Un trădător în Parlamentul European, o acuza în timpul campaniei pentru Parlamentul European, Adrian Severin pe Monica Macovei, aflată pe lista PDL. Adrian Severin o pusese pe Monica Macovei pe o ”listă neagră” a socialiştilor europeni, cu „cei mai groaznici” candidați la europarlamentare, alături de negaționiști ai Holocaustului ori de adversari ai Partidului Socialiștilor Europeni. Nu numai că a târât Partidul Socialiştilor Europeni în această mizerabilă campanie, Adrian Severin s-a şi răfuit cu oficialii Comisiei Europene care ridicau problema corupţiei în România. A început cu Franco Frattini încă înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, a continuat cu Mark Gray, purtător de cuvânt al lui Barroso, pentru a încheia glorios luna trecută campania anti-anticorupţie, alături de un alt tovarăş, Victor Boştinaru, şi o tovărăşică, Viorica Dăncilă, acuzând presiuni europene în cazul Nicolescu, martirul de la CJ Argeş (FOTO aici).

După alegeri, la formarea noii Comisii Europene, Severin se autopropunea Înalt Reprezentant pentru Politică Externă. Mişcarea, încropită cu ajutorul unor ziarişti de casă, s-a fâsâit lamentabil, dar în acest demers Severin a sabotat candidatura lui Dacian Cioloş pentru postul de comisar pentru agricultură.

În 2008 – cu ocazia invadării Georgiei de către Rusia (amănunte în Instrumentarul hegemoniei ruse şi Lista rusinii socialiste), şi în 2010 – când Parlamentul European a discutat scutul antirachetă american (detalii în Scutierii Moscovei şi Rusia sub scut), Adrian Severin a acţionat ca un adevărat interpret al intereselor ruseşti şi lobbyist al Moscovei.

Când Severin trecut-o pe Monica Macovei pe „lista neagră” a Partidului Socialiştilor Europeni, autorul blogului Charlemagne găzduit de The Economist (o altă publicație de scandal, probabil, după standardele USL, RealitateaTV & Antena3) s-a întrebat Why are Europe’s Socialists defending corruption? Răspunsul a venit ieri, prin investigaţia celor de la Sunday Times.

Nu este doar un scandal privind lipsa de integritate. Este pus în chestiune unul dintre principalii ideologi ai PSD. După cum remarca Vladimir Tismăneanu, Adrian Severin e „un ideolog locvace, activ si influent al PSD”.

Ideile lui Severin se află la originea principalelor puncte de credinţă ale fundamentalismului USLamic. În 2005, Severin acuza în premieră cezarismul lui Băsescu, în 2007 – intelectualii „fascistoizi” care l-ar susţine, declara condamnarea comunismului „o farsă”, tot pe atunci declanşa ofensiva împotriva anti-corupţiei ce culmina cu acuzaţia de „trădare” adusă Monicăi Macovei în 2009. Toate acestea sunt articole centrale ale Crezului USL, iar eventuala incapacitare a lui Severin în urma acestui scandal va face ca uslamismul să şchiopăteze, cel puţin o perioadă, sprijinindu-se doar în cârja lui Andrei Marga.

Atunci când vor puterea, alogenii ştiu să înţeleagă şi să manipuleze perfect suferinţele popoarelor în mijlocul cărora trăiesc. Este cazul corsicanului Bonaparte pentru francezi, al austriacului Hitler pentru germani, al gruzinului Giugasvili (Stalin) pentru ruşi sau al tătarului Băsescu pentru români.
Severin despre Traian Băsescu (Epopeea frustraţilor), 2005

Doamna Macovei face parte, daca ne referim la manifestarile din tara, din gruparea intelectualilor frustrati, cu gandire fascistoida, care trebuie combatuti cu fermitate. Nu am niciun fel de ezitare sa ma lupt cu ei.

Europarlamentarii au şi obligaţia de a construi o Europă federală, care să reflecte sensibilităţile şi aspiraţiile naţiunilor lor de origine, integrând şi sintetizând în proiectul comun agendele naţionale.
În ceea ce o priveşte România este interesată într-o UE puternică, dotată cu instituţii politice puternice, în care ea însăşi să fie puternică – adică respectată şi influentă.
Dintr-o atare perspectivă accesul doamnei Monica Macovei la tribuna Parlamentului European – în condiţiile în care, în anii din urmă, domnia sa şi-a câştigat reputaţia în instituţiile europene denigrând cu o perseverenţă demnă de cauze mai nobile propria-i ţară, îngrijorează.
Severin despre Monica Macovei (Un trădător în Parlamentul European), 2009

Adrian Severin: Dacă cineva are discursul identic cu discursul dreptei europene, acela nu este domnul Stolojan, ci doamna Macovei. Problema este că această dreaptă europeană nu numai că promovează idei şi principii cu care eu nu sunt de acord ca reprezentant al stângii europene, dar a transformat lupta împotriva corupţiei în Europa şi în România dintr-o ţintă într-un instrument, şi anume un instrument prin care un stat ca România poate fi marginalizat, poate fi ţinut în tăcere, poate fi împins în colţ.
Iar atunci când doamna Macovei adoptă acest discurs, mie mi se pare că în calitatea ei de român comite un act de trădare. Nu mai este o problemă de ideologie, ci este o problemă de trădare. Din acest motiv, nu mai este o problemă a mea, este o problemă a SRI şi a Parchetului.

Jurnalul Naţional: Ce ar trebui exact să se întâmple? Ca cele două instituţii să se autosesizeze?
Adrian Severin: Să-şi facă datoria. Dânşii îşi cunosc fişa postului…. Eu am cerut de asemenea MAE de multă vreme să întrebe Guvernul britanic de ce consilierul pe care îl plătesc are un discurs antiromânesc şi cum de îi permite să aibă acest discurs. În prezent, doamna Macovei nu mai este consilier al Guvernului britanic, dar nu pot decât să remarc cu regret că atunci când era la Guvernul României nu a clarificat această problemă.

Jurnalul Naţional: Dar SRI de ce ar trebui să se sesizeze?
Adrian Severin: Ei se ocupă de problemele care ţin de…. Uitaţi-vă în legea SRI şi veţi vedea unde se încadrează…

Jurnalul Naţional: Dvs. veţi face vreun demers concret în acest sens?
Adrian Severin: Haideţi să fim serioşi… ce demers concret… SRI este serviciul care se ocupă de contrainformaţii şi cred că este cazul să se ocupe.
Adrian Severin, interviu în Jurnalul Naţional, 2009

Nu cred că domnul Cioloş este unitatea de măsură a patriotismului. Sunt patriot de un cioloş, sunt patriot de doi cioloş, şi aşa mai departe. Noi, în acest moment, ducem o dezbatere foarte dură la nivelul PE şi al PES, şi aceasta nu este în legătură cu domnul Cioloş, pe care eu personal nici nu-l cunosc. Dacă l-aş vedea aici în sală, nu îl recunosc, nu ştiu cine este. Dar dacă eu nu ştiu cine este, vă imaginaţi cât este dânsul de cunoscut în UE.
Nu putem, şi acum vorbesc nu numai ca membru al Parlamentului European sau al prezidiului PES, ci ca umil membru al BPN al PSD, şi o spun foarte clar: PSD nu poate vota pentru domnul Barosso, candidatul dreptei europene, şi nu poate vota pentru domnul Cioloş, consilierul preşedintelelui Băsescu. Punct şi de la capăt.
Severin despre candidatura lui Cioloş (Dacă l-aş vedea aici în sală, nu îl recunosc, nu ştiu cine este Cioloş), 2009

A-i judeca pe comunisti cu acelasi tip de masura cu care ei si-au judecat adversarii politici inseamna a inlocui o dictatura cu alta. Pentru un democrat chiar si dictatorii (ori tortionarii) sunt oameni si de aceea ei trebuie sa se bucure de respectul drepturilor recunoscute fiintei umane.
Ar trebui ca lucrurile sa stea asa cel putin atunci cand adversarul este la pamant. Caci, intr-adevar, comunismul a fost deja condamnat si executat in Romania. inca prin hotararile FSN, structurile PCR au fost interzise si dizolvate. Ulterior a fost interzisa prin lege propaganda comunista (alaturi de cea fascista) si au fost create bazele legale ale reabilitarii victimelor comunismului. Daca revolta populara din 1989 a inlaturat suprastructura comunista, reformele care au urmat au desfiintat sistemul legislativ si institutional comunist. In cadrul confruntarii revolutionare excluderea este regula. Dupa triumful revolutiei includerea este obiectivul. De ce sa te mai lupti cu stafiile interzicandu-le chiar si post mortem o judecata sine ira et studio (fara ura si fara partinire)!?
Adrian Severin, Farsa condamnării comunismului, 13 februarie 2007

