FUNDATIA IOAN BARBUS

Acum ori niciodată pentru Hillary

Marţi au loc două alegeri primare cheie pentru Democraţi. Rezultatele din Ohio şi Texas vor decide dacă Hillary Clinton mai are vreo relevanţă în cursa pentru nominalizarea la preşedinţie din partea Partidului Democrat. Lumea politică americană s-a întors pe dos în ultimele şase luni. Rudy Giuliani era favoritul Republicanilor în mai toate sondajele de opinie şi Clinton era deja încoronată de analiştii politici. Între timp, Giuliani a intrat prematur în istorie devenind o notă de subsol la candidatura lui McCain, iar Hillary seamănă din ce în ce mai mult cu Sonny Liston din meciul legendar cu Cassius Clay în 1964. Disperată, obosită, atacînd orbeşte şi mizînd totul pe acea lovitură providenţială care să transforme calvarul declinului într-un knock-out salvator.

Urmăreşte măcar un minut din lupta Liston-Clay. Este cea mai vie metaforă a luptei Clinton-Obama şi relevantă în toate detaliile. Obama a reuşit să o ţină la distanţă şi să-şi impună personalitatea în ring şi în conştiinta publiclului. Cu o asemenea eficienţă, încît a devenit un obiect de cult. A devenit primul pop star politic, femeile leşină la mitingurile lui şi un tsunami de adulare mătură America, alimentat de combustia internă a nevoii de prosternare la picioarele unui nou Mesia. Obama e un politician absolut impresionant prin felul în care şi-a jucat cartea cenuşăresei, însă în succesul său germinează sîmburele unei contradicţii fatale. Dacă va deveni preşedinte, va fi imposibil să se ridice la înălţimea aşteptărilor. Iar dacă o va face, va fi în detrimentul Americii.

La ora de faţă Obama are 100 de delegaţi mai mulţi decit Clinton. Pe de altă parte, familia Clinton are o tradiţie de hopa mitică. Comeback kid, în original.

marţi, 9 pm
S-au inchis sectiile de votare.
FoxNews il declara pe John McCain cistigator in cele 4 state unde au avut alegeri primare pentru Republicani. De fapt, McCain a depasit numarul necesar de delegati pentru a obtine nominalizarea partidului Republican. E prima oara cind ajunge in finala pentru presedintia SUA. Acest challenger are 71 de ani. Fara sa vreau imi aduc aminte de Marlon Brando in The Waterfront. I could have been a contender… Now you are, Mr. McCain.

La Democrati, Ohio si Texas nu au cistigator. Deocamdata.

9:45 pm
Hillary a luat Rhode Island si Obama Vermont. Sint celelalte doua state, mai mici ca importanta, unde au avut loc alegeri pentru Democrati. Hillary conduce in Ohio si Obama in Texas, dar diferentele sint prea mici si au ramas inca multe voturi de numarat.

Interesanta preferinta Vermontului pentru Obama. Vermont e mic si excentric. Au un grup vocal de cetateni care militeaza pentru iesirea din Statele Unite.

10:15
Ninge furios. O sa citesc un ziar in iunie si aflu ce s-a intimplat.

Miercuri
Clinton a luat Ohio şi Texas, dar în termeni de delegaţi, diferenţa dintre ea şi Obama rămîne aproape neschimbată: 95. Adevărata miză o constituie acum cei aproximativ 300 de super-delegaţi care încă nu şi-au declarat sprijinul pentru un candidat sau altul. Sumarul situaţiei via Newsweek.
A Game of Survivor

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Emil Borcean

Emil Borcean

13 comentarii

  1. emma
    2 martie 2008

    inainte de alegerile din 2000, citeam un interviu dat de mrs. graham (washington post ) unde spunea ca america v-a avea mai degraba un presedinte de culoare decat o femeie. sunt sigura ca facea referinte la status-ul unui us-president care este in acelasi timp si comander in chief peste us army.
    desi imi place foarte mult barack , hillary are in november sanse mult mai reale . americani au nevoie de un presedinte de „prima ora”. iar faptul ca bill a fost un al doilea jfk prin sprijinul lui hillary ( sa nu uitam ca a fost si cel mai tanar guvernor in usa-la doar la 32 ani) o vor alege cu siguranta.

    inca il trateaza presa pe barack cu manusi. este carismatic , smart si face o figura buna . insa americanii au nevoie de rutina politica. iar cariera lui obama ca senator este inca frageda .

    mccain , parerea mea , nu este prea favorizat ma gandesc in perspectiva. nu are alura aceea de „cezar” . faptul ca are si handicap-ul fizic ( americanii ai apreciaza meritele si cei 5 ani de ostatic in vietnam) insa nu cred ca vor merge mai departe cu bonus-ul de simpatie.

    dar pana atunci… cred eu ca hillary va fi nominalizata. cu toate ca multi barbati sunt putin speriati de ideea unei „weib”. dar aceasta atitudine a dominat si la noi in privinta lui angela merkel.

    tja …

    p.s. si iti speli vasele cu mana ? dragutul de tine. te rog foloseste crema de maini . pana una alta, acest lucru te face mai simpatic. imagineza-ti ce s-ar intampla sa nu le speli deloc si sa folosesti pappe. hihihi

  2. emma
    2 martie 2008

    …si inca ceva . hillary este evangelikal metodista si papa rhodam a fost un army mann . si tu stii bine ce greutate au cei 40 milioane evangelikana in america la voturi . citeste cartea lui carl bernstein , despre hillary rhodam clinton . foarte interesanta pare a fi . mie imi este inca inaccesibila la 40 euro. pe banii astia vreau si biografia lui helmut kohl.

