Discurs de sub burka

Pe data de 4 februarie 2009 Gregorius Neckshot s-a prezentat acoperit de o burka la sediul The Internaţional Free Press Society din Copenhaga şi a rostit un discurs pe care vi-l prezentăm în continuare. Un discurs de sub burka.

Odată ce faci negoţ cu libertatea ta pentru pace, eşti osândit

Gregorius Neckshot

Doamnelor şi domnilor,

Satira are o tradiţie veche în Olanda. Această tradiţie a început cu şapte secole în urmă, în secolul al treisprezecelea, cu poemul epic Reynaerd ”Vulpoiul”. Poemul Reynaerd ”Vulpoiul” ridiculiza nobilimea şi clerul – cele mai înalte autorităţi civile şi religioase din acea epocă. Autorul trebuie să fi fost un om înţelept, el a reuşit să-şi menţină identitatea secretă. Filmul lui Monty Python Life of Brian ia creştinătatea peste picior. Filmul a declanşat mânie şi controversă în 1979. oricum, filmul a putut să fie văzut aproape oriunde. Realizatorii, Terry Jones, Graham Chapman, John Cleese, Eric Idle şi Michael Palin nu au primit nici ameninţări cu moartea nici nu au fost ridicaţi din paturile lor şi puşi în spatele zăbrelelor de Procurorul Public.

Aceste două exemple luate aproape la întâmplare ilustrează că în Europa Occidentală, religia – în cazurile menţionate, religia creştină – a fost ridiculizată de secole. La început aceasta s-a făcut sub un pseudonim, mai târziu în mod deschis. În cultura vestică, raţionalismul, ştiinţa, umanismul şi democraţia, într-un proces dureros şi de durată, au creat separarea dintre Biserică şi Stat. Libertatea de expresie a devenit un drept constituţional în multe ţări. De aceea, de câtva timp a devenit posibilă ridiculizarea religiei creştine fără frica de a-ţi pierde viaţa.

Când în Europa de vest au venit largi grupuri de emigranţi cu un trecut diferit, cultural şi religios, lucrurile s-au schimbat fundamental. Cu o educaţie redusă – şi crescuţi fără excepţie sub regimuri dictatoriale – o mulţime de emigranţi cu un trecut islamic nu pot să fie de acord cu separarea noastră dintre religie şi politică, indiferent de cât de evidentă este această separare pentru noi.

Monty Python glumeşte pe seama lui Isus în Life of Brian. Un film comparabil despre viaţa lui Mahomed – fondatorul islamului – este în afara discuţiei. Soarta teribilă a regizorului de film Theo van Gogh a demonstrat acest lucru. Maniera sadică şi oribilă în care Theo van Gogh a fost măcelărit în mod ritual de un musulman fanatic înseamnă pentru Olanda o reîntoarcere în Evul Mediu în ceea ce priveşte libertatea de expresie. Oricine vrea să spună ceva despre islam trebuie să fie foarte grijuliu cum o face.

Totuşi, pe 13 mai 2008, caricaturistul Gregorius Neckshot a fost târât în afară casei sale de zece amploaiaţi statali şi azvârlit în închisoare. Mai mult decât atât, casa i-a fost cotrobăită şi i-au fost confiscate computerul, telefonul mobil, agenda şi caietele cu desene. Caricaturile care se pretinde că ar crea discriminare împotrivă minorităţilor etnice şi împotrivă musulmanilor i-au determinat captivitatea şi o vastă încălcare a intimităţii sale. Aceasta este starea de lucruri în Olanda, o ţara care până recent era văzută că având mintea deschisă, cu ”gandirea libera” şi care se bucura de o tradiţie satirică mai lungă de şapte secole.

Cum interpretăm această arestare? Ce s-a schimbat în ultimii ani în Olanda? De ce a fost aruncat în închisoare Gregorius Nekschot, care are vederi sceptice asupra binecuvântărilor unei societăţi multiculturale? Un număr de motive posibile şi explicaţii se prezintă pe ele însele.

Mai întâi, societatea olandeză a rămas cu răni adânci după cel de-al Doilea Război Mondial. Lipsa de rezistenţă împotrivă deportării concetăţenilor noştri evrei a fost pentru mult timp un tabu în Olanda. Lipsa de rezistenţă a condus la o traumă colectivă în generaţia baby boomers de după război. Satirizarea trăsăturilor religioase, altele decât cele ale religiei creştine, a devenit ceva suspect. În ochii generaţiei baby boomers orice glumă despre o religie sau rasă străină s-a transformat în primul pas către trenurile care duc la Auschwitz. Neckshot s-a născut în anii şaizeci. Este mai tânăr decât baby boomers. De aceea un conflict de generaţie poate fi motivul pentru această încercare de a opri comentariile cinice ale lui Neckshot despre timpurile moderne.

