Parlamentarii liberali au administrat României o nouă doză de uselism. Noua formă a legii 321/ 2009 privind comercializarea produselor alimentare, adoptată de Parlament la inițiativa PNL, obligă toate hipermarketurile și supermarketurile din Romania cu o cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro sa își schimbe oferta de produse. Legea supermarketurilor, așa cum mai este cunoscută în presă, stabilește că 51% din produsele oferite spre vânzare trebuie să provină de la producătorii locali sau regionali.

Potrivit raportului votat, comercianţii – persoane juridice autorizate, au obligaţia ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, din ”lanţul scurt de aprovizionare”. Excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei.

Comercianții care nu se vor conforma noii legislații vor simți pe propria piele întreaga forță a statului socialist. Nerespectarea acestui procentajului stabilit de Parlament va atrage cu sine amenzi cuprinse între 100.000 și 150.000 RON. În cazul în care un comerciant se face vinovat de abateri repetate de la prevederile legii 321/ 2009, autoritățile îi vor putea suspenda activitatea vreme de șase luni.

Legea supermarketurilor va fi trimisă spre promulgare președintelui României, Klaus Iohannis, dar este puțin probabil ca Președinția să i se opună. Președintele Iohannis s-a dovedit a fi un politician dezinteresat de politică și un lider cu totul depășit de provocările funcției pe care o ocupă.

Unitate în Parlament

Camera Deputaților a adoptat modificările aduse legii 321/ 2009 cu 293 de voturi „pentru” și nici măcar unul singur „împotrivă”. Ele au fost aprobate la mijlocului lunii aprilie, cu unanimitate, de parlamentarii din Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților. Președintele Comisiei, Nini Săpunaru, s-a declarat mândru de reușita Parlamentului USL: noua lege ar fi rezultatul a câteva luni de muncă și „zbateri de aproape 2 ani”. Oficialul PNL a explicat atunci că detaliile necesare pentru aplicarea legii vor fi stabilite de Guvernul de la București. „Nu poţi să emiţi într-o lege, să gândeşti toate variabilele care pot apărea. Şi atunci lăsăm la libertatea Guvernului să stabilească procentele, să stabilească normele de aplicare pentru acest articol”, a adăugat același Săpunaru.

Dupa mintea inițiatorilor modificării Legii 321/ 2009 (parlamentarii liberali Chirteş Ioan-Cristian, Dolha Nechita-Stelian, Gheorghe Tinel, Gireadă Dumitru-Verginel, Iliuţă Vasile, Săpunaru Nini, Scarlat George, Şoptică Costel), micul producător din România va fi avantajat de această cvasi-autarhie socialistă dozată cu protecționism. Parlamentarii susțin că noul text legislativ vine în ajutorul producătorilor români. Marile lanțuri comerciale vor fi astfel obligate să includă în oferta lor mai multe produse „românești”. Realitatea este sensibil diferită.

Protestele mediului de afaceri

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) a calificat decizia Parlamentului ca un vot „împotriva marilor retaileri” și a consumatorilor români. Potrivit AMRCR, „opinia publică a fost deliberat indusă în eroare prin recursul grosolan la unul dintre cele mai frumoase sentimente ale românilor, patriotismul”. Membrii AMRCR au explicat că modificarea legii 321/ 2009 ar putea duce la sub-aprovizionare hipermarketurilor, creșterea prețurilor, inflație, reapariția centralismului abuziv și chiar la pierderea locurilor de muncă a persoanelor care lucrează în marile lanțuri comerciale din România.

Conform lui George Bădescu, director executiv al AMRCR, legea complică relațiile comerciale: interzice taxele și serviciile pentru toți comercianții și impune termene de plată „extrem de restrictive”. Nu în ultimul rând, Florin Căpățână, vicepreședinte al AMRCR, a subliniat că România nu produce atât de mult, încât să poată asigura 51% din produsele din supermarketuri. Importurile vor continua, dar din țări vecine României. Nici Consiliul Concurenței nu a înțeles ce a vrut Parlamentul cu modificările aduse legii 321/2009.

Neajunsurile unei legi proaste

Expresia-cheie din noua lege este „lanțul scurt de aprovizionare” și nu presupune aprovizionarea cu produse românești, așa cum susțin inițiatorii liberali ai legii. Potrivit documentului, prin „lanț scurt de aprovizionare” se înțelege „un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători, procesatori şi consumatori”.