„Forţele proeuropene au învins forţele proruse!” – exclamă comentatorii occidentali care reduc totul la geo-politică, perpetuând limbajul maniheist al Războiului rece şi al recentelor pseudo-revoluţii portocalii. În realitate, dacă geo-politica are legătură cu schimbările de la Chişinău, nu despre victoria unui „combatant” asupra altuia trebuie vorbit, ci despre un armistiţiu. De aici se poate merge spre pace sau spre alt război. (…)
Este deci esenţial ca rivalitatea dintre „pro-europeni” şi „pro-ruşi” să înceteze atât pe teren, cât şi în langajul mediatic, în dimensiunea istorică, precum şi în cea mitologică. „Proeuropenii” şi „proruşii” ar trebui să facă loc „promoldovenilor” interesaţi de asigurarea prosperităţii economice şi justiţiei sociale prin solidaritate lăuntrică; de progresul democratic şi afirmarea identităţii naţionale pe căi naturale, iar nu prin import de modele sau siluire politică. Republica Moldova are urgentă nevoie de integrare moldoveană – adică de coerenţă şi coeziune socială, economică, culturală şi teritorială interne – înainte de a vorbi despre integrarea europeană.
Adrian Severin după ce Voronin a pierdut puterea la Chişinău (Integrare europeană şi integrare moldoveană), 29 septembrie 2009

Însusi vicepresedintele grupului socialist, Hannes Swoboda, si-a manifestat flexibilitatea fata de propunerea de textul lui Traian Ungureanu, care suna mai mult decat rezonabil: sistemul antiracheta “ar trebui sa tina seama de o abordare comuna a tarilor europene in privinta apararii Europei impotriva amenintarilor balistice, in cadrul unui dialog la nivel continental si incurajand participarea industriei europene de aparare la realizarea scutului”.
Un text rezonabil de bun pentru majoritatea europenilor, dar nu suficient de bun pentru PSD. Europarlamentarii Adrian Severin si Ioan Mircea Pascu au introdus un amendament de ultim moment, prin care la formula “dialog continental” se adaugau cuvintele “inclusiv cu Rusia”. Cum adaosul celor doi nu a fost acceptat, amendamentul lui Ungureanu a fost adoptat fara probleme, cu 358 de voturi, adica si de la liberali si socialisti, dar nu si de la PSD, care a votat in bloc impotriva.
Cristian Câmpeanu despre iniţiative pro-ruse în Parlamentul European, 2010

Ca în atîtea alte situatii, stînga europeana e gata sa acorde Rusiei drept de veto asupra programelor si a politicii generale desfaşurate în spatiul european. Mai mult, aceasta pozitie privilegiata e promovata si impusa de politicieni sau grupuri politice non-rusesti, în calitatea lor nemarturisita de intermediari europeni ai intereselor poilitice ale Rusiei.
În termeni formali, acest gen de reprezentare se numeste lobby. În termenii practici ai politicii de securitate si energetice europene, acest soi de comportament e, de fapt, un amestec de nechibzuinta (liberala) si pro-rusism anti-euroepan si anti-national (la socialisti). Cazul asa numitilor sociali democrati români (PSD) tine, de-a dreptul, de demagogia vicioasa: principii democratice si caritate sociala – în public, alianta cu politica externa a Rusiei – în practica parlamentara.
Traian Ungureanu despre acţiunile pro-ruseşti ale lui Severin din Parlamentul European (Rusia sub scut), 2010

