FUNDATIA IOAN BARBUS

E vineri, e 13 şi pisica neagră a lui O’Hara sperie sovietul suprem din Bruxelles

NU EURSSIrlandezii au spus NU. Cui? Aristocraţiei birocratice a Uniunii Republicilor Sovietice Europene. Irlandezii au o istorie şi o identitate pe care nu au de gînd să le treacă de bunăvoie prin maşina de tocat de la Bruxelles. Introduci o naţiune şi primeşti înapoi trei cărţi de telefon care îţi reglementează toate detaliile vieţii. Sau, altfel spus, o viaţă trecută la insectar în numele uniformizării cu prefix de anti, post şi multi. Post-creştinism, anti-democraţie şi multi-culturalism. Post-raţionalism, anti-libertate şi multi-islamism.

În urmă cu trei ani, francezii şi olandezii au refuzat să accepte proiectul de constituţie europeană propus de megafuncţionarii suprastatali ai UE. Cauzele acestui refuz au fost speculate în toate felurile, dar două lucruri sînt certe. Constituţia propusă umplea o sacoşă cu cele aproape 1000 de pagini de preambuluri, anexe şi duzinile de paragrafe despre face asta şi nu face aia, nituind din belşug armura de oţel a cuirasatului european care strivește cetăţeanul şi naţiunile membre. Doi, în butoiul constituţional bine îndesat cu indicaţii preţioase, nu existau decît DOUĂ referinţe şi acelea în treacăt, la moştenirea creştină a Europei. Vă place sau nu, realitatea istorică este că Europa e produsul axei Atena-Roma-Ierusalim. Acest ultim picior de sprijin este cel mai recent şi sintetizează într-un amestec unic influenţele şi moştenirea lăsate de primele două. Într-un mod atît de special, încît în creuzetul creştin au germinat şi s-au dezvoltat pina şi seminţele care au marginalizat creştinismul din conştiinţa europeană. Însă amîndouă (conştiinţa şi creştinismul) au devenit balast azi, şi în consecinţă numai bune de extirpat pentru a face loc stomacului în expansiune al noii rase de Homo Europeanus Docilus. Digestia şi masticaţia la voi, dusul pe islaz şi mulsul la experţii noştri.

N-a mers conform planului. Constituţia care i-a constipat pe francezi şi olandezi a fost trasă prin suveică la Lisabona în această primăvară. Acelaşi material, dar altfel aranjat. Şi ca să fie siguri că prostimea nu se va mai pune iar în curmezişul luminaţilor de la Bruxelles, Tratatul de la Lisabona a fost exceptat de la votul popular. Doar parlamentele ţărilor membre îl ratifică. Cu o excepţie. Singurul referendum asupra acestei făcături post-sovietice a avut loc astăzi, vineri 13 iunie 2008. În Irlanda. S-a prezentat la vot 53.1% din electorat şi din acesta, 53.4% a respins conspiraţia de la Lisabona. Încă o dată. A fost singurul referendum admis în toată Europa referitor la viitorul european, iar cetăţenii unui stat (încă) independent au spus NU. Urmează altă perioadă de ajustări şi praf în ochi.

Detalii la EU Referendum si Pajamas Media.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Emil Borcean

Emil Borcean

52 de comentarii

  1. Panseluţa
    13 iunie 2008

    emil:
    „Multi-islamism…” Ha ha! Mi-a placut.
    Euro-comisarii au primit o palma grea, dar ei au obraz gros.
    Tehnic, Tratatul ar trebui sa fie mort, dar eurocratii nu se vor lasa. Daca nu ne vreti voi pe noi, va vrem noi pe voi….
    Va fi interesant de urmarit, dar cred ca orice se va intimpla de acum inainte va dovedi si mai mult caracterul anti-democratic al Uniunii Europene, pofta totalitara a unei supra-clase de patricieni ale caror interese oscileaza intre conturile lor bancare si mesele copioase cu langustine si vin de Mosella la o viitoare intrunire pe Riviera.
    Banuiesc ca vor incerca sa santajeze Irlanda economic. Si vor incerca sa se dezbare de conceptele incomode de „democratie” si „suveranitate nationala”. Vor „lucra” Tratatul in asa fel incit sa spuna ca, in Europa post-nationala, post-moderna, astfel de concepte si-au depasit functionalitatea.

    Citeva reactii din timesonline.uk de ieri, 13 iunie:

    „Take the money for years and years to subsidise and grow your economy and then say No ! I like it

    matt, Stoke, UK”

    „Thank you Ireland – unfortunately you will have to vote again and again until you get it right.

    You mustn’t forget however, the EU is not a democracy.

