Interesul național vital al României față de alianța cu Polonia ar trebui să ne rețină de la speculații negre pe tema Poloniei – mai ales acum, în contextul campaniei anti-poloneze duse de Rusia, Germania și toată stânga internațională, campanie rostogolită la greu și de incompetenții și de cozile de topor din presa de limbă română.

Tema „ultimatumului” chipurile adresat de către polonezi americanilor privind cumpărarea sistemului Patriot e un exemplu de manual de operațiune de război informațional, fake news special ticluit, propagat de agenți de influență mai bine sau mai prost acoperiți, plus de ceva utili din media carpatină.

„Știrea” este discutată pe napocanews.ro, activenews.ro, ioncoja.ro. Băieți de pe lista lui Dughin. Dar este rostogolită și de alte site-uri, pe unde mai lucrează diferiți prieteni ai Rusiei sau ai Germaniei, plus nenumărați habarniști și aflători-în-treabă. O găsim pe mediafax.ro, adevărul.ro, ziare.com, dcnews și câte-și-mai-câte altele.

Ca sursă este dată publicația „Polityka”, ce apare în Polonia.

Apare de multă vreme. Are în spate o luungă tradiție. A fost fondată în 1957, cf hotărârii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez PZPR, ca săptămânal social-cultural. Alături de cotidianul „Trybuna Ludu”, a fost organ de presă al susnumitului PZPR. Deviza „proletari din toate țările uniți-vă” a fost scoasă de pe frontispiciu în 1990. Redactorul șef de pe vremea comunismului, tow. Bijak (amănunt neesențial, dar nu lipsit de o anumită simbolistică, „bijak” se traduce prin „bâtă”), numit în 1982, a fost înlocuit abia în 1994. Dar în urma decesului oficial al comunismului s-a schimbat substanțial… aspectul comercial al revistei. Acum e o revistă lucioasă, color, arată cât se poate de occidental. Zic asta ca să vă faceți, dragi cititori, o idee despre dialectica ruptură/continuitate a publicației.

Subliniez însă, pentru necunoscători, că PZPR era mult mai direct și mai vizibil legat prin cordoane ombilicale, lanțuri de comandă și fire telefonice speciale cu Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) decât era PCR pe vremea împușcatului. Unde vreau să ajung? Păi cred că v-ați prins. De vreme ce în materie de personal și de orientare fundamentală a publicației nu s-au produs cotituri semnificative, nu avem dovezi că legăturile instituționale din vremurile vechi nu au persistat ulterior – desigur, informal, și/sau nu s-au transmis noilor generații din rândul redacției. Dar cum știm, în postcomunism legăturile informale contează mai mult decât cele formale.

Dacă mai era nevoie, adaug aici precizarea că „Polityka” este o publicație extrem de ostilă actualei guvernări conservatoare din Polonia.

Articolul despre care e vorba, rostogolit de putiniștii, dughiniștii, euromerkelomacroniștii și numeroșii habarniști utili din media de limbă română, a făcut obiectul unei dezmințiri foarte clare, formulate în termeni duri, din partea conducerii Ministerului Apărării Naționale al Poloniei. Dar asta nu ați mai văzut la noi.

O dezmințire cât se poate de răspicată a fost făcută chiar de viceministrul Bartosz Kownacki, cel care este citat în articol ca semnatar al „ultimatumului” adresat, chipurile, americanilor. Kownacki a declarat că formularea unor astfel de afirmații este o manifestare a relei-credințe și a dorinței unora de a submina, de a distruge relațiile foarte bune polono-americane, de a torpila negocierile în privința cumpărării sistemului Patriot. A adăugat că este necesar ca serviciile să se ocupe de investigarea filierei acestei operațiuni de manipulare.

Scrisoarea semnată de Kownacki, la care „Polityka” face referire ca fiind un „ultimatum” adresat americanilor, a existat într-adevăr. Dar nu era o Volgă, era o bicicletă. Nu era un ultimatum, ci o informare adresată partenerilor din SUA, referitoare la legislația poloneză care reglementează astfel de achiziții. Pentru că și Ministerul Apărării are obligația să respecte legea în vigoare, atunci când face cumpărături. Și e bine ca partea americană să știe care sunt cerințele impuse de legislație părții poloneze.
https://wiadomosci.onet.pl/kraj…..ot/tp27fgt

Ministerul Apărării (abrev. „MON”) a trimis agenței poloneze de știri PAP o dezmințire oficială a afirmațiilor făcute de „Polityka”. În textul acesteia MON confirmă că este gata să semneze prima parte a contractului pt achiziția sistemului Patriot descris în memorandum până la sfârșitul anului 2017, iar semnarea celei de-a doua etape ar urma să aibă loc în 2018.
https://wgospodarce.pl/informac…..przepisami

E interesant de văzut și în zona de limbă română, care să fi fost filiera pătrunderii și propagării acestei legende. Deoarece de mulți ani vedem cu tristețe cât de incompetenți sunt analiștii și articuliștii de pe aici în tot ceea ce privește Polonia.

Cine o fi geniul nemanifestat până acum, competentul care deodată a pătruns până la nivel de amănunte fibroscopice în mațele presei antiguvernamentale de limbă polonă, cine urmărește în România ce scrie publicația postcomunistă „Polityka”, cine a dat tocmai de acel articol și i s-a părut că el trebuie neapărat adus la cunoștința românilor. Iar apoi, acea persoană, atât de familiarizată cu tot felul de publicații din Polonia încât să găsească tocmai acel articol, a trecut însă cu vederea dezmințirile oficiale MON și ale viceministrului Kownacki, dezmințiri cât se poate de vizibile, oficiale, preluate și difuzate de agenția PAP.

Sau mai degrabă e vorba de vreun pont, de vreo indicație prețioasă primită de la cine trebuie, pe vreo linie informală?

Ar fi o idee bună să se ocupe și serviciile de la noi de studiul acestui circuit de fake-news care, evident, încearcă să lovească în alianța strategică SUA-Europa de Est (regiune în care polonezii și noi, românii, suntem cei mai importanți aliați ai americanilor). E evident și faptul că, în urma vizitei Președintelui Trump la Varșovia, și a declarațiilor făcute de acesta acolo, și Moscova și Berlinul au turbat, pur și simplu, au pus în mișcare toate resursele de care dispun pentru a săpa alianța care se conturează între țările noastre din zonă, cu sprijin american. Această alianță reprezintă un pericol mortal pentru ambițiile heregmonice geopolitico-economice ale Rusiei și Germaniei, și totodată șansa noastră istorică de a rezista între cei doi giganți – care, fie că se iubesc, fie că se ceartă (tot din dragoste), ne pun în pericol existența de fiecare dată când stabilesc ei ce și cum pe continent.

Așadar, cât despre îngrijorările diferiților gură-cască privind soarta cumpărării Patriot de către polonezi de la americani, nu putem decât să le recomandăm acestora un ceai sedativ îndulcit cu miere. Pt. că riscul profesional al calului e să moară de drum lung, iar cel al analistului carpatin e hipertensiunea arterială pricinuită de grija achizițiilor MON din Polonia de la Dep. Apărării al SUA.