Fiecare catedrală goală din Europa este compensată de formarea unor noi comunităţi creştine în America Latină, Africa şi China.
Philip Jenkins, profesor de istorie şi studii religioase la Pennsylvania State University, este unul dintre puţinii specialişti care urmăreşte evoluţia globală a creştinismului, iar transformările în curs de desfăşurare l-au determinat să afirme: „[Trecem prin] cea mai interesantă perioadă a creştinismului… de la secolul întâi.”
Motivul constă în creşterea substanţială a numărului de creştini în Asia, America Latină şi în special Africa – un fenomen pe care profesorul Jenkins l-a numit „o revoluţie religioasă globală… care inversează o direcţie cu care oamenii s-au obişnuit de sute de ani.”
Statisticile citate de Jenkins arată că Europa şi America de Nord cuprindeau 85% din creştinătate la începutul secolului 20, dar acest procentaj va scade la 25% în anul 2050. În aceeaşi perioadă, numărul creştinilor din Africa a înregistrat o creştere explozivă. În 1900 erau 10 milioane, în 2000 erau 363 milioane, iar în 2015 se estimează 500 de milioane.
În acest ritm, Africa ar putea deveni primul continent cu 1 miliard de creştini în anul 2050. Jumătate din locuitorii Africii s-au convertit în secolul 20 de la religii tribale sau păgâne la islam şi creştinism. Însă, conform lui Jenkins, la fiecare african islamizat au fost patru africani creştinaţi. Dacă în anul 1900 doar 10% din Africa era creştină, în anul 2000 acest procent a crescut la 46%. Munca de un secol a misionarilor americani şi europeni a stat la baza acestei transformări.
SUA va rămâne o ţară majoritar creştină, dar acest lucru va fi posibil în special datorită influxului de populaţii latino-americane. Odată cu acest influx, influenţa catolicismului va creşte.
Deja la ora de faţă 70% dintre catolicii de pe glob trăiesc în Africa, Asia şi America Latină. Într-un viitor nu prea îndepărtat capul Vaticanului va fi un papă născut în Africa.
Ce înseamnă toate acestea? „Creştinismul s-a născut în Asia şi Africa”, spune profesorul Jenkins, „şi suntem martori la întoarcerea lui acasă.”
SURSA Charlotte Observer