O altă traumă olandeză este trecutul colonial. Pentru o lungă perioadă soarele nu apunea peste pământurile controlate de olandezi. Olandezii au profitat de pe urma comerţului cu sclavi şi au exploatat populaţiile locale din Est şi din Indiile de Vest. Dar ei au făcut mai mult decât asta: ei au introdus îngrijirea sănătăţii şi educaţia, au construit drumuri şi căi ferate. Asta însă nu a micşorat conştiinţa vinovată a baby boomers-ilor noştri stupizi în ceea ce ipriveste pe conaţionalii lor cu pielea colorată. Orice glumă sau remarcă negativă despre imigranţii din fostele noastre colonii este văzută ca o expresie a rasismului. De aceea, mentalitatea „noi-suntem- îngrozitori” a acestor baby boomes-ilor oameni de bine ar putea de asemenea să fie un motiv pentru a scăpa de cinicul Neckshot.

După Eliberarea făcută de Armata Roşie în 1945, Polonia, Germania de Est, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia şi România au suferit abominaţia comunismului. Olanda, mulţumită lui Dumnezeu, a fost eliberată de fascism de americani, britanici, canadieni şi Polonezi Liberi. În siguranţă şi sub umbrela nucleară americană, savurând era statului asistenţial în perioadă de creştere, olandezii inspiraţi de socialism şi-au hrănit pentru decade visurile lor despre un Stat Socialist Asistenţial.

Când s-a năruit comunismul, olandezii inspiraţi de socialism şi-au schimbat doar concepţia falimentară în Utopia Socialistă cu credinţa în Utopia Multiculturală. Imaginea romantică era a unei Utopii Multiculturale care nu ar fi trebuit să fie deranjată de nimic. Comportamentul antisocial şi nebunia de inspiraţie religioasă a unui număr de imigranţi nu trebuiau discutate sau criticate, nici chiar printr-o caricatură.

În tipicele dar solidele modalităţi vechi, extremiştii de stânga nu se feresc de cenzură, deoarece o Utopie socialistă sau Multiculturalista nu se poate crea pe ea însăşi. Nu este deci o surpriză că organizaţia particulară ultra-stângistă Biroul de Plângeri Olandez pentru Discriminare pe Internet (MDI) a cooperat cu un imam ortodox pentru a-l înhaţa pe Gregorius Neckshot. Nevoia patologică pentru un ideal romantic, cu musulmani şi oameni de culoare în rolurile de sălbatici nobili, este de aceea un alt posibil motiv pentru a-l reduce la tăcere pe caricaturistul anti-romantic pe nume Neckshot.

Carnea şi produsele din lapte daneze au suferit din cauza boicoturilor după publicarea acelor – acum bine cunoscute – caricaturi daneze. În Olanda, frica de scăderea exporturilor de deserturi, de ciocolată cu lapte sau de cârnaţi către Orientul Apropiat, a condus la crearea unui Birou Interdepartamental al Problemei Caricaturii. Acest Birou secret, probabil instituţia cea mai rizibilă din istoria Olandei, pare să fi ajuns la concluzia că Gregorius caricaturistul, prin el însuşi, prezenta o mai mare ameninţare la adresa exporturilor olandeze decât ce au făcut toţi caricaturistii danezi în privinţa exporturilor daneze. De aceea, consideraţiile economice ar putea fi un motiv: prevenirea pierderilor la export prin impunerea tăcerii lui Neckshot.

Oricine îşi aminteşte în Olanda de modul isteric în care primul ministru Jan Peter Balkenende a reacţionat la Fitna, filmul anti-islam al parlamentarului Geert Wilders. Balkenende s-a distanţat în mod zgomotos, cu mult înainte de a fi proiectată Fitna, chiar şi fără să ştie ce conţine filmul. Primul ministru Balkenende a pus de asemenea o mare presiune asupra lui Wilders ca să se abţină de la proiectarea Fitna, în ciuda faptului că era parlamentar şi că avea dreptul constituţional la libertate de expresie. Frica de necazuri cu musulmanii l-a împins pe primul ministru şi pe cabinetul său la o servilitate discutabilă şi la ascultare. Frica de islam şi panica ar putea fi motivul pentru cadrele executive din vârful ierarhiei de au decis arestarea caricaturistului Gregorius Neckshot. Laşitatea şi trădarea sunt de aceea motive de imaginat pentru impunerea tăcerii lui Gregorius Neckshot.

