In decembrie 2007, am participat, impreuna cu Sorin Iliesiu, la o discutie condusa de Dan Tapalaga pe Hotnews. Tema era ce s-a facut si mai ales ce nu s-a facut in directia aplicarii recomandarilor din Raportul Final al Comisiei Prezidentiale de analiza a dictaturii comuniste. Am aratat atunci ca cele mai multe propuneri tineau de Parlament si de guvern. Am spus ca guvernul ar putea actiona in acest sens cu costuri minime, dar ca prefera sa adopte masuri populiste (implicand cheltuieli enorme) pentru a ramane la putere.
Am aflat dupa cateva zile de o scrisoare deschisa din partea lui Marius Oprea, consilier al premierului din acea perioada, Calin Popescu-Tariceanu, si presedintele IICCR (cu rang de secretar de stat in subordinea directa a primului ministru), care imi reprosa, destul de iritat, faptul ca utilizasem conceptul de peronism. (…)
In interventia mea, ma referisem la faptul ca guvernul Tariceanu, pentru a-si mentine majortatea parlamentara in alianta de facto cu PSD, adopta masuri populiste (le-am numit nesabuite) de tip peronist. Era vorba de cresterea pensiilor in pofida avertismentelor repetate ale presedintelui Traian Basescu (si nu doar ale lui) ca nu exista fonduri care sa faca aceasta masura sustenabila financiar si ca efectul va fi ruinarea bugetului in doar cativa ani. (…)Peronismul, ca si gaullismul etc., este o categorie politica, nu o invectiva. Actuala presedinta a Argentinei este membra a partidului peronist, asemeni sotului ei, fostul presedinte Nestor Kirchner. Text integral pe blogul lui Vladimir Tismaneanu.