Intr-un editorial recent, Severin a criticat Parteneriatul Estic lansat de Bruxelles pentru a oferi un sprijin reformelor in fostele republici sovietice, inclusiv Moldova, pe motiv ca initiatorii acestuia ar fi „state cu guvernari eurosceptice”, „promotori ai unei politici conservator-nationaliste”, care „angajeaza Uniunea Europeana intr-o periculoasa confruntare cu Rusia”. Aceste state sunt Polonia si Suedia si orice se poate spune despre Suedia, mai putin ca ar fi nationalista.
Adrian Severin este cunoscut pentru usurinta cu care foloseste adjectivele in lipsa de argumente, dar, cu toate acestea, este foarte precaut cu adjectivele la adresa regimului de la Moscova, care nu este o democratie in nici un sens acceptat in Europa. In schimb, presedintele Georgiei, Mihail Saakasvili, este descris ca un „americanofil” (un pacat capital, se pare) care exercita o „conducere autoritara”. De altfel, in raport cu Georgia, acelasi Severin s-a opus dezbaterii situatiei din aceasta tara in Comisia de Politica Externa a Parlamentului European, cu cateva luni inainte de invazia ruseasca. Intr-un interviu acordat unui ziarist bulgar in 2006, fostul ministru de Externe al Romaniei a afirmat ca „Romania si Bulgaria nu au nici un motiv sa se teama de vreun atac direct la adresa securitatii lor venit dinspre Rusia” si ca aceste doua tari „ar trebui sa incerce sa inteleaga si sa respecte interesele ruse in regiune si sa isi adapteze propriile interese intr-o maniera care sa coexiste cu cele rusesti”.
Bineinteles, bulgarii au aflat asta-iarna pe pielea lor ca nu exista nici un pericol de „atac direct la adresa securitatii lor”, ci doar un pericol foarte real de a ingheta de frig cand Gazpromul taie gazul. Tot in acel interviu, Severin se declara impotriva sprijinirii de catre Bucuresti a aderarii Georgiei la NATO, a actiunilor care ar duce la inlocuirea influentei rusesti la Marea Neagra cu una americana sau sprijinirii „revolutiei portocalii” din Ucraina. In sfarsit, la scurta vreme dupa invazia din august anul trecut, acelasi Severin recomanda „menajarea relatiilor cu Rusia”. Recunoasterea unei sfere de influenta legitime Moscovei este un prim pas spre finlandizarea Europei si Adrian Severin se dovedeste un promotor entuziast al ei.
Cristian Câmpeanu, Lista ruşinii socialiste (2 iunie 2009)

Europarlamentarul Adrian Severin a scris pentru ultimul număr al revistei Foreign Policy un articol intitulat “Să acceptăm că Rusia este diferită”. Da, oameni buni, să acceptăm că Rusia poate să se plimbe cu tancurile printre vecini. Aşa fac ruşii, e dreptul lor şi numai nişte aroganţi încuiaţi s-ar opune doleanţelor decente ale Moscovei.
Vlad M. despre pro-moscovitul Adrian Severin, 20 septembrie 2008

Europarlamentarul Adrian Severin este nemultumit de organizarea unei sesiuni extraordinare a Comisiei de afaceri externe din PE pe tema situatiei din Georgia.
Astfel, el a trimis o scrisoare liderului socialist Martin Schulz pentru a protesta fata de “abuzul de sesiuni extraordinare”, informeaza NewsIn.
Severin sustine ca PE “nu este o institutie de reactie rapida” si “nu trebuie sa cada intr-o capcana” in care e impins de “luptatori ai Razboiului Rece, care nu au observat ca lumea s-a schimbat”, facand aluzie la presedintele AFET, polonezul Jacek Saryusz-Wolski, membru al grupului Popularilor Europeni (PPE-DE).
Demersul lui Severin a fost “ocazionat, fara a se limita la acest moment, de organizarea pe 6 mai a unei sesiuni extraordinare a AFET privind situatia din Georgia, urmata de adaugarea intempestiva pe agenda din 7 mai a plenarei Parlamentului European a unui subiect pe aceasta tema”, se arata intr-un comunicat.
Adrian Severin critica PE pentru “abuzul de sesiuni extraordinare”,  15 mai 2008

Adrian Severin (PSE) deplânge faptul ca UE nu dispune de mijloace reale pentru a impune status quo ante sau de a determina Rusia sa revizuiasca o anumita politica deoarece Europa nu poate solicita Rusiei „să respecte vreo prevedere a dreptului internaţional pe care noi să nu o fi încălcat deja.”
Potrivit europarlamentarului roman, in momentul de fata nu este vorba de „inceputul unui nou Razboi Rece, ci finalul unei ordini unipolare (…)in care unilateralismele se ciocnesc.”
Adrian Severin teoretiza şi relativiza după ocuparea Georgiei de către Rusia, Situaţia din Georgia, dezbătută şi în Parlamentul European, 2 septembrie 2008