Elevul Nick Sandmann, de la Covington Catholic School, numit de publicațiile stângiste rasist, oferă propria versiune a incidentului de vineri. Și e o versiune confirmată de inregistrarea completă a evenimentului – mai bine de o oră și jumătate – apărută între timp pe internet. Inițial, în baza câtorva zeci de secunde de înregistrări video, publicațiile stângiste americane au acuzat de rasism un grup de elevi care participase la Marșul pentru Viață, îndeosebi pe Nick Sandmann.

Înregistrările video complete ale evenimentului oferă o cu totul altă perspectivă.

Vedem cum grupul de elevi care așteaptă la Lincoln Memorial autocarele cu care veniseră este provocat constant de patru activiști Black Hebrew Israelits și jignit – „poponari”, „fanafaroni albi”, „pedofili”, „degenerați”.

După o oră, puștii, care stau tot timpul departe de activiști, reacționează strigând lozincile liceului – sloganele și cântecelele pe care le strigă la meciurile de fotbal.

Intervine un al treilea grup, de „native americans”, indienii americani, care participaseră la ”Indigenous Peoples March”, desfășurat în paralel cu ”Marșul pentru viață”.

Un activist radical „native american” de 65 ani, Nathan Phillips, se desprinde din acest al treilea grup. Spune că a simțit nevoia să se „interpună între prădător [elevii de la Convington Catholic School] și vânat [activiștii Black Hebrew Israelits care îi jigniseră pe elevi]”. Incantând și bătând din tamburină, Nathan Philips intră în mijlocul puștilor care-și scandau sloganele de liceu. Îl țintește cu privirea, de foarte aproape, pe elevul Nick Sandman. Acesta nu se lasă intimidat, zâmbește la un moment dat, nu schițează niciun gest. Confruntarea se termină fără incidente. În prezentarea media progresistă Sandmann devine imediat #babyHitler și aflăm cum o gașcă de elevi trumpiști de la o școală catolică americană a încercuit protestatari afro-americani și nativi indieni și și-au bătut joc de aceștia strigând slogane rasiste și cântând „build that wall”.

Citiți și
– The Media Wildly Mischaracterized That Video of Covington Catholic Students Confronting a Native American Veteran

– Fuller video casts new light on Covington Catholic students’ encounter with Native American elder

Să vedem ce zice Nick Sandmann, elevul de 16 ani devenit fără să vrea actor principal în acestă înscenare. 

Vă prezint această relatare a celor petrecute vineri după-amiază la Lincoln Memorial pentru a corecta dezinformarea și minciunile sfruntate vehiculate despre mine și familia meaa.

Eu sunt elevul din inregistrarea video care a fost confruntat de către protestatarul nativ american. Am ajuns la Lincoln Memorial la 16.30. Mi s-a spus să fiu acolo înainte de 17.30, când autocarele noastre trebuiau să plece din Washington înapoi spre Kentucky. Am participat la Marșul pentru Viață și apoi ne-am împărțit în grupuri mici pentru a vizita obiectivele.

Când am sosit, am observat patru protestatari afro-americani care erau și ei pe treptele Lincoln Memorial. Nu sunt sigur despre ce era protestul lor și nu am interacționat cu ei. I-am auzit însă insultând direct grupul nostru de elevi.

Protestatarii au spus mizerii despre noi. Ne-au numit „rasiști”, „bigoți”, „fanfaroni albi”, „poponari” și „degenerați” [”incest kids”]. De asemenea, și-au bătut joc de un coleg afro-american din grupul nostru, spunându-i că îi vom „recolta organele”. Nu am nicio idee despre ce înseamnă asta, dar a fost uimit să aud așa ceva.

Pentru că am fost puternic atacați și batjocoriți public, un elev din grupul nostru a cerut unuia dintre profesorii însoțitori permisiunea de a cânta lozincile de încurajare ale școlii noastre și a contracara astfel mizeriile strigate către noi. Sunt cântecele și lozincile pe care le strigăm de obicei la evenimentele sportive. Ele sunt toate pozitive și sunt aceleași pe care ele auziți la orice liceu. Însoțitorul nostru ne-a dat permisiunea să cântăm sloganele sportive ale liceului. Nu am fi făcut-o fără a obține permisiunea adulților responsabili de grupul nostru.

Nu am auzit vreun elev cântând altceva decât cântecele noastre de încurajare, sloganele liceului. Nu am auzit vreun elev să cânte “build that wall”, ceva rasist ori vreo porcărie. Alegațiile contrare sunt pur și simplu false. Am cântat tare pentru că am vrut să acoperim mizeriile pe care ni le strigau protestatarii.

După câteva minute de scandări, un grup de protestatari nativi americani, pe care nu îl observasem anterior, s-a apropiat de grupul nostru. Protestatarii nativi americani aveau tobe și erau însoțiți de cel puțin o persoană cu o cameră video.

Protestatarul pe care toată lumea l-a văzut în înregistrare a început să bată din tobă intrând în grupul nostru care s-a despărțit pentru a-i face loc. Nu am văzut ca cineva să încerce să-i blocheze calea. El m-a țintit drept în ochi și s-a apropiat de mine, venind la câteva zeci de centimetri de fața mea. Bătea din tambur în tot acest timp.