    Ian B, Reading”

    „I invite the Irish to get out of the European Union since it doesn’ t represent anything else to them than a source of subsidies paid by other countries.

    Emmanuel Mahieux

    Emmanuel Mahieux, Rome, Italy”

    „Time for the EU to split…what was unthinkable is going to happen. Why pay for states so overtly against the EU? We should leave those to their fate and move ahead…
    Nor sure the winners are those who cast a NO vote…There is much to lose, little to gain.

    pascal-pierre, Brittany, EU (France)”

    „I’m afraid Eurosceptics in the UK will gain heart from this result, a result speaking more for bungling PR than for failed policy. You fools. But hooray for the UK! Who NEEDS Europe!? You have America to envy, look up to, salivate over, pine for AND receive orders from! Cheer on!

    Rene C. Moya, Los Angeles, USA”

    „It is not 3 million deciding the fate of 500 million – it is 3 million deciding and not the 30 thousand politicians who have decided not let a democratic decision be made.

    If the EU demonstrated that it wanted to represent its members then it would want a public vote in each country.

    SM, Brentwood, Essex”

    Interesanta gindire economica la cei care se pling ca Irlanda a luat bani de la UE dar n-a dat nimic Europei in schimb. Pentru banii „primiti” Irlanda ar trebui sa renunte la suveranitate.
    Pura gindire comunista. Europa a profitat masiv de cresterea economica a Irlandei.
    Daca n-ar fi decit sutele de mii de europeni care au migrat si au gasit de lucru in Irlanda, cu beneficii generoase si o viata mai buna decit acasa, Europa tot ar iesi in cistig la socoteala finala. Ideea ca doar Irlanda a profitat, zgircit, de noua economie e o prostie. „Subsidiile” nu duc, in general, la crestere, ci la stagnare, in state si economii disfunctionale. Nu e cazul Irlandei, care a generat mai mult decit a „primit”.

  2. Panseluţa
    13 iunie 2008

    Comentatorul de mai jos arata care e unul din resorturile intime ale celor care se agata cu disperare de un supra-stat european: anti-americanismul:

    “I’m afraid Eurosceptics in the UK will gain heart from this result, a result speaking more for bungling PR than for failed policy. You fools. But hooray for the UK! Who NEEDS Europe!? You have America to envy, look up to, salivate over, pine for AND receive orders from! Cheer on!

    Rene C. Moya, Los Angeles, USA”

  3. George
    13 iunie 2008

    Bai da’ iti place sa o iei pe campii asa. Inteleg dezaprobul politic dar care e legatura cu crestinismul? Mostenirea crestina a Europei? Ce e aberatia asta? Tu esti atat de mandru de motenirea ta crestina care a fost impusa prin forta si inchizitii?

    Eu sunt crestin si nu-mi denigrez credinta dar nici n-o apar.

    Sunt curious, cum ai vrea sa fie crestinismul mentionat in constitutia europeana? Ca ce?

  4. Panseluta
    13 iunie 2008

    George:
    Inainte de a arunca invective in stinga si dreapta la cei care apara crestinismul ar trebui sa-ti faci un examen de constiinta. Asa ar fi rational si cinstit.
    Zici ca esti crestin, dar ca nici nu-ti denigrezi si nici nu-ti aperi religia.
    Nu-ti dai seama ca te contrazici.
    Tot ce-ai scris despre crestinism aici e denigratoriu, si tine de istorie, de fapte pe care crestinismul le-a depasit demult.
    Daca, pe de alta parte, crezi ca problemele crestinismului sunt fundamentale, de origine–asa cum sunt problemele Islamului–si nu istorice, de ce te mai numesti „crestin”? Nu crezi ca trebuie s-o rupi total cu Iisus si cu notiunea de „crestin” pentru consistenta filozofica si existentiala?
    Ti-ar fi mult mai usor sa traiesti cu tine insuti; asa cum te arati aici, esti teribil de minios pe religia de la care te reclami.
    Ar fi OK, daca afiliatia ta crestina a fi mai mult decit nominala; multi se „lupta cu ingerul”, uneori pina la sfirsitul vietii.

  5. emil
    13 iunie 2008

    George, am in fata doua posibilitati. Sa iti raspund cu „bai”, „mai” si un ton agresiv in general. Sau sa iti raspund calm. Aleg a doua varianta. Stii de ce? Pentru ca, asemeni tie, am liber arbitru. In engleza ii spune free will. Sigur ai auzit de el. Dar ce inseamna? Foarte sumar, este un concept care spune ca omul are libertate deplina sa aleaga intre toate posibilitatile de actiune care i se prezinta in orice moment. Omul nu este constrins in nici un fel sa ia o anumita decizie, sa aleaga o anumita optiune. Libertatea lui de alegere este suprema. Nici macar Dumnezeu nu influenteaza in vreun fel aceasta capacitate umana. Dar aceasta libertate de decizie suprema nu este indiferenta. Adica din plaja de optiuni posibile unele sint bune, altele sint rele, unele sint gresite, altele sint corecte. Bun-rau, gresit-corect, si toate in diverse proportii, dar functie de ce? Functie de legea morala. Libertatea noastra absoluta, pe care Dumnezeu nu ne-o neaga sau incalca, nu se desfasoara intr-un spatiu vid, fara repere. Are loc intr-un spatiu marcat de coordonate morale. Exista Bine si Rau, iar libertatea noastra se manifesta intotdeauna in acest sistem de referinta. In final, omul este liber dar si responsabil.

    Cum spuneam, simplific foarte mult. Totusi, aceasta idee de baza este creatia crestinismului. Sigur, nu a aparut din nimic, problema liberului arbitru a fost examinata si de grecii antici si a fost analizata pe toate fetele de toti filozofii. Insa conceptul fundamental pe care ti l-am expus este crestin si primul mare crestin care a l-a definit astfel (mult mai complex si extins decit ce-ti zic eu) a fost Sfintul Augustin, nascut in anul 354. Acuma, se pune intreabarea: ei si, ce mare brinza? E mare brinza, pentru ca ideea asta, cu toate transformarile si refutarile ulterioare, a permis europenilor sa dezvolte in final sistemul liberal democratic de guvernare de care te bucuri in Canada si de care, evident, se bucura toate tarile europene (unele de mai mult timp, altele mai recent). De ce? Pentru ca, in ultima instanta, doctrina crestina nu ii neaga omului prin nici o fatwa divina posibilitatea de a-si alege propria cale de implinire. Crestinismul expune legea morala si avertizeaza asupra consecintelor anumitor alegeri. Dar accepta ca alegerea finala este a omului. Inchizitia de care amintesti cu emfaza a fost un fenomen specific catolicismului din Spania si Portugalia (in mai mica masura Italia). Nu a avut amploare pan-crestina. Luteranii, ortodocsii, catolicii din centrul si nordul Europei nu au imbratisat aceasta constringere extrema. Sigur, circumstante politice, sociale si istorice au avut un rol important. Insa in subsolul de idei si de constiinta al crestinismului, in insasi constiinta europeana, era prea adinc inradacinata ideea liberului arbitru pentru a permite acestui cancer sa se extinda in voie. Paradoxal, chiar iesirea Europei din crestinism a fost facilitata de acesta idee crestina. Iarasi, motivele au fost multiple, insa ideea era suficient de profunda ca sa permita libertatea de deplasare a placilor tectonice ale civilizatiei europene.

    Insasi Uniunea Europeana este rezultatul liberului arbitru al europenilor. Totusi, UE neaga acest liber arbitru si alergia noului soviet suprem a devenit suficient de vizibila pentru ca europenii sa voteze impotriva UE, atunci cind au ocazia. Inca un aspect. Stii de ce a cazut comunismul? Pentru ca un papa crestin i-a reinvatat pe polonezi despre puterea liberului arbitru si despre capacitatea constiintei umane de a nu fi indiferenta la rau, de a se opune activ raului.

    De aceea nu este mentionat crestinismul decit foarte fugar in constitutia europeana.

  6. George
    13 iunie 2008

    @Panseluta – OK, trebuia sa explic de la inceput. Pentru mine toate religiile sunt echivalentul legilor de astazi (nu fura, nu omori, etc.) dar formulate pentru oamenii de acum 2000 (+) de ani. De asemenea, nu cred ca exista o fiinta superioara care ne-a creat pe toti. Numeste-ma evolutionist.

    Asadar, cand zic ca sunt crestin ma refer la credinta nu la religie. Eu nu am mentionat cuvantul religie in postul meu; este simplu, nu cred in religie. Crestinismul pentru mine este ceea ce am invatat de la parinti, bunici, strabunici ca este bine sa faci sau sa nu faci. Deci tine de traditie, cultura, etc, nu de religie.

    Acum, istoria crestinismului este una zbuciumata (nu stiu multe despre alte religii) in care oamenii au murit pentru convingerile lor pro sau contra. De acord?

    „…de fapte pe care crestinismul le-a depasit demult.” – asta este egal cu ZERO. Si restul post’ului tau ma intereseaza catusi de putin, nu cred ca esti in masura sa-mi dai sfaturi.