Odată cu sosirea în Olanda a unor comunităţi uşor de recunoscut de imigranţi musulmani, politicienii creştini au văzut o şansa ca să-şi recâştige influenţa pierdută într-o ţară secularizată aproape în totalitate. Încercările succesive ale miniştrilor de justiţie, Piet Hein Donner şi Ernst Hirsch Ballin, ambii creştini-democraţi, de a revitaliza o învechită lege asupra „blasfemiei ofensive” după uciderea lui Theo van Gogh de către un musulman, au indicat această direcţie. De aceea, oportunismul creştin-democrat prin care este inversat încă o dată rolul victimei şi al făptuitorului, ar putea fi un motiv pentru a-l învăţa o lecţie pe păgânul fără de dumnezeu Gregorius Neckshot.

În contrast cu „mass-media veche”, internetul a scăpat până acum controlului guvernamental. Cum e de aşteptat, aceasta este ca un ghimpe în carnea moraliştilor. Din acest motiv, sub conducerea primului-ministru Jan Peter Balkenende, a început o „ofensiva civilizatoare”. Creştin-democraţii cred în mod ferm că „libertatea vine cu responsabilitatea”. Pentru creştin-democraţi aceasta înseamnă că legile constituţionale asupra Libertăţii de Expresie sunt subordonate acelora referitoare Libertăţii Religiei. În viziunea lor, creştinii şi musulmanii, pentru motive religioase, i-ar putea discrimina pe femei şi pe homosexuali, dar creştinii şi musulmanii înşişi nu pot să fie criticaţi, deoarece aceasta ar putea fi văzută ca o discriminare interzisă legal.

Gregorius Neckshot, manifestându-se în special pe internet, a fost arestat cu violenţă. Acesta a fost un semnal clar pentru publicul general că există limitări la ceea ce este acceptabil pe internet. De aceea, dorinţa de a pune mână pe internet ar putea fi un motiv pentru a-l reduce la tăcere pe diavolul de Neckshot.

Ultimul motiv din lista implică – pentru prezent – ambiţia personală a Procurorului Public în Cazurile de Discriminare. Un magistrat de justiţie care vrea să se joace de-a Dumnezeu este într-adevăr un fenomen nou în Olanda. Cu arestarea şi scoaterea din anonimat a lui Gregorius Neckshot, Procurorul Public şi-a pus pe umeri o grea responsabilitate. Nu numai că arestarea unui caricaturist este un atac direct asupra Libertăţii de Expresie, dar într-o lume plină de musulmani care vor să impună prin forţă legea sharia, este o licenţă de a ucide.
Pe scurt: chiar Neckshot însuşi ar fi putut să se gândească la destule motive ca să aresteze un caricaturist olandez în Anul Domnului nostru 2008.

Deci, ce s-a schimbat în Olanda? Coaliţia de guvernământ actuală formată din creştini ortodocşi (protestanţi, n.t), creştini-democraţi şi social-democraţi este un dezastru complet. Creştinii din cabinet încearcă să-i fure olandezului micile sale plăceri tradiţionale. O interzicere a fumatului, o interzicere a prostituţiei, o interzicere a fumatului de haşiş, şi o interzicere a ciupercilor magice s-au introdus deja. Lista este mai lungă, dar una câte una, acestea sunt toate încercări de a-i învăţa pe olandezi ca viaţă pe pământ nu este menită pentru a fi plăcută.

Frica politicienilor creştini de tulburări sociale este adânc înrădăcinată. Fostul prim-ministru Colijn chiar i-a sfătuit pe conaţionalii săi să colaboreze cu naziştii şi să înceteze orice rezistenţă după înfrângerea armatei olandeze din 1940. Un caricaturist care face haz de islam este exact tipul de „element subversiv” pentru creştinii ortodocşi şi creştinii-democraţi.

Social-democraţii, mai înainte binecunoscuţi pentru atitudinea lor anti-religioasă, îi susţin pe islamişti cu subsidii şi cu tratament preferenţial. Ei fac acest lucru din considerente electorale. De exemplu, Job Cohen, primarul social-democrat al Amsterdamului, a abolit separaţia dintre biserică şi stat în capitala olandeză, numai ca să le facă plăcere musulmanilor.

Acest amestec otrăvitor de religie, de nebunie religioasă, de oportunism creştin şi de interes stângist au creat o ameninţare de moarte pentru Libertate & Democraţie în Olanda.

Extremiştii deja au ucis un politician şi un regizor de film în Olanda. Acum statul olandez a început să aresteze şi să-i intimideze pe artişti. Este înfricoşător să vezi cât de repede şi cât de uşor alunecă Olanda înapoi către timpurile întunecate.

În anul 2008 a fost arestat şi aruncat în închisoare Gregorius Neckshot, în 2009 vor fi alţii.

Doamnelor şi domnilor, odată ce faci negoţ cu libertatea ta pentru pace, eşti osândit. Olanda, şi îmi pare rău ca o spun, a dat un exemplu foarte prost.

Trăiască Danemarca liberă!

Gregorius Nekschot
Caricaturist

În original Once you trade your freedom for peace, you are doomed