FUNDATIA IOAN BARBUS

Declaraţia Universală a Demnităţii Umane

Cititi si: Consiliere pre-avort – propunere PD-L

Comitetul International al Demnitatii Umane,
– având în vedere Carta Libertatilor (1100),
– având în vedere Magna Carta (1215),
– având în vedere Legea Drepturilor Cetatenesti de Baza (1689),
– având în vedere cele cinci referiri la Dumnezeu în Declaratia de Independenta a Statelor
Unite ale Americii (1776),
– având în vedere ‚prezenta’ si ‚auspiciile Fiintei Supreme’ invocate de Declaratia
Drepturilor Omului si Cetateanului (1789),
– având în vedere Legea Drepturilor Cetatenesti de Baza a Statelor Unite(1791),
– având în vedere Declaratia Drepturilor Omului a Natiunilor Unite(1948),
– având în vedere Conventia Natiunilor Unite pentru Prevenirea si Pedepsirea Crimelor de
Genocid(1948),
– avand in vedere Conventia Europeana a Drepturilor Omului(1950),
– având în vedere Conventia Natiunilor Unite pentru Eliminarea tuturor formelor de
Discriminare Rasiala (1965),
– având în vedere Conventia Internationala a Natiunilor Unite privind drepturile civile si
politice (1976),
– având în vedere Conventia Internationala a Natiunilor Unite cu privire la drepturile
economice, sociale si culturale (1976),
Copyright © MMIX Dignitatis Humanae Institute. All Rights Reserved
– având în vedere Conventia Natiunilor Unite împotriva Torturii(1984),
– având în vedere Conventia Europeana pentru Prevenirea Torturii si a Pedepselor sau
Tratamentelor Inumane sau Degradante(1987),
– având în vedere Conventia Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului (1989),
– având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene(2000),

A. considerând ca mutualitatea conceptelor paralele de drepturi ale omului si demnitatii umane, si interdependenta lor, sunt definitiv institutionalizate în preambulul Declaratiei Universale a Drepturilor Omului: “Recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si a drepturilor lor egale si inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii în lume… ”,

B. considerând ca adevarata natura a Omului e aceea ca nu e animal, ci fiinta umana dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, creatorul sau,

C. considerând ca tocmai acest imago Dei pe care Omul îl recunoaste în sine cu profunda veneratie si respect confera vietii umane sacralitate; si aceasta recunoastere permite moralitatii declararea anumitor proprietati ca inalienabile; de nesters in fiecare fiinta umana din nastere pâna la moarte,

D. considerând ca aceste proprietati au devenit cunoscute în statul modern, secular ca „drepturi fundamentale ale omului”,

E. considerând ca expresia completa a demnitatii umane poate fi regasita numai prin recunoasterea adevaratei naturi existentiale si antropologice a Omului, si ca aceasta recunoastere constituie fundamentul a ceea ce numim civilizatie,

F. considerând ca drepturile Omului sunt intrinseci fiintei sale si nu produs al cartei legale e o recunoastere esentiala ca suport al libertatii într-o societate libera, si munca depusa pentru promovarea acestui concept al demnitatii umane promoveaza astfel fundamentul tuturor drepturilor omului,

G. considerând ca negarea sursei demnitatii transcendente a Omului în acelasi timp cu sustinerea existentei demnitatii respective este imposibila, totusi scoala umanista seculara a încercat tocmai aceasta, iar esecul sau inevitabil a lasat Omul în conditia precara în care nu are nici un drept inerent în afara celor conferite de comunitatea sociala,

H. considerând principiul conform caruia statul e sursa drepturilor omului – o expresie a ceea ce putem numi demnitate umana inautentica,

I. considerând ca ceea ce e sacru cu privire la Om e inefabil pentru ca vine de la Dumnezeu („chip si asemanare”) care e El însusi inefabil – dincolo de descriere umana, cartele internationale pot doar încerca sa literarizeze inefabilul,

J. considerând ca aceste analize sunt necesare pentru a mentine balanta între drepturile individului si puterea Statului, si ca astfel recunoasterea demnitatii Omului influenteaza capacitatea unei societati de a se organiza într-o maniera virtuoasa din punct de vedere politic, garantând faptul ca aceasta balanta e mentinuta,

K. considerând ca relatia corecta între individ si stat e aceea ca cel din urma exista pentru a-l servi pe primul si nu viceversa,

L. considerând ca ceea ce lipseste societatii noastre e recunoasterea demnitatii umane, nu a drepturilor si ca acest dezechilibru trebuie redresat,