    Acum, crestinismul in constitutia europeana, ca de fapt despre asta vroiam sa discut… Repet:

    „Sunt curious, cum ai vrea sa fie crestinismul mentionat in constitutia europeana? Ca ce?”

  7. George
    13 iunie 2008

    @emil

    …si pentru tine, eu nu cred in religie si cu atat mai putin in fiinta aia superioara care ne-a creat pe toti.

    Acum, absolut toate deciziile de „free will”, fie ele economice, politice, etc. chiar si democratia in sine au la baza conceptul fundamental al crestinismului – liber arbitru.

    Ce sa zic, asa vrei tu sa conectezi faptele. Dar, sincer e ca si cum ai spune ca aceeasi gandire care a inventat roata se aplica astazi inginerilor care fac design’ul rotilor de avioane.

    Poate gresesc, oricum multam pentru „insight’ul” oferit am sa studiez mai mult teoria ta.

    Si revenind, cum ar trebui sa stipuleze constitutia europeana crestinismul pana la urma?

    p.s. Eu nu sunt acelasi George cu care v’ati certat inainte, asa ca luati-ma usor

  8. George
    13 iunie 2008

    Eu sunt alt George cu care „va certati” acum :))

    N-am putut sa ma abtin

  9. emil
    13 iunie 2008

    George, stiu ca esti alt George. Nici o problema, „cearta” e amicala. Revin mai tirziu.

  10. Imperialistu'
    13 iunie 2008

    Interesant cum toti George astia de care dam in ultima vreme sunt atat de limitati. Ce napasta pe numele asta ???? ! Jorj 2, matale ai crescut la copacul istoriei PC, aia cu Inchizitia care a omorat sute de mii de oameni, cruciatul care ii taie pe necredinciosi, misionarul care ii converteste cu mitraliera pe amerindieni. Nu sunt convins ca o discutie cu tine este productiva. E greu sa discuti cu „evolutionistii” corecti politic. Greu si fara rezultate.

  11. costin
    13 iunie 2008

    Here we go again :))

    George #2
    „Acum, absolut toate deciziile de “free will”, fie ele economice, politice, etc. chiar si democratia in sine au la baza conceptul fundamental al crestinismului – liber arbitru.

    Ce sa zic, asa vrei tu sa conectezi faptele. Dar, sincer e ca si cum ai spune ca aceeasi gandire care a inventat roata se aplica astazi inginerilor care fac design’ul rotilor de avioane. ”

    Da Geo, dar nu crezi ca daca nu s-ar fi inventat roata, nu ar fi existat nici avioane azi?
    Legatura dintre conceptul crestin de liber arbitru si evolutia lui contemporana (desi sint foarte similare) nu este evidenta pentru observatorul „neavizat”. Una este dedusa logic din cealalta dar este nevoie ca cineva sa cunoasca un pic de istorie a evolutiei ideilor.

    Putem folosi analoagia ta cu avionul si roata. Ca sa inventezi avionul, trebuie sa inventezi roata mai intii. Fara inventia rotii nu poate exista avionul. Nu pot exista turbine, si cele mai multe componente mecanice ale avionului. De acord? Dar ca sa stii asta trebuie sa ai ceva cunostinte tehnice.

    Iar acuma, continuind analogia, lumea incepe sa uite ce este roata. Consecinta va fi ca in curind nu vom mai stii nici sa producem avioane.
    In termeni de iber arbitru, incepem sa uitam sau sa desconsideram conceptul, si in cosecinta toate libertatile societatii occidentale se erodeaza. (esti in canada, banuiesc ca stii de procesele aberante impotriva lui Styne si Erza Levant).
    Sper ca am fost clar

  12. George
    13 iunie 2008

    @Imperialistu’

    Tu cu cine purtai discutia aia neproductiva mai nelimitatule?

    „E greu sa discuti cu “evolutionistii” corecti politic. Greu si fara rezultate.” – Sa ma apuc sa te intreb de unde ti-ai dat seama ca eu sunt corect politic sau sa te intreb despre ce rezultate vorbesti, ai?

    Putem vorbi despre evolutie vs creationism daca vrei. Insa chiar si-asa limitat cum ma vezi tu, eu m-as bucura daca as invata ceva nou.

    In postul meu initial doar am pus o intrebare:

    …cum ar trebui sa stipuleze constitutia europeana crestinismul pana la urma?

    Insa, se pare ca scopul articolului nu este sa deschida o conversatie ci o balacareala.

  13. George
    13 iunie 2008

    Ma, cum merge treaba pe blogu’ asta? Posteaza un vizitator nou un comment, sar cativa vizitatori de-ai casei, extrag ceea ce vor din comment si sar la o „cearta amicala” cu el. Toate astea pe langa subiectul comment-ului.

    N-am sa ma repet si a 4-a oara.

    Imi plac articolele voastre, sunt… altfel. Insa, o sa ma multumesc doar cu cititul.

  14. Imperialistu'
    13 iunie 2008

    Jorj my dear, raspunsul tau se afla aici:

    Mostenirea crestina a Europei? Ce e aberatia asta? Tu esti atat de mandru de motenirea ta crestina care a fost impusa prin forta si inchizitii?

    Citeste cu atentie, s-ar putea sa ai vreo revelatie. In sfarsit, balacareala faci tu cu aerele astea de doi bani.

    P.S. Simplu: religia crestina este fundamentul spiritual al popoarelor Europei. Ideea este importanta, cu forma n-ai decat sa te preocupi tu, evolutionistule.

  15. emil
    13 iunie 2008

    Oameni buni, va rog mult, nu escaladati nervozitatea deja existenta. Stim cu totii ca asa nu ajungem nicaieri. George, nimeni nu isi doreste balacareala. Primele replici din partea ta au fost usor intepate, dar nu m-au deranjat peste masura. Sint roman, tin la tavaleala, imi place si mie ironia, etc. Dupa raspunsul meu ai continuat mai calm, si apreciez acest lucru.
    Imperialistu’, cred ca te-ai pripit.

    George, foarte pe scurt, apropo de intrebarea ta. In ce ma priveste, constitutia europena pacatuieste fata de crestinism prin faptul ca l-a desconsiderat aproape total ca factor important care a ajutat la formarea civilizatiei europene. Minimul pe care l-ar fi putut face ar fi fost o admisie onesta ca in istoria europeana, crestinismul a avut un rol formativ cu totul deosebit. Nu exista aceasta recunoastere istorica.
    Nu ma intelege gresit. Dezamagirea mea nu este legata de pretentia mea ca in constitutie sa fie legiferat crestinismul drept religie oficiala sau ceva similar. Europa s-a inscris demult intr-o traditie seculara. Dar de ce le-ar fi asa rusine birocratilor de la Bruxelles de cea mai bogata mostenire spirituala a Europei, incit sa o renege la statut de nota de subsol?

  16. George
    13 iunie 2008

    Ba ce ,ma enervati astia care faceti observatii de genu asta.Ai citi tu posturile mele ,ai calculat si ti-a dat ca sunt nelimitat ?
    Suntem limitati ca nu pricepem vrajeala ta ?

    Nu prea am citi tot ce scrie pe pagina asta ,dar vreau sa spun ca nici eu nu cred in religie. si inteleg de ce ar mai trebuii sa ne batem capu cu ea. Chiar daca oamenii de acum cateva mii de ani nu stiau ce e aia stiinta si intradevar credeau in Dumnezeu nu inseamna ca trebuie sa credem si noi.
    Cel mai logic lcuru care s-ar putea face ar fi sa se inceapa o campanie pentru depromovarea religiei si care sa le explice omanilor cum sta treaba. si gata , nu se intampla nimic , nu moare nimeni. end of fking story

    Tu crezi in Dumnezeu imperialistule ? Da ? jurat-te pe steagul ala pentru care ziceai mai devreme ca lupti. Si jurat-te ca nu manaci rahat pe blogul asta.

  17. George
    13 iunie 2008

    Multam Emil.

  18. costin
    13 iunie 2008

    Geo,

    Blogu asta functioneaza asa:
    niste gagii se intilnesc pe el ca sa discute diferite subiecte. Daca mai apare un gagiu, se discuta si cu el. Daca gagiu ala vb cu „bai” si „mai” ne cam piere chefu

  19. emma
    13 iunie 2008

    nu doresc a ma amestesca in delicioasa vociferare care are loc intre descendentii adamici – numiti in traducere libera – gagii … dar ma simt usor discriminata – daca tot suntem in sectorul political corect . asadar , intreb intru desteptaciunea-mi ; la voi aceste acte de dispute au loc doar intre gagii ?! si acest lucru exclusiv ? e clubul gagiilor aici ? dar gagicele cum ramane ?

    cu multumiri anticipate !

    emma enescu – alternativ gagica !

  20. emma
    13 iunie 2008

    amesteca ; typo
    „cu” – lipseste !

  21. George
    13 iunie 2008

    da-i drumu ,doar ca tot ce ai facut in ultimul timp a fost sa ma injuri pe mine dupa care ai incercat sa pui smilyuri : (o)(o) ; )

  22. emil
    13 iunie 2008

    Draga emma, stramoasa ta edenica a mincat marul pina la cotor si abia dupa aceea l-a pasat lui Adam. Nu se uita usor ????

  23. emil
    13 iunie 2008

    George, take it easy.

  24. emma
    13 iunie 2008

    ia sa vedem putin cum stau lucrurile : -( DRAGA EMIL ?!
    asadar, o avem pe : „Draga emma” si „Adam” ?

    atata timp cat emma – este o „e” si arogantu` adamitu` e un „A” majuscular – Eva – interpreteaza harnica . alles klar ? in virtutea deformatiei rationale nascendi se vrea amintit !
    in rest … despre ce a mancat si pina unde … vezi tu , e o chestie !

    mai vin cand blogu` aiesta se vrea liber pour le femme !

    te puuuup ! ????

  25. Imperialistu'
    13 iunie 2008

    Emil e prea de treaba, iar eu nu am rabdarea lui, mai ales cu interlocutorii de teapa ta. Un individ care porneste la drum cu ma, ba si vrajeala nu este genul de om cu care eu am de gand sa imi pierd timpul. Daca crezi ca poti sa respecti niste reguli, bine; daca nu, asteapta-te la ce meriti si renunta la atitudinea asta dezgustatoare victimista. Eu nu accept genul acesta de abordare la oameni mai rasariti.

    Vezi tu, banuielile mele s-au adeverit: nu ai inteles ce ti-am sugerat mai sus. Nu numai ca nu ai inteles, dar ai sarit la atac si ai inceput sa vorbesti ca in liceu despre – vezi Doamne – contradictia flagranta dintre credinta si stiinta. Asta este ateismul pentru dummies. Pentru informatia ta, afla ca stiinta a pornit tocmai de la ideea ca Dumnezeu a creat lumea in baza unor legi pe care oamenii pot si trebuie sa le descopere.

    In sfarsit, afla ca pe mine nu ma intereseaza daca tu crezi sau nu – I couldn’t care less, Jorj 2 – dar in momentul in care tu vii cu aceasta atitudine si trantesti prostii infioratoare, simt nevoia sa imi exprim, fie si in cateva cuvinte, dezaprobarea.

    P.S. Campaniile alea de „depromovare” le-au inceput iacobinii si le-au continuat comunistii.

  26. Kelemvor
    13 iunie 2008

    J
    Imperialistu’ : Sunt curios sa stiu punctul tau de vedere asupra subiectelor de mai sus ( fara nici un fel de ironie ).

  27. Kelemvor
    13 iunie 2008

    Erata : se pare ca am folosit gresit tag-ul ????

    „Jorj 2, matale ai crescut la copacul istoriei PC, aia cu Inchizitia care a omorat sute de mii de oameni, cruciatul care ii taie pe necredinciosi, misionarul care ii converteste cu mitraliera pe amerindieni”

    Imperialistu’ : Sunt curios sa stiu punctul tau de vedere asupra subiectelor de mai sus ( fara nici un fel de ironie ).

  28. George
    13 iunie 2008

    Imperialistule ,te-am intrebat daca tu crezi in Dumnezeu. Inexistenta lui se poate chiar dovedi asa ca nu exista nici un motiv pentru care ar mai trebuii cineva sa se complice cu asa ceva.In special la nivel inalt, a ramas doar un lucru istoric .Dar te preocupa pe tine problema ,nu stii cum sa mai abati discutiile de la situatii concrete.
    Auzi ..sunt limitat si trantesc prostii infioratoare.De unde le scoti ? mai ai multe bagate ?

    Tu crezi si in dimensiuni paralele asa este ? Si in momentul in care o sa mori o sa fii dumnezeu intr-una din aceste dimensiuni, ca mai stiu pe unii care cred asta…Cate puncte iti trebuie pentru asta ?

  29. BlogGeorge
    13 iunie 2008

    @Imperialistu’

    Fratioare, eu nu stiu de unde ai venit tu, pentru ca tu nici nu faceai parte din discutie, dar fie.

    Acum, intentia mea nu era sa ma cu cert cu nimeni si n-am vrut sa discut despre teoria acului. Tot ce am vrut sa stiu este cum vede Emil crestinismul stipulat/mentionat/etc in constitutia europeana.

    Nu eu am vrut sa imi expun gandurile mele impotriva religiei, pro teoriei evolutioniste etc. Tu te-ai bagat de nu stiu unde:

    „Nu sunt convins ca o discutie cu tine este productiva.”

    Care discutie tu ai inceput-o cu mine, ca eu nu te-am bagat in seama.

    Si ca sa lamurim si „Un individ care porneste la drum cu ma, ba si vrajeala „, eu nu am folosit asa ceva pana nu ai inceput tu cu vorbele tale extrem de elevate: „Interesant cum toti George astia de care dam in ultima vreme sunt atat de limitati”.

    Ca sa evitam confuziile am schimbat si numele.

    Hai pa

  30. Imperialistu'
    13 iunie 2008

    Kelemvor, problema e ca noua ni se baga pe gat o varianta a istoriei ce are prea putin de a face cu realitatea. O luam drept buna si ajungem sa batem campii cu „dar cruciadele?”, „sa nu uitam inchizitia!” si alte trasnai de genul. Nu e nimic nevinovat in toata afacarea asta : relativism imbinat cu anticlericalism de doi bani; ideologie care ne afecteaza profund si nici nu ne dam seama.

    De exemplu, asa ajungem ca in loc sa constientizam caracterul expansionist si profund intolerant al lumii islamice, noi sa predam in scoli si in facultati, sa scriem carti, sa facem filme etc. despre interventia total criminala a cruciatilor in Orient; sa retinem masacrele cruciate, dar sa ignoram masacrele musulmane; Sa avem in cap ideea conform careia cruciadele au fost un atac asupra islamului si sa uitam ca Islamul este cel care a atacat constant crestinatatea, cucerind in doar cateva sute de ani, o buna parte din lumea crestina si oprindu-se in Franta, la Poitiers. Cruciadele au fost o reactie, iar toleranta musulmana este doar o poveste, dar lucrurile nu numai ca nu se spun, dar se promoveaza exact contrarul lor. A vazut careva Kingdom of Heaven? Frumos portret facut lui Saladin, pacat ca nu-i adevarat. Nu-i nimic, am inteles ca in suburbiile siite ale Beirutului a fost un hit.

    Inchizitia este tratata ca un fenomen omogen si totul se reduce la „Inchizitia ardea oamenii pe rug, ii vana pe eretici, punea carti la index.” Era o varianta religioasa a KGB-ului/ Gestapo, ceea ce nu este adevarat. Au existat trei inchizitii (franceza, spaniola si romano-catolica), fiecare actionand in alte circumstantesi manifestandu-se in alt fel. Rolul Inchizitiei era de a ii face pe rataciti sa revina la calea cea dreapta, nu de a-i omora, nu de a-i persecuta. Contrary to popular belief, sectele nu sunt doar o alta opinie. Exista tot felul de secte, dupa cum ati vazut si voi, care mai de care mai sarita de pe fix. Condamnarea la moarte si arderea pe rug erau rarisime, iar acestea erau date de justitia laica, nu de Inchizitie. Vrajitoarele nu au fost arse din ordinul inchizitorilor. De altfel, celebra Malleus Maleficarum a fost condamnata de Biserica Catolica ca fiind neetica si ilegala. Tortura de care este acuzata tine in general de domeniul fabulosului. Inchizitia a fost acuzata ca a folosit si the Iron Maiden, daca stiti la ce ma refer. Nici vorba de asa ceva, dar multi cred pana si astazi ca inchizitorii erau atat de descreierati.

    In sfarsit, in ceea ce ii priveste pe amerindieni, inca din 1493 – la un an dupa descoperirea Americii – papii vorbesc despre umanitatea amerindienilor, doar toti oamenii sunt creati dupa chipul lui Dumnezeu. Totodata, sclavia a fost condamnata de papi, in repetate randuri. Ca poate ar fi putut face mai mult, aici e de discutat, dar nu poti denatura intr-atat incat bati campii cu crimele crestinismului.

  31. Imperialistu'
    13 iunie 2008

    Erata: mesajul 25 e rezultatul unei confuzii, datorate vechii noastre cunostinte, originalul Jorj, cel care posteaza la nr.30. Ciudat ca nu am recunoscut reactia isterica a amicului nostru. Greseala mea si pentru asta imi cer scuze, dar nu sunt sigur ca trebuie sa imi retrag afirmatiile de la 14. ???? Not just yet. Oricum, e foarte bine ca ai schimbat nickul. Dupa cum se poate vedea, Jorj face victime. ????

    George > Da, maestre, cred, dar de unde pana unde dimensiuni paralele si puncte?

  32. Kelemvor
    13 iunie 2008

    La capitolul „Cruciade” : nimic de obiectat. „Kingdom of Heaven” l-am vazut : frumos filmul, doar ca nu prea are tangenta cu realitatea istorica ( crestinii sunt evil, intoleranti, bla bla bla, ma rog, cea mai mare parte dintre ei, chipurile…arabii exact opusul ). Din cate stiu eu, primele cruciade au fost un raspuns la agresiunea islamica, apoi au devenit un simplu instrument politic.

    In general, imaginea populara despre Inchizitie este exact cea descrisa de tine si eu personal nu am intalnit alte puncte de vedere pana acum. Daca mi-ai putea recomanda niste carti ce trateaza subiectul respectiv ar fi excelent…

    Cat despre amerindieni, ce li s-a intamplat lor e pur si simplu produsul contactului dintre 2 civilizatii situate pe diferite trepte ale dezvoltarii tehnologice…

  33. Panseluta
    13 iunie 2008

    George:
    Esti confuz de tot. Mai rau decit am crezut.
    Credinta in traditii si chestii de morala si ce te-au invatat bunicii nu te face „crestin.”
    Crestinism fara Hristos si credinta in Dumnezeu, etc. e un nonsens, ca si budismul fara Buddha, satanismul fara Satana, si asa mai departe.

    Esti un ateu nevricos, a la Miticii lui Nenea Iancu, fara educatie si mare lucru de spus, flanind pe corso in speranta de a se gata de ceva, care se cred importanti, mari mistocari, universal nihilisti, dar nutrind pici de om obidit si ignorat de soarta:

    Scrie Nenea Iancu undeva:

    „Ti-ai cumparat blana noua. Te intilnesti cu Mitica. In loc de ‘s-o porti sanatos!’ iti zice:
    –Bravos! blana ai; acuma, junghi iti mai trebuie!”

    Cum dumnezeu v-a ghicit Caragiale asa de bine acum mai bine de un secol??
    Da’ uit ca tu nu crezi in dumnezeu.

  34. Panseluta
    13 iunie 2008

    Erata:

    „de a se agata de ceva”

  35. BlogGeorge
    13 iunie 2008

    @panseluta

    Dupa cum am mai spus tot pe langa subiectul comment-ului meu initial. Voi astia, „the regulars” simtiti nevoia sa dovediti ceva. Nu stiu ce.

    Credinta mea crestina nu este religia crestina. Nu fur, nu insel, etc pentru ca asa consider ca e bine (asa mi s-a transmis din bunici) nu pentru ca asa scrie in biblie sau in constitutie.

    Asadar, panseluto, imi pare rau ca nu cunosc fundamentele crestinismului asa cum le cunosti tu. Dar asta nu iti da dreptul sa ma jignesti. Chiar daca sunt ateu si tu esti o „crestina” convinsa nu-ti da dreptul sa ma jignesti. Ma abtin cu greu sa nu te jignesc la randu-mi.

    Habar nu ai cine sunt, ce educatie am, si ce altceva gandesc in afara de subiectul de care va agatati toti pe blogul asta – religie, crestinism, etc.

    Odata cu singurul raspuns (al lui Emil) la intrebarea/curiozitatea mea am considerat topicul inchis dar, repet, se pare ca simtiti nevoia sa mai aruncati cu noroi off-topic.

    Acesta este ultimul meu comment. Nu te deranja sa raspunzi. Evident, nu are rost sa ii raspunzi unuia fara educatie care se crede important, pardon, mare mistocar.

    Hai sictir!

  36. Schwarzmann Skinski
    13 iunie 2008

    George, cred că e puţin deplasat să fugăreşti oamenii cu „hai sictir” din moment ce tu nu eşti în stare să realizezi diferenţa dintre credinţa creştină şi morala creştină. Faptul că tu te-ai pricopsit din moşi-strămoşi cu reflexele unei conduite creştine, având în vedere contextul în care ai crescut, nu are nimic a face cu credinţa care e în general un fenomen ce depăşeşte simpla morală.

    Rezumând totul într-o ecuaţie simplă şi la mintea oricui, morala decurge din credinţă. Oamenii care au avut de-a lungul vieţii o puternică raportare la divinitate au crezut de cuviinţă că e potrivit să lase în urma lor pentru aceia mai simplii şi pentru care experienţa contopirii cu Dumnezeu e total ieştă din calcul un anumit set de reguli după care aceştia să se ghideze şi cu ajutorul cărora să ajungă cât mai aproape de Bine, chiar şi fără ca aceştia să aibă privirea fixată asupra Luminii.

  37. George
    13 iunie 2008

    eu cred ca n-ai calculat bine ecuatia aia

  38. Schwarzmann Skinski
    13 iunie 2008

    E de gradul trei. Cere mai multă atenţie. Try to look over it again.

  39. Imperialistu'
    13 iunie 2008

    George, din cate am vazut pe blogul personal la About, ar trebui sa fi un om inteligent, ce ar fi sