„Pentru că e prezentă o oarecare senzaţie că trăim sfârşitul capitalismului am fost curios să privesc puţin înspre începutul acestuia.” — Cicerone Flueraş
„Însa stilistic îi bat pe dreptişti, iar în Romania, bătăliile se câstigă ( şi, poate chiar mai ales stilistic!)” — Liviu Antonesei
Latina (luptei) de clasă
Fundata enim erat super Capitalismus rasism sexism et atrox, vehemens et victoria per coloniam aliis continentibus, incendio millia mulierum (veneficas) privatizarum (restrictione) commune spatia civitatis perniciem cuiusquam inquisicio formae communi cooperationi spiritualitae uindex cadit extra ecclesiam corrumpere totaliter, quia hoc subiectivam oeconomicae, et videri non recusandae. Homo economicus quis pellentesque a terror.
Cicerone Flueraş
Stil de clasă
Capitalismul s-a constituit pe un rasism şi sexism atroce, printr-o violentă cucerire şi colonizare a celorlalte continente, pe arderea pe rug a mii de femei (vrăjitoare), prin privatizarea (îngrădirea) spatiilor comune, prin nimicirea de către stat şi inchiziţie a oricărei forme de comunitate, cooperare, spiritualitate care încerca să se infiripeze în afara bisericii total corupte, toate astea pentru ca subiectivitatea economică, să apară şi să fie acceptată. Homo Economicus a fost creat prin teroare.
Bogdan Gaius Primus
Împreună pentru referenţializarea şi pozitivarea senzaţiilor general şi difuz negative, de rău şi, tocmai, lipsă. Nu există scopuri pre-constituite, ci este vorba de adunări, tocmai, constituante, de constituire – în primul rînd de informare şi, mai fin, de semantizare şi de referenţializare, pentru pozitivare şi acţiune. Ieşire din derelecţiune, din atomizare („atomii” rezultaţi din atomizare încearcă să se con-figureze în „molecule”), din atomismul individualist (individul-şi-proprietatea lui: stare de in-propriu, de in-proprietate) – adunările sînt scop în sine, constituire pentru constituare (de la constituantă: a te constitui pentru a „constitua”, statuta, statua).Ieşire din vag, din neclar. Sprijin senzorial-perceptiv. Ieşire din separaţia informaţional-referenţial-senzorial-semantică. Adunarea ca atare e deja producţie, organizare de condiţii, re-auto-condiţionare. OWS e un fel de revoluţie pentru reformă. E nevoie de efort de ieşire din „sine”, din sinele fabricat, industrial. (Industria sinelui, producţie de identităţi, de subiectivităţi, captarea şi deturnarea politico-economică a subiectivărilor). Micro-comunisme (vezi proiectul Are You Experienced?, în lucru, în care e – va fi – vorba de micro-contra-comunisme) reactiv-creatoare, reacţii la totalizare, reluare a experienţei estice neefectuate (întrerupte, abandonate, renegate). Pozitivarea senzaţiilor negative, privative de realitate, i-realizante, de criză, caracterizate tocmai prin evaporarea referentului, prin de-referenţializare şi a-semantism. Pentru acţiune politică (producţie, creaţie) e nevoie de pozitivarea senzaţiilor negative, privative de realitate. OWS totuşi cere, deci legitimează. Reconstituirea constituantelor. Auto-instituire – producerea de sine ca fenomen pozitiv de la care să se poată porni. Performare fenomenal-fenomenologică. A înţelege = a performa. Adunare (colective ad hoc, deschise) = „ocupare” – de sine în primul rînd, tocmai pentru că sînt(em) mulţimi dispersate, transversale, deteritorializate, virtuale, in potentia. Ca în Revoluţia Franceză: trecerea de la publicişti şi eseişti (scriitori, comunicatori in absentia) la tribuni „à portée de voix” , cît bate vocea (Rousseau), in praesentia (producţia, exclusiv deschis-colectivă, de prezent).
Bogdan Spartacus Secundus
Un scop „pre-constituit” trebuie să fie acela al schimbării paradigmei falimentare care ne-a adus în acest punct al metastazei sistemului capitalist, cu ideologia sa utopică a creşterii economice pe datorie. Noul liberalism utopic, responsabil pentru metastaza curentă TREBUIE desigur înlocuit cât mai curând, iar „agenţii” şi „agenţiile” (fără considerarea termenilor dintr-o perspectivă exclusiv sociologică!) sale trebuie identificate şi responsabilizate în conformitate cu gravitatea acţiunilor fiecăruia.