Nu am interacționat deloc cu el. Nu i-am vorbit. Nu am făcut niciun gest cu mâna ori vreo mișcare agresivă. Ca să fiu sincer, eram surprins și confuz cu privire la motivul pentru care se apropiase de mine. Fuseserăm deja batjocoriți de un alt grup de protestatari, iar când al doilea grup s-a apropiat, eram îngrijorat că situația scapă de sub control, o situație în care adulții încercau să provoace niște adolescenți.

Am crezut că rămânând nemișcat și calm ajutam la detensionarea situației. Mi-am dat seama că toată lumea avea camere video și că, probabil, un grup de adulți încerca să provoace un grup de adolescenți într-un conflict mai mare. Mi-am spus o rugăciune în minte ca situația să nu denereze.

În timp ce protestarul bătea din tamburină, un tip din anturajul său a început să strige unui coleg că “ne-ați furat țara” și că noi ar trebui să plecăm „înapoi în Europa”. L-am auzit pe unul dintre colegi încercând să îi răspundă. I-am făcut semn colegului meu de clasă să nu se angajeze în dialog cu protestatarul, pentru că mă gândeam că trebuie să detensionez situația.

Nu am simțit în vreun moment că îl blochez protestatarul nativ american. El nu a făcut vreo încercare să treacă de mine. Îmi era limpede că m-a țintit pentru o confruntare, deși nu sunt sigur de ce a făcut-o.

Confruntarea s-a încheiat când unul dintre profesorii noștri mi-a spus că autobuzele au sosit și era timpul să plecăm. Mi-am ascultat profesorul și am mers la autobuze. În acel moment m-am gândit că detensionasem situația rămânând calm și am fost recunoscător că nu s-a întâmplat vreo confruntare fizică.

N-am înțeles deloc de ce cele două grupuri de protestatari s-au legat de noi, sau contra a ce protestau la Lincoln Memorial. Noi eram acolo pur și simplu pentru că așteptam autocarul, nicidecum pentru a devenit actorii principali ai unui spectacol mediatic. Este pentru prima dată în viața mea când am văzut un astfel de protest public, ce să mai zic de o astfel de confruntare sau demonstrație.

Nu mă strâmbam intenționat la protestatar. Am zâmbit la un moment dat pentru că am vrut ca el să înțeleagă că nu mă voi înfuria, nu mă voi lăsa intimidat, nici provocat. Sunt un credincios creștin, practicant catolic, și întotdeauna încerc să trăiesc ceea ce credința mă învață – să-i respect pe ceilalți și să nu fac ceva ce ar provoca un conflict sau violență.

Nu port vreo ranchiună acestei persoane. Îi respect dreptul de la protest și la liberă exprimare și susțin ca el să poată cânta pe treptele Lincoln Memorial în orice zi a săptămânii.

Cred că ar trebui să-și reconsidere tacticile de a invada spațiul personal al altora, dar aceasta este alegerea dânsului.

Sunt făcut în fel și chip, inclusiv rasist, și nu voi accepta această linșare mediatică a mea și a familiei mele. Părinții mei nu erau acolo și mă străduiesc să-mi reprezint respectuos familia în toate locurile publice.

Am primit amenințări fizice și amenințări cu moartea prin rețelele sociale, precum și insulte mizerabile. O persoană a amenințat că îmi va face rău în școală, o alta susține că trăiește în cartier cu mine. Părinții primesc amenințări cu moartea și amenințări la slujbă din pricina linșajului de pe rețelele sociale la care suntem supuși.

Îmi iubesc școala, profesorii și colegii. Trag din greu pentru note bune și a participa la activități extrașcolare. Sunt îngrozit că atâția oameni au ajuns să creadă ceva ce nu s-a întâmplat: că elevii de la școala mea scandau lozinci sau acționau rasist față de afro-americani sau față de americanii nativi. Nu am făcut asta, nu nutresc ură în inima inima mea și nu am văzut pe vreunul dintre colegii mei de clasă făcând așa ceva.

Nu pot vorbi în numele tuturor, doar pentru mine. Dar vă pot spune că la școala mea, Covington Catholic School, elevii respectă toate rasele și culturile. De asemenea, susținem dreptul fiecăruia la libertatea de exprimare.

Nu voi comenta cuvintele sau relatările domnului Phillips, pentru că nu-l cunosc și nu aș putea presupune că știu ce este în inima sau mintea lui. Nici nu voi comenta privindu-i pe ceilalți protestatari, pentru că nu știu ce e în inima sau mintea lor.

Am citit că domnul Phillips este veteran al US Marines. Îi mulțumesc pentru serviciul său și sunt recunoscător tuturor acelora care îmbracă uniforma ostășească pentru a ne apăra națiunea. Dacă cineva și-a câștigat dreptul de a vorbi liber, acela este un veteran al US Marines.

Pot vorbi doar pentru mine, pentru ceea ce am observat și am simțit în acel moment. Dar le-aș cere tuturor acelora care judecă în baza câtorva secunde de videoclip să vizioneze înregistrările mai lungi de pe internet și care înfățișează o poveste cu totul diferită de cea prezentată de persoane cu anumite agende.

Am oferit Diecezei de Covington această relatare a evenimentelor, pentru ca ei să știe exact ce s-a petrecut și sunt gata să colaborez cu orice investigație pe care vor să o întreprindă.

Înregistrarea video completă: