Adica suntem cam singuri într-un bucluc inevitabil? Da, si va trebui sa îi facem fata. Sigur ca o sa ne ridicam lumea în cap. Asa au facut si balticii si nemtii, când au afirmat evidenta: ca pactul Riebbentrop-Molotov e o crima si ca sângele apa nu se face.

Sunt de acord ca afirmatia în sine nu a rezolvat nimic. Si balticii si nemtii înca mai trag consecintele atitudinii lor. Merita efortul, e în joc mult mai mult decât un cap de tara. Si mai e ceva: nu exista alternativa în lumea reala. Nu se poate decât sa fim în pas cu istoria sau sa ne facem de râs.

E criza, e frig, FMI-ul ne sâcâie, se vorbeste iar de concedieri, înca mai fumega flacara mov, se circula prost, ne intoxicam cu cianura si lui Basescu îi arde de politica de anvergura în Basarabia. Ne irita si pe noi, si pe occidentali, si pe rusi. Acum i-a gasit si pe basarabeni fratia! Dupa ce au votat ani de zile aiurea, la douazeci de ani dupa ce a cazut Cortina de Fier, ei fac manifestatii de strada ca în anii ´90 si vorbesc de libertate si unitate. Parca nu ar sti toata lumea ca ei sunt cu gândul la pasapoartele UE. Rusii ar trebui sa nu se bage în toate astea, ca sunt în spanac pâna la gât tara lor. Sa faca bine sa controleze SIDA, saracia si musulmanii lor si sa-si curete întâi propria ograda. La fel si UE, care întelege totdeauna lucrurile pe dos, reactioneaza târziu, si atunci lasa lucrurile neterminate. Nu ne întelege pe noi care suntem, de bine de rau, în UE, cum o sa înteleaga Basarabia?

Caz cu totul unic în presa româna, când vine vorba de ce se întâmpla peste Prut, ziaristii nosti, temperamentali de obicei, în ultimul timp par a ne recomanda meditatia zen. Ni se atrage atentia la consecintele cuvintelor si gesturilor, se recomanda prudenta, se solicita analize mai aprofundate. Îmi vine sa cred ca s-au retras la manastiri în week-endul trecut si au devenit întelepti. Din pacate ponderatia si seriozitatea sunt de data foarte recenta pentru ca cele mai multe redactii nu si-au format pâna acum specialisti în domeniu.

Sigur ca ar fi bine ca basarabenii sa fi avut alt parcurs politic, ca rusii sa îsi vada de treaba si ca UE sa penetreze mai bine realitatile românesti de pe amblele maluri ale Prutului. Ar fi bine ca lucrurile sa nu evolueze pâna nu ne dumirim noi, si atunci când se schimba sa o faca în ritmul nostru. Din pacate nu asta e realitatea. Nu Basescu a provocat evenimentele. Marele nostru noroc e ca el reactioneaza la realitate, ca e în pas cu vremea si nu în urma ei.

În epoca postmoderna, realitatea ne ia prin surprindere si ne mai si enerveaza. Ne miram ca e ger iarna si canicula vara, ca Michael Jackson poate sa moara, ca lumea e nedreapta si credem ca o s-o îndrepte Obama în urmatorii 3-7 ani. Fiecare are adevarul lui, dar cu toate astea, chiar si scepticii trebuie sa se uite în stânga si în dreapta înainte sa treaca strada.

Realitatea este ca în limba româna nu exista nimic mai ridicol decât formule de genul „palitura de osânda” sau „ograda de conturi”. Nu e vorba de chitibusuri subtile de lingvistica, ci o palma sonora peste bunul simt. Un basarabean nu are nevoie de traducator sau de dictionar ca sa vorbeasca cu un timisorean. Asta se vede si se stie. E probabil interesant sa consultam niste biblioteci ca sa ne facem o idee de ce cred rusii despre prioritatile propriilor cetateni, despre noi, despre rolul lor în Europa si despre seferele de influenta. Indiferent de rezultatul studiilor, e cert însa ca de câtava vreme în presa (pro)rusa apar paralelisme între Moldova si Kosovo sau Georgia, ca Igor Suvarov, adjunctul lui Putin, si-a amânat vizita la Chisinau si ca Voronin s-a întalnit saptamâna trecuta cu patriarhul Kiril al Moscovei.

Cu atitudinea UE e mai nitel complicat. Eurocratii sunt functionari snobi si sofisticati, stiu sa dea o declaratie sibilinica din care sa întelegi ce îti place. Totusi, exista fapte. Daca atunci când comunismul bolsevic dadea semne sigure de exitus, când politica lumii era facuta de Reagan, Margaret Thatcher, Ioan Paul al II-lea si Lech Walesa, Bruxelles-ul nu a reactionat în pas cu vremea, ci cu unul în urma, nu ne putem astepta sa aiba acum initiativa, când e mult mai greoi si are o optiuni morale mai „multiculturale”, ca sa ma exprim eufemistic. Mai exista înca liberate în Europa în ciuda, nu datorita, institutiilor europene.

Adica suntem cam singuri într-un bucluc inevitabil? Da, si va trebui sa îi facem fata. Trebuie sa vedem mai întâi padurea si apoi copacii. Buclucul va deveni cu atât mai mare cu cât vom încerca sa îl negam, sa amânam deciziile, sa ne compatimim sau sa dam vina pe altii. Sigur ca o sa ne ridicam lumea în cap. Asa au facut si balticii si nemtii, când au afirmat evidenta: ca pactul Riebbentrop-Molotov e o crima si ca sângele apa nu se face. Sunt de acord ca afirmatia în sine nu a rezolvat nimic. Si balticii si nemtii înca mai trag consecintele atitudinii lor. Merita efortul, e în joc mult mai mult decât un cap de tara. Si mai e ceva: nu exista alternativa în lumea reala. Nu se poate decât sa fim în pas cu istoria sau sa ne facem de râs. Si aici nu mai e vorba de doar de deciziile unor lideri, ci de atitudinea fiecaruia.