1. PROPUNE SOLEMN ca oamenii îsi formeaza politicile pornind de la cele mai înradacinate principii si convingeri;

2. PROFUND RECUNOASTE ca o societate care pastreaza în adâncimile sale culturale convingerea ca revelatia deplina a lui Dumnezeu catre umanitate a fost în persoana lui Isus Hristos, ca El a creat toti oamenii egali, ca porunca centrala catre poporul Sau a fost sa se iubeasca unul pe celalalt, ca Omul este creatia premeditata a unui Dumnezeu binevoitor – o astfel de societate va avea un praxis politic radical diferit de o societate care percepe Omul drept un produs accidental si nesemnificativ al supravietuirii celui mai adaptat, sustinerea celui puternic si eliminarea celui slab;

3. CONSIDERA EMPATIC ca cei care nu cred în Dumnezeu nu sunt lezati cu nimic în momentul în care cei ce cred articuleaza baza pentru propria lor demnitate si afirma ca principalul ‚drept uman’ este acela de a-i fi recunoscuta umanitatea ca fiind constituita dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu;

4. RECUNOASTE DECISIV ca aceasta Declaratie nu e un vehicul pentru prozelitism, dar totusi numeroase legislaturi includ parlamentari care percep Crestinismul nu ca inamic al valorilor fundamentale ale societatii – ci ca reprezentant al partii lor spirituale.

5. AMINTESTE CU TOATA CONVINGEREA ca idei precum dreptul de vot universal, principiul statului de drept, egalitate în fata legii sunt manifestari specifice ale traditiei Iudeo – Crestine – chiar daca proponentii acestor cauze nu au actionat în mod constient datorita unor imperative religioase;

6. UMIL SUGEREAZA ca asa cum sunt acceptate astazi, aceste calitati nu ar fi evoluat în mod natural în nici o societate non-Crestina.

7. URGENT SUSTINE ca esuând în a recurge la valoarea infinita a fiecarei vieti umane, numeroase legislaturi sunt actualmente angajate în agende periculoase bazate pe o întelegere distorsionata a fiintei umane ca fatal vicioasa – principiile pe care sunt fondate drepturile sale sunt subminate; si ca aceasta agenda continua sa corupa adevarata natura a Omului. Demnitatea vietii se erodeaza astfel si umanitatea individului este diminuata;

8. FERM DETERMINA ca promovarea demnitatii umane nu ar trebui perceputa gresit ca o demonstratie a excluziunii sau intolerantei fata de alte religii, si ca intr-adevar, multe alte religii se pastreaza nealterate, iar influenta lor în formarea propriului model cultural si politic poate fi în mod clar observata;

9. RAMÂNE CONSTIENTA ca Civilizatia Vestica nu reprezinta pur si simplu o versiune la scara mica a restului lumii, ci o colectie specifica de state specifice, cu identitati puternice si influentate de Credinta Crestina; si ca doar prin participarea deplina, constienta si activa a acestei Credinte în sfera publica poate fi recunoasterea acestui imago Dei întretinuta la modul autentic;

10. INVITA TOTI CEI DE BUNA-CREDINTA sa faca referire în mod explicit, întotdeauna si oriunde, la faptul ca demnitatea Omului, si drepturile omului conferite de stat care recunosc aceasta demnitate, e originara în chipul si asemanarea lui Dumnezeu care este în Om; si în consecinta, în credinta ca Omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu sta singura protectie sigura a demnitatii Omului ( si corespunzator, a drepturilor sale)

11. INVITA TOTI CEI DE BUNA-CREDINTA sa faca referire în mod explicit, întotdeauna si oriunde, la faptul ca recunoasterea „drepturilor fundamentale ale omului” în deplina lor capacitate cere recunoasterea sursei acestora; ca adevaratele noastre drepturi îsi au originea dincolo de, si transcend infinit orice carta, indiferent cât de bine-intentionata este încercarea de a le codifica; si ca pre-eminentul‚drept al omului’ e acela de a avea umanitatea individului recunoscuta ca fiind creata dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu.

11. INVITA TOTI CEI DE BUNA-CREDINTA sa faca referire în mod explicit, întotdeauna si oriunde, la faptul ca în vreme ce cartele internationale recunosc anumite drepturi ca izvorând din demnitatea umana, nimeni nu ar trebui sa îndrazneasca sa presupuna ca astfel de carte pot fi în ele însele sursa acestor drepturi.

BENJAMIN HARNWELL
Comitetul International al Demnitatii Umane, 8 Decembrie 2008
Tradus din limba engleza (versiunea originala) de Ingrid Grosu.

Dreapta.net

Dreapta.net

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian