Pedeapsa lui Adrian Năstase a fost redusă cu şapte zile, adică perioada pe care a petrecut-o în spital sub atenta supraveghere a „medicului penalilor”, Brădişteanu. După cum ne amintim, unii cu plăcere, alţii cu tristeţe, fostul premier a fost condamnat în dosarul Trofeul Calităţii la doi ani de închisoare. Cele şapte zile se vor scădea, astfel, din întreaga pedeapsă.

Avocaţii şi susţinătorii fostului premier militează însă şi pentru eliberarea condiţionată a deţinutului 0049. În acest sens, aceştia aduc în discuţie art. 60 alin. 2 C care prevede că un deţinut care are de executat o pedeapsă mai mică de 10 ani şi care a împlinit vârsta de 60 de ani poate fi eliberat după executarea a numai 1/3 din pedeapsă. În cazul infractorului Adrian Năstase, acesta trebuie, conform avocaţilor săi, să fie eliberat după executarea a 8 luni din întreaga pedeapsă.

Ce uită să spună avocaţii infractorului
Ceea ce avocaţii infractorului uită să amintească este că deţinutul nu este pus automat în libertate doar pentru că se întrunesc câteva date ce ţin mai degrabă de matematică. Astfel, procedura, descrisă de art. 75-77 din Legea 275/2006, presupune două faze:

1. situaţia deţinutului e analizată de comisia de eliberare condiţionată din penitenciar din care face parte şi un judecător delegat care face propunere de eliberare sau de amânare a discutării situaţiei.

2. a. propunerea, dacă este de eliberare, o va analiza Judecătoria, cu drept de recurs.

2. b. dacă propunerea e de respingere, deţinutul se poate adresa direct Judecătoriei care va analiza şi va decide, cu drept de recurs.

Aşadar, susţinătorii infractorului sunt rugaţi să reţină că judecătorii sunt implicaţi şi în această procedură. Discutăm, deci, despre acelaşi tip de magistraţi ca şi cei care l-au condamnat pe deţinut. Există posibilitatea ca aceştia să fie mai tineri, ceea ce nu îi face însă cu nimic mai puţin demni. Deci, sunt puţine şanse ca aceştia să fie influenţaţi de avocaţii infractorului sau de faptul că acesta este un fost premier.

Condiţiile pe care Năstase nu le întruneşte

Ca să fii eliberat condiţionat, adică pus în libertate din penitenciar înainte de a se împlini durata pe care a stabilit-o judecătorul când te-a condamnat iniţial, trebuie îndeplinite şi alte condiţii, prevăzute de art. 59 alin. 1, Cod Penal:

– Condamnatul să fie stăruitor în muncă
Nu a auzit nimeni ca deţinutul 0049 să fi fost scos la muncă. Poate nu ştie să muncească – nu contează, tot trebuie, dacă este apt. Fanii Antena 3 şi ai colonelului Dogaru trebuie să înţeleagă aici că nu pot aduce în discuţie, oricât de mult ar dori, faptul că acesta scrie cărţi. Această ativitate nu este muncă în înţelesul Legii. Poate că domnul Năstase nu doreşte să muncească. Foarte bine, însă asta îl afectează! Mai există, evident, şi posibilitatea ca deţinutul 0049 să nu poată munci, dar acest lucru trebuie dovedit de medicul penitenciarului.

– Să dea dovezi temeinice de disciplină.
Pe scurt, acest lucru înseamnă că deţinutul trebuie să respecte Regulamentul de ordine interioară al Penitenciarului. Dacă se descoperă, de exemplu, că foloseşte telefonul mobil sau tableta pe ascuns, că scrie pe blog fără voie, se ia la bătaie cu colegul de celulă sau insultă vreun paznic, o poate încurca. Evident, pentru asta trebuie să existe un raport al gardianului şi decizie de sancţionare a comisiei din penitenciar.

– Să dea dovezi temeinice de îndreptare.
Dovezile înseamnă să aibă ceva pozitiv la dosar, fără a avea însă nimic negativ în conduită prin raportare la fapta pentru care a fost condamnat.

Aici există însă probleme uriaşe!

În primul rând, deţinutul trebuie să aibă ceva recompense acordate de autorităţile din penitenciar. În al doilea rând, deţinutul trebuie să fi acceptat condamnarea, să fi manifestat respect faţă de justiţie şi să fi executat celelalte obligaţii stabilite prin hotărârea de condamnare. Or, în cazul nostru, avem un deţinut care neagă actul de justiţie susţinând că a fost condamnat politic, nu pe baza probelor şi a legii. Mai mult, deţinutul neagă autoritatea organelor judiciare (vă amintiţi că mai sus v-am rugat să reţineţi că judecătorii sunt cei care vor decide?!) susţinând că sunt populate de oamenii adversarilor săi politici. Şi, ca şi cum cele de mai sus n-ar fi fost de ajuns, deţinutul îi atacă până şi pe membrii CSM pe blogul propriu.

Un fapt extrem de grav este însă acela că 0049 desfăşoară activitate propagandistică şi politică din penitenciar prin intermediul blogului propriu (or, deţinutul a fost condamnat tocmai pentru o infracţiune de corupţie în legătură cu activitatea sa politică). În plus, acesta nici măcar nu a achitat prejudiciul cauzat prin infracţiunea sa.

Să nu uităm nici faptul că există deja o jurisprudenţă constantă a instanţelor din România prin care se resping cererile/ propunerile de eliberare condiţionată venite din partea celor care adoptă un astfel de comportament refractar, insultător la adresa organelor legii şi care nu îşi achită datoriile către stat. Pentru că un astfel de comportament nu e nici pe departe un semn că deţinutul s-ar fi îndreptat.