  3. emma
    2 martie 2008

    …iar promisiune democratilor in privinta irak-ului si retragerea trupelor , este irealizabila. cel putin pentru 2-3 ani. daca ar face-o , am avea un afganistan similar celui lasat de rusi . poate cu mult mai rau avand in vedere granita cu iran-ul si pericolul care ar rezulta pentru existenta statului israel.

    vaaai , dar ce m-am „politizat” . ma duc sa cumpar zarzavat si sa fac supica cum ai sade bine unei femei.
    sa nu imi spui ca nici asta nu impresioneaza ca nu m-ai pun picior pe blogul asta barbatesc.

  4. Francesco
    2 martie 2008

    Hi emma! Nimeni nu te trateaza cu lipsa de respect, sunt convins de asta. Polemizam, uneori parerile cu privire la un anume topic sunt divergente, sau nu sunt in mod necesar foarte apropiate.
    Mai suntem – din pacate – si foarte suspiciosi, iar uneori lipsa de incredere in adevaratele intentii ale spuselor celuilalt ne face sa, cum sa-i spun, sa alunecam in zone pe care nu le dorim de fapt.
    Cele de mai sus nu le-am spus numai cu privire la comentariile de pe acest site, este o situatie generala.
    Am fost si noi, zic pe acest site, admonestati verbal sa folosim un eufemism pentru cuvinte grele. Sau ni s-au pus in carca procese de intentie care nu ne apartin. Si eu confund uneori sustinerea onesta adevarului ideii pe care o promovez cu o modalitate persiflanta a celui pe care-l vad pe moment adversar. Mai gresesc, incerc sa ma corectez totusi.
    Revenind la subiect, eu cred ca McCain ar fi un presedinte bun al Americii. In acelasi timp, imi place si ideea de presedinte a d-nei Clinton. Asta deoarece cred mult in traditie, in lucrurile facute bine de oameni cu experienta.

  5. Imperialistu'
    2 martie 2008

    Emma, iti folosesti ironiile pe cine nu trebuie. Citeste cu atentie ce s-a scris pe aici, vei vedea ca nu ai fost atacata sau luata peste picior niciunde, mai ales in calitate de femeie. Mai mult, iti recomand articolele din trecut. Misoginismul nu exista aici. Ah, ce este posibil sa gasesti – probabil, nu sunt sigur – antifeminism, dar e o diferenta clara intre feminism si femei, slava Domnului!

    Incep sa cred ca Obama va fi candidatul democrat. Am vazut The Democratic Debate – Ohio (http://www.youtube.com/profile_videos?user=yd2008), iar Hillary a fost sub nivelul contracandidatului sau. Obama stie sa vorbeasca, acest lucru este evident, dar e… doar fum. E un candidat subtire, nu are substanta, iar imaginea sa asupra lumii… seamana prea mult cu unul dintre eurocrati. Locul lui Obama e la Bruxelles ???? .

    In rest, nu sunt incantat de McCain, dar e raul cel mai mic, din punctul meu de vedere.

  6. Panseluta
    2 martie 2008

    Imperialistu’ are dreptate, desi nu taie in carne vie asa cum ar trebui.
    Hillary nu a fost/e doar „sub nivelul contracandidatului sau”. Ea apartine unei traditii politice pe cale de disparitie, cea care le cere politicienilor, oricit de cinici si ambetati de viziunea puterii, sa emita idei de economie politica specifice, de strategii de politica externa pragmatice, sa cunoasca finante si balansuri de bugete, si sa aiba interesele tarii mai presus de orice, fara de care o presedentie, aici, nu poate fi conceputa.
    Hillary a invatat toata sforaria asta de la Bill; e, clar, lucrul care-i da cele mai mari extaze. Adora sa manipuleze si sa para ca face concesii ca sa-si atinga telul. Cu toate ca e o „carpetbagger”, si-a servit electoratul din statul New York bine–bineinteles, quid pro quo, dar in politica asa e.
    Cunoaste fortele armate foarte bine si intelege care e rolul lor, si nu le va parasi, cu toata retorica despre razboiul din Irak.

    Va impinge Hillary America spre un socialism de tip Canada in cazul in care devine Presedinte? Probabil. Si de preferat lui Obama, cu toate ca tipa imi displace profund ca persoana.
    Hillary e stingace, intepenita, fara umor si imaginatie, si mai are si pacatul de a fi stat alaturi de Bill prin toate afacerile sordide cu femei, probabil de dragul puterii si ambitiei.
    Obama e opusul ei, orator perfect si sot exemplar, dar, dincolo de aparitie, Obama n-are nimic substantial de oferit decit un concept gol–„Change”–pe un fond ura fata de America Parintilor Fondatori, nutrit din copilarie si alimentat de o nevasta privilegiata dar care si-a construit cariera pe negarea privilegiului, si o biserica anti-Americana si rasista.