În practică, noile produse alimentare din hipermarketuri ar putea foarte bine proveni din țări din jurul României precum Bulgaria, Ungaria, Serbia, Republica Moldova sau Ucraina. Pentru hipermarketurile din Arad și Timișoara, va fi mai la îndemână să importe produse din Ungaria decât să ia de la producătorii români din Dobrogea. Pentru cele din sudul Românie va fi mai bine să cumpere din Bulgaria decât să se complice cu Ardealul, iar pentru hipermarketurile din nord s-ar putea dovedi mai economic să-și îndrepte atenția spre Ucraina sau Republica Moldova în loc să se cumpere din vestul și sudul țării.

Cu alte cuvinte, această noua măsură economică va duce taman la falimentarea țăranilor pe care teoretic dorește să îi protejeze de actorii economici din afară. Dacă hipermarketurile vor ajunge sa vândă produse similare celor din piețe românești, dar aduse din vecinătatea apropiată a României, țăranii români vor da faliment.

„Lanțul scurt de aprovizionare” stipulat în legea 321/ 2009 va duce totodată la ridicarea unor adevărate rețele locale de corupție, interesate să-și asigure pentru sine producția din diferitele regiunie ale României, ca și accesul la o serie de facilități guvernamentale și locale. Noile grupuri infracționale organizate vor negocia direct cu marile rețele comerciale furnizarea unor produse de care acestea din urmă au nevoie pentru a respecta legea 321/2009. În acest sens, se vor îngriji să aducă sub control, , prin orice mijloace, cât mai mulți producători locali. Mai mult, dat fiind că normele de aplicare ale legii vor ajunge la mâna Guvernului României și a Consiliilor Locale, este de așteptate ca sume tot mai mari de bani să se ducă spre aceste instituții sub formă de mită, în vederea obținerii anumitor beneficii din partea autorităților. Cum șpaga trebuie acoperită din ceva, cea mai la îndemână soluție este creșterea prețurilor produselor.

Respectarea volumului de marfă pe raft de 51% presupune totodată acceptarea unui volum mare de produse. Întrucât criteriul de departajare este numărul și nu calitate, în hipermarketuri vor ajunge numeroase produse inferioare calitativ. Dat fiind că nu toate se vor putea vinde bine, lărgirea artificială a ofertei va duce și la creșterea cheltuielilor pentru depozitare și refrigerare a tuturor rețelelor de hipermarketuri. Desigur, pierderile care se datorează acestor produse care nu se vând bine vor trebuie recuperate din câștigurile obținute de pe urma produselor care care au succes. Cu alte cuvinte, aceste neajunsuri vor duce la scăderea diversității de sortimente, creșterea prețurilor și la diminuare calității produselor oferite consumatorilor români.

Liberalism roșu

Toate acestea contează prea puțin pentru PNL, un partid care nu înțelege și nu respectă capitalismul. În loc să încurajeze inițiativa economică și vânzarea unor produse bune care să atragă interesul consumatorilor, parlamentarii PNL propun măsuri economice care nu ajută pe nimeni – nici pe producătorii români, nici pe retaileri, nici pe clienții lor. Legea supermarketurilor încurajează însă corupția la nivel local și național, sfârșind prin a-i pedepsi pe producătorii locali și pe consumatorii obișnuiți, obligați să dea mai mulți bani pentru mai puține produse și de o calitate mai slabă.

Un asemenea comportament din partea PNL nu ar trebui să mai mire pe nimeni. Acest PNL care a gândit modificările aduse Legii 321 este același partid care nu demult propunea înlocuirea cotei unice cu taxarea progresivă. Mai marii liberali explicau pe atunci, asemenea pesediștilor de pe vremea lui Geoană, că este nedrept ca „bogatul” și „săracul” să plătească același procent din venit și profit.

Alianța PNL cu PSD nu a fost o greșeală sau o alianță contra naturii, ci rezultatul unui anumit tip comun de a face politică. Departe de a fi forța dreptei din România, PNL este doar aripa vamală a socialismului românesc.

P.S. În forma inițială, modificarea legii 321/ 2009 propusă de PNL urmărea închiderea supermarketurilor în zilele de duminică și de sărbătorile legale. Potrivit inițiatorilor, măsura ar fi susținut „revitalizarea comerțului tradițional” și i-ar fi încurajat pe români să se reorienteze spre „familie, mișcare în aer liber, cultură”.