Atmosfera de mare sărbătoare, aşteptările şi cuvintele frumoase, pline de speranţe ale susţinătorilor conferinţei Copenhagen Climate Summit sau COP15, începută luni în capitala daneză, s-au transformat a doua zi pe 8 decembrie în acuze şi încriminări ce rapid au luat forma unei bălăcăreli care puţin a lipsit să devină o deloc diplomatică bătaie cu frişcă. Mărul discordiei a fost difuzarea neautorizată a unui document secret care a primit numele de “Danish Text”, o referire mai mult decât transparentă la “Danish Cartoons”, povestea caricaturilor publicate de ziarul Jyllands-Posten cu patru ani în urmă.

“Danish Text” sau “The Copenhagen Agreement” este de fapt un proiect de rezoluţie care acordă mai multă putere ţărilor dezvoltate şi face neputincioasă Organizaţia Naţiunilor Unite în privinţa gestionării fondurilor ce vor fi colectate pentru ajutorarea ţărilor sărace.
Draft – The Copenhagen Agreement

Grupul care a pregătit acest proiect, cunoscut sub numele de “cercul de angajament”, este format din specialişti din care sigur fac parte reprezentanţi ai Danemarcei, Statelor Unite şi Marii Britanii. “Textul Danez” a scandalizat organizaţiile neguvernamentale şi ţările în curs de dezvoltare care îşi doreau ca problematica gestionării resurselor alocate schimbărilor climatice să fie gestionate de Organizaţia Naţiunilor Unite. Ziarul Guardian a preluat “Textul Danez” aşa cum a apărut pe Scribd şi continuă să-şi ţină cititorii la curent cu evoluţia discuţiilor în legătură cu documentul.

Prin Protocolul Kyoto ţările bogate erau făcute direct răspunzătoare de emisiile de bioxid de carbon de până acum şi urmau să fie obligate să ia cele mai drastice măsuri, iar ţările sărace nu erau obligate să facă nimic. “Textul Danez”, în care se subliniază că are ca ţintă limitarea creşterii de temperatură la doar două grade Celsius, conţine următoarele prevederi noi sintetizate de ziarul Guardian:

Forţează ţările în curs de dezvoltate la acceptarea unor reduceri specifice a emisiilor de bioxid de carbon care nu fac parte dintr-un text discutat la Naţiunile Unite;
Împarte ţările sărace prin crearea unei noi categorii a ţărilor în curs de dezvoltare numită cele mai vulnerabile;
Slăbeşte rolul Naţiunilor Unite în manipularea finatelor pentru climă;
Nu le permite ţărilor sărace să emită mai mult de 1.44 tone de carbon pe persoană în anul 2050, în timp ce ţările bogate vor putea emite 2.67 de tone.

Prim-ministrul danez Lars Lokke Rasmussen a fost ţinta criticilor lui Lumumba Stanislaus Di-Aping care conduce grupul celor 77 de ţări cele mai sărace. Lumumba a spus ca Rasmussen nu este o gazdă neutră declarând ziarului Politiken că ”Prim-ministrul vostru a ales să protejeze ţările bogate” şi “trebuie ascultate toate ţările, asta este democraţia.”

Cea mai criticată prevedere din Textul Danez se referă la atribuirea gestonarii fondurilor destinate schimbărilor climatice către Bancă Mondială şi Global Enviroment Facility , o umbrelă sub care se găsesc 10 organizaţii din care numai una aparţine Naţiunilor Unite, este vorba despre UN Enviroment Programme. Antonio Hill, un consultant pentru Oxfam International a declarat:

“Ăsta ar fi un pas înapoi şi se încearcă să se pună constrîngeri ţărilor în curs de dezvoltare care nu au existat în momentul negocierii din timpul discuţiilor de la Naţiunile Unite.”

Corul criticilor “Textului Danez” este condus de China, India, Brazilia şi Sudan care au ameninţat că vor propune propriul text de acord. India nu-şi planifică nicio reducere a emisiilor de carbon iar China, care a depăşit acum doi ani Statele Unite în ceea ce priveşte emisiile, va veni la COP15 cu propunerea că şi le va reduce cu 45% pe unitate de produs până în anul 2050, criticii spunând că este doar o declaraţie politică de bune intenţii fără urmări practice. Preşedintele american Barack Obama îşi doreşte foarte mult realizarea unei înţelegeri la Copenhaga şi de aceea este foarte posibil ca, pentru a face pe plac criticilor, să se se ajungă la modificări substanţiale la “Textului Danez”. Oricum, cu modificări sau fără, “Textul Danez” care va fi semnat săptămâna viitoare va trebui respectat de toată lumea, iar îndepărtarea greoaiei şi coruptei Organizaţii a Naţiunilor Unite de gestionarea fondurilor şi de controlul implementării politicilor referitoare la emisiile de carbon nu poate fi decât un pas înainte.