    In plus, sunt mult mai multe necunoscute in legatura cu Obama.

    Hillary e o carte deschisa. Trista si indigesta, dar e, cumva, a „noastra”.

  7. emil
    2 martie 2008

    „… un socialism de tip Canada ”

    Zimbesc cu gura pina la urechi. Mai demult, una din primele chestii care am vrut s-o pun aici se numea „Republica (variabil) Socialista Canada”. Mi-am zis, lasa, un cititor neavizat se va amuza de mica mea satira dar tot va ramine convins ca bat cimpii. Acuma, ce sa zic, ustura putin cind altcineva spune acelasi lucru. Nu ma intelege gresit, ai dreptate. Dar… (ca trebuie si un ‘dar’) ne straduim sa iesim din impas. Fiind totusi un impas de vreo citeva decenii, va lua ceva timp si succesul nu e garantat. Deocamdata avem un guvern conservator minoritar care e prudent, dar se tine bine.

    „Cunoaste fortele armate foarte bine si intelege care e rolul lor, si nu le va parasi, cu toata retorica despre razboiul din Irak.”
    Yep. Iar zimbesc, madam Nancy Pelosi si alti peaceniks democrati stiu ca cea mai mizerabila viata o vor avea cu Hillary commander in chief. Cel putin pe McCain il pot detesta pe fata si fara probleme de loialitate partinica.

    Stii cintecul lui Louis Armstrong.
    I say potato,
    You say poteito
    I say tomato
    You say tomeito
    Potato – poteito
    Tomato – tomeito
    Oh, let’s call the whole thing off

    I say Hillary
    You say Obama…

    Dar cred ca ai dreptate. Exista diferente si interesant este ca nimeni nu le poate defini exact. Ca si cum Obama merge pe linga Hillary special ca sa nu i se vada umbra.

  8. emma
    2 martie 2008

    francesco , carro, a fost un/o… scherzzo. doar o ” tentativa umoristica „. nimic mai mult.

    imperialistu, mea cupla !

  9. emma
    2 martie 2008

    culpa . scuze ..ptr. typo .

  10. Imperialistu'
    2 martie 2008

    Bine ai venit, Panseluta. ???? Sper ca vei mai sta pe la noi. Ai dreptate, am fost cam soft, iar dintre democrati… Hillary este de preferat.

    Cateva clipuri de pe Videotube.
    O’ Exposes the Corrupt Liberal Media; Destroys Howard Dean
    Glenn Beck to Obama’s wife: shut your pie hole!
    Obama: No Experience: 1 Year In U.S. Senate & Plagiarist
    Barack Can’t Answer Chris Mathews

    P.S. Nu impartasesc optimismul individului ala. Cred ca Obama e un adversar mai greu de invins, tocmai pentru ca nu are nimic de zis si este sprijinit masiv de mass-media. CHANGE si HOPE, cuvintele cheie. Nimic real, just smoke and mirrors.

  11. Panseluta
    2 martie 2008

    Imperialistule:

    Multumesc de intimpinare! Voi sta aici cu drag. E cel mai bun blog romanesc, inclusiv din Romania. Sunt multe lucruri bune care apar pe web acasa, dar nu scap de senzatia ca sunt de pe alta planeta.

    emil: Plin de umor, ca de obicei–si tu ma faci sa zimbesc de multe ori cind te citesc. Iubesc Canada, din tot felul de motive, printre care si faptul ca le-a dat refugiu si speranta zecilor de mii de romani care au preferat pribegia dupa mineriade dupa re-instaurarea pelagrei comuniste sub forma oligarhica si/ori securista.
    Urmaresc cazurile lui Ezra Levant si Mark Steyn aproape cu sufletul la gura. Democratiile, indiferent de forma de guvernare, traiesc sau pier prin ceea ce noi avem aici instituit ca First Amendment, adica libertatea de constiinta si de expresie. Restul sunt acomodari, negocieri, management, jocuri de interese, si multe, multe note de subsol.

  12. emil
    2 martie 2008

    Panseluta, prefer sa citesc ce zici decit sa ma uit afara pe geam. Patru martie si ninge. IARASI.
    Te rog continua sa ne vizitezi si poate vine primavara ????

  13. Panseluta
    2 martie 2008

    emil
    Nu conta pe mine. Eu am cam pierdut sensul anotimpurilor. Aici, in ceea ce se numeste Mid-Atlantic, vremea e complet aiurea, nebuna, fara sens. Dau ghioceii si brindusele la jumatatea lui februarie, dupa saptamini de vreme in care mergi in camasa si jacheta afara, dupa care vine un frig de zile mari, cu ninsoare sau ploi care ingheata totul, inclusiv gunoiul menajer, asa ca vezi cite un raton trist imbirligat la gura unui canal de scurgere, asteptind un dezghet. sau o ocazie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian