Mai întîi America. Editura Wiley-Blackwell a prezentat în avanpremieră o noua apariţie editorială, cu ocazia unei conferinţe organizate de Academia Americană a Religiei şi Societatea de Literatură Biblică. Este vorba despre o lucrare de amploare: Enciclopedia Civilizaţiei Creştine, în patru volume. Lucrarea a fost bine primită de cercurile de specialitate şi urma ca în această lună să fie distribuită în librării pentru publicul larg. Totuşi, datorită unor circumstanţe neprevăzute, întreg tirajul enciclopediei se află la ora de faţă în depozitele editurii şi lansarea în librării a fost amînată pe un termen nedefinit.

Un grup restrins de cercetători în domeniu a înaintat un protest editurii, cerînd ca enciclopedia să fie drastic revizuită întrucît nu îndeplineşte o serie de standarde de specialitate. Editura a luat aminte la criticile formulate şi s-a conformat rapid. Este posibil ca întregul tiraj să fie trimis la topit.

În esenţă, reproşul acestui grup de savanţi constă în faptul că Enciclopedia Civilizaţiei Creştine este prea… creştină. În detaliu, enciclopedia cuprinde referinţe istorice inacceptabile referitoare la persecuţiile şi masacrele suferite de creştini la mîna musulmanilor, nu cuprinde suficient material care să denigreze creştinismul (care să îl pună într-o lumina mai obiectivă), nu cuprinde suficient de multe referinţe pozitive la adresa islamului şi foloseşte în exces o serie de cuvinte şi pasaje care nu au ce căuta într-o lucrare serioasă despre creştinism — de exemplu antihrist, înainte de Hristos/după Hristos (ca reper temporal), naşterea vrigină, învierea şi evanghelism.

Thomas Kurian, editorul enciclopediei, a trimis un memorandum celor 400 de istorici şi cercetători care au contribuit la redactarea lucrării, informindu-i despre decizia editurii. Editura i-a contactat la rîndu-i pe cei 400, susţinînd cu tărie că „afirmaţiile lui Kurian nu au nicio bază în realitate”. Conform editurii, sechestrarea tirajului se datorează nevoii de a se asigura că lucrarea satisface standarde academice riguroase.

Şi acum peste ocean, la verii din Anglia. Musulmani din Regatul Califatul Unit s-au plîns autorităţilor că scrierile sfinte ale religiilor monoteiste aflate în stocul la vedere al bibliotecilor britanice se găsesc pe rafturi nedemne pentru importanţa deosebită a acestor cărţi de căpătîi. Cerinţa lor a fost că aceste cărţi să fie mutate pe cel mai de sus raft, pentru a restaura demnităţile ştirbite ale Bibliei, Coranului şi probabil a Talmudului. Guvernul britanic a percutat imediat şi birocraţia răspunzătoare de buna funcţionare a bibliotecilor publice a transmis instrucţiuni ferme către bibliotecari. Aceste cărţi au fost mutate pe cel mai înalt raft. Problema, au observat unii critici cîrcotaşi, este că cel mai înalt raft într-o bibliotecă publică este de obicei cel mai puţin accesibil şi vizibil pentru o persoană de înălţime medie. Cărţile amplasate acolo sînt în afara razei vizuale a vizitatorilor şi sortite uitării. Criticii creştini ai acestei măsuri nu înţeleg de ce locul Bibliei într-o bibliotecă trebuie determinat de doleanţe musulmane, cu atît mai mult cu cît bibliotecile sînt spaţii publice care nu ar trebui să fie administrate conform preferinţelor vreunei confesiuni anume. În orice caz, intervenţia liderului musulman moderat (cum altfel?) Inayat Bunglawala a fost plină de graţie. Acesta s-a declarat plăcut impresionat de noul regulament şi a adăugat, mărinimos, că această măsură ar trebui să fie mai flexibilă: dacă creştinii ţin neapărat ca Biblia să se afle sub Coran, atunci de ce nu.

În concluzie, se poate spune că ediţia revizuită a enciclopediei creştine va merita cu prisosinţă să se afle pe cel mai înalt raft, în dreapta Coranului.

‘Too Christian’ for Academia?
Libraries put Bible on top shelf in a sop to Muslims