Primăvara arabă poate constitui un model de schimbare calitativă (revoluţionare) a paradigmei falimentare şi agenţilor acesteia. Numai că, acest lucru nu poate avea sorţi de izbândă atâta vreme cât nu există o platformă a revendicărilor intentate. Un al doilea scop pre-constituit îl constituie aşadar democratizarea post-corporatistă a economiei inechităţii.
Cum se poate realiza acest lucru? 1. Prin repolitizarea societăţii şi eliberarea cetăţenilor de sub politicile corporatiste de colonizare mentală (manele şi telenovele). 2. Prin dezvăluirea goliciunii paradigmei ideologice egoiste pentru conştientizarea deficitului enorm de justiţie socială pe care l-a propagat şi pentru identificarea celor responsabili de actuala stare de fapt, aflaţi în vilele şi maşinile lor luxoase de unde sfideaza peste 99% din populaţia ţării. 3. Prin renaţionalizarea mijloacelor de producţie, a băncilor, resurselor naturale, educaţiei, transporturilor şi restului bunurilor sociale care ne dau calitatea de cetăţeni.
Proiectul neocolonial al globalizării umane şi narative a urmărit tocmai reducerea spiritului critic al cetăţenilor societăţii civile, iar delegitimarea hegemoniei culturale a noului liberalism utopic trebuie să urmărească scopul precis al schimbării calitative a paradigmei consumeriste.
Romanian
5 comentarii
ws
17 octombrie 2011o da, e mult mai clar acum. stilul lumineaza fraza.
cand citesti
Un al doilea scop pre-constituit îl constituie aşadar democratizarea post-corporatistă a economiei inechităţii
nu mai ai nevoie de nicio lamurire. alaturarea pre-constituit – constituie are un efect devastator. multumita lui lepadatu bogdan valentin am inteles, in sfarsit, ce-i cu ows
p. s. la „cronica 99%” am ras cu lacrimi la „dati din mana in mana pana in fund la taxatoare” scris deasupra afisului cu mana de lucru
care te sugruma. inteleg ca ai fost unul dintre autori „cronicii”, felicitari!
emil borcean
17 octombrie 2011Salutus ws! ????
fusei, recunoscus.
Marti-ana
17 octombrie 2011a-ha! (bine ca mecar are poze:)))) … ca oricum ma simt cretina, nu intelegnimiiiiic; dar cel putin ceva am invatat beton: sa recunosc textele pentru nu trebuie sa-mi fac mustrari de cuget ca nu le inteleg pentru ca exact asta a fost scopul, NU?
emil borcean
17 octombrie 2011Lămurim, nu-i bai.
Ai auzit de OWS, nu? Occupy Wall Street.
Ai auzit că dreapta nu are stil, nu? Stânga însă musteşte, ca o conservă în suc de stil. Avem citat de la sursă.
Aşa este. De aceea, am compilat cîteva mostre de stil din cîţiva clasici în viaţă.
De exemplu, Cicero. Nu se poate să nu fi cunoscut secera şi ciocanul. Sunt unelte întâlnite şi în sclavagism. Însă numai Florin Flueraş a reuşit saltul dialectic la latina de clasă.
Bogdan Ghiu: poet, eseist, traducător şi gânditor par excellence. Croşetează stilul cu dexteritate franceză (vezi Deleuze, Badiou, Derrida, Foucault).
Bodgan Lepădatu este doctor SNSPA, maestru cu centură neagră în post, ante şi contra. Ce vrei tu. La fel, stil grămadă, dar ştiinţific.
Toate fragmentele selectate discută fenomenologia poietic-heteronomă a salvării noastre colective: mişcarea Occupy Wall Street şi mântuirea revoluţionară globală. Dar de ce îţi spun toate astea? Nu te-ai înfiorat deloc?
Vlad P.
17 octombrie 2011???? Levin, adorabil
Mark Levin goes nuclear on Marxist caller
Idiotul util face apel la cuvintele Mântuitorului, evident, neînțelegând nimic din ele și încearcă o analogie cu Marx:
Levin îi amintește de muribunzii din Coreea de Nord și-l invită la plimbare. Iar ascultătorii, să schimbe pe alt post, dacă nu le place. Cam așa trebuie să arate un dreptaci, fără mânuși contra Stângii. Știm unde se ajunge când stângacii încep să zburde în jurul nostru: criminalitate organizată de partid