interne este socialistul Manuel Valls. Nu fiţi îngrijoraţi, domnul Valls apare peste tot însoţit de capul său.
În Franţa lui Hollande şi Valls, imaginea unei familii tradiţionale, chiar şi simbolică, întipărită pe un tricou, reprezintă un pericol pentru Republică! Şi un atac la adresa Legii Taubira, ce consfinţeşte căsătoriile între homosexuali. Domnul Franck Talleu nu ştia asta! Ce pretenţii să ai de la el? Nu este nici homosexual, nici socialist. Este doar un francez suspect – are 6 copii şi un tricou cu imaginea familiei tradiţionale. Simbol al mişcării “Manif pour tous”, ce încearcă să împiedice Franţa să intre în clubul restrâns al lumii civilizate; adică să se alăture celor 13 ţări care au legalizat deja căsătoriile între homosexuali.
S-a dus îmbrăcat cu el, însoţit de numeroasa-i familie, în grădina Luxembourg din Paris. Deci, de două ori vinovat! Lucru remarcat de patrula de gardieni care l-a sesizat că “poartă o ţinută contrară bunelor moravuri” ce trebuie acoperită, sau la care trebuie să renunţe. Guvernul domnului Hollande nu va renunţa la căsătoriile între homosexuali. Nu sunt contrare bunelor moravuri.
Domnul Talleu a izbucnit în râs. I-a trecut la postul de poliţie, unde i s-a întocmit un proces verbal. Vina: “organizarea unei manifestaţii ludice fără autorizaţie”! Va fi convocat la tribunal pentru definitivarea urmăririi judiciare. Nu fiţi îngrijoraţi, nu-şi va pierde capul; democraţia franceză e stabilă. Au mai fost şi altele.
Marie–Capucine (19 ani) are în comun cu domnul Franck Talleu două lucruri: tricoul şi amenda. O desparte procesul verbal; pe al ei scrie: “A deranjat liniştea celor ce se plimbau prin afişarea ostentativă de elemente cu trimitere la o manifestaţie interzisă”. Putin la Paris? Nu, Francois Hollande la Elysée şi Manuel Valls la Interne, adică socialiştii la putere. Aşa că, în Franţa, manifestaţiile n-au cum să fie interzise. Tricoul cu “mama, tata şi copii”, da. Toate au un început!
Unii zic că “unde nu-i cap, vai de picioare”. Cu toate acestea, domnul Valls este un om pe picioarele lui.
Fervoarea cu care a rostit cuvintele: “Marsilia este un pariu pentru mine. Determinarea mea este totală. Nu-mi voi încrucişa niciodata braţele”, a impresionat. Dorinţa sa de a reda Zona de Securitate Prioritară, Marsilia (ocupată de caizii drogurilor musulmani), Franţei, a convins.
Atenţia cu care a observat, cu braţele încrucişate, pe islamişti strigând pe Champs-Elysées(!) “Să le taiem gâtul evreilor” şi “Allah Akbar” – a trezit admiraţie. Hitler nu era un democrat, dar natura creează echilibru – Valls şi Hollande sunt!
Fermitatea cu care a monitorizat, cu braţele… în aceeaşi poziţie, pe cei câteva mii de suporteri arabi – cetăţeni francezi (ca alţi mulţi arabi), în timp ce aceştia sărbătoreau victoria Qatar–ului în campionatul de fotbal francez, vandalizând Trocadero şi Champs-Elysées, a provocat panică. Cei care-şi petrec timpul la Café Kléber, îmbrăcaţi cu ţoale Hugo–Boss şi apreciind favorabil egalitatea dintre cultura franceză şi cea a zuluşilor din Saint-Denis, fără să o cunoască pe a acestora din urmă, au avut o revelaţie
Eficienţa cu care jandarmii din subordinea sa le-au evacuat din grădinile Champs-Elysées pe cele două mame franceze, adepte ale mişcării “Manif pour tous”, a readus liniştea. Ultra minoritatea “prospeţilor căsătoriţi” poate respira uşurată; între ea şi marea majoritate a francezilor a fost pus semnul socialist al egalităţii. De jandarmi!
Pe 26 mai, tricourile interzise au apărut, din nou, pe străzile Parisului; cu sutele de mii. Au fost purtate de “fundamentalişti creștini” sau de atei, cu toţii francezi susţinători ai familiei tradiţionale. “Manif pour tous” iese din nou în stradă. Manuel Valls a mobilizat 4.500 de poliţişti şi jandarmi. În Franţa lui Hollande, familia tradiţională şi imaginea ei imprimată pe un tricou constituie o ameninţare la adresa Republicii. Stăpânii Marsiliei îşi curăţă cu zâmbetul pe buze kalaşhnikoavele.
Un arab îmbrăcat în djellaba l-a înjunghiat în gât pe un soldat francez aflat în patrulă. Nu într-un ued din deşertul algerian, ci în cartierul La Defense din Paris! Pe un monument ridicat în cinstea eroilor francezi, a apărut un graffiti: “Nique La France”
Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.
9 Comments
Corneliu
27 May 2013Bogdan, e stupefiant.
Recunosc ca nu sunt la curent cu amanuntele lucrurilor care se petrec in Franta, iar in aceasta perspectiva a fost pentru mine socant.
E mai mult decat mi-as fi inchipuit.
Arata ca si cum Franta s-ar afla deja sub o bizara ocupatie straina cu manifestari contradictorii. Nu e singura.
Daca Islamul va reusi sa prinda mai multa influenta, joaca de-a familia neconventionala se va termina, fara indoiala.
Deocamdata e un stadiu intermediar in care francezii inca mai pot alege. Mai au, cum se spune, “o fereastra de oportunitati”.
Nu pentru mult timp.
Bogdan Calehari
27 May 2013@1 Corneliu
In cateva randuri eu am descris doar o particica dintr-un iceberg care s-a desprins din calota. Sa o vezi pe aia cum arata!
Bogdan Calehari
27 May 2013Tinerii arestati si tinuti pe caldaram pana la sosirea dubelor, sunt participanti la Manif pour tous. Cu oameni ca ei isi poate arata, in sfarsit, si jandarmeria franceza muschii fara sa riste ca, folosind astfel de procedee, sa se trezeasca, drept raspuns, cu cartiere intregi ale orasului in flacari. In timpul vandalizarii centrului Parisului de catre “tinerii” (musulmanii) de la periferii, aceeasi jandarmi n-au retinut pe nimeni!
http://www.fdesouche.com/376156-hollande-critique-lemploi-du-vocabulaire-de-la-resistance-par-les-anti-mariage-gay
De fapt un comportament uman normal, ma refer la comportamentul politiei franceze. Cand stii ca ala pe care-l iei de guler, ti-o trage peste bot, n-o faci! Te gandesti mai intai. Te gandesti bine de tot, pana renunti. In schimb, cu francezii civilizati situatia se schimba. Asupra lor poti sa pui in aplicare, fara vreo problema, ordinele pe care le-ai primit si sa practici, nestanjenit, ce-ai invatat la antrenamente.
Bogdan Calehari
27 May 2013Comportamentul jandarmilor francezi (sau al politistilor englezi) in fata “francezilor de bastina”, si a francezilor musulmani, este identic (pastrand proportiile), desi distanta de timp si spatiu este uriasa, cu al trupelor NKVD din Gulag fata de prizonierii rusi si ceceni.
In timp ce pe prizonierii rusi enkavedistii ii tratau ca pe niste animale, impuscandu-i sau torturandu-i de cate ori aveau chef, pentru ca nu riscau nimic, situatia se schimba radical cand era vorba de ceceni. Cu acestia, enkavedistul redevenea uman! De ce ? Simplu, de frica! Se stia ca daca lovesti un cecen, ti-ai semnat condamnarea la moarte. Cecenii desemnau pe unul dintre ei si acesta iti lua gatul, fara sa despice “firul in patru”, adica sa reflecteze indelung la ce se va intampla dupa. N-a fost nevoie ca cecenii sa dea multe exemple; unul, doua, si s-a dus vestea.
Politistii englezi fug din calea manifestantilor musulmani, sau ii trateaza cat mai deferent cu putinta. Se comporta fata de ei ca si cum ar tine in maini un cofraj plin cu oua. Situatia se schimba radical atunci cand au in fata lor pe cei din English Defense League. Pe astia “ii rad “ de cate ori au prilejul. Se mai dezmortesc si ei si, totodata, isi inchipuie ca isi spala onoarea si obrazul patat.
Bogdan Calehari
27 May 2013Printre cei 93 de arestati in timpul manifestatiei de duminica, se afla si un preot, o femeie insarcinata, un orb si 8 minori. Cu totii sunt retinuti la comisariatul din al 18-lea arondisment al Parisului.
Costin Andrieş
27 May 2013“ca toata lumea, am fost reprimat de politia politica a guvernului”
Silvapro
27 May 2013Secventa scurta de la Manif pour tous:
http://www.lemonde.fr/societe/video/2013/05/26/manif-pour-tous-les-images-des-corteges_3417740_3224.html
Ma mir ca nu s-au alaturat multi musulmani la manifestatiile Manif pour tous, Doar ei sint primii care detesta legaturile homosexuale, ba si decapiteaza ca sa-ai arate “nemultumirea”. Si stim ca manifestatiile verisorilor numai pasnice nu sint…
Numai ca tricourile lor ar fi trebuit putin ajustate – familia traditionala la ei numara cel putin 4 neveste. Sa nu mai vorbim de cele 72 de virgine care-i asteapta in sinul familiei traditionale din rai.
Ma mira nu mai putin ca Franta se indreapta in acelasi timp pe doua cai antagonale – Una, concesii si indulgente nelimitate pentru populatia musulmana, care nu sufera, in ruptul capului (chiar in sensul literal, asta daca tot fu vorba de cap in articol ) homosexualitatea; A doua, libertinaj si legalizarea casatoriilor de acelasi sex. Ciudat, nu? De ce nu le face hatirul musulmanilor si sa interzica aceasta legalizare?
Anca Cernea
27 May 2013Pentru francofoni, un video interesant:
Un caz fericit, cu happy end. Un grup de avocați reușește să elibereze mai mulți cetățeni din duba poliției franceze; oamenii fuseseră umflați pt că purtau tricouri necorespunzătoare, sugerând periculoasa imagine a familiei normale.
http://www.ndf.fr/article-2/31-05-2013/video-un-groupe-davocats-empeche-des-arrestations-arbitraires-devant-le-palais-de-justice
Bogdan Calehari
27 May 2013@8
Inca o dovada (excelenta) a ceea ce se intampla in Franta de azi. Pare incredibil, dar este vorba de o realitate stupefianta; adevarul este ca nici mie nu mi-a venit a crede, cand am vazut ce i s-a intamplat lui FrancK Talleu. Mi-am zis: un abuz izolat, se mai intampla si la case mari etc. Dar nu este asa! Intr-o Franta democratica, daca purtai un tricou ca asta, nu erai nevoit sa umbli insotit de avocat pe strada, pentru a nu fi saltat si dus la politie cu duba (unde esti retinut 24 de ore). Intr-o Franta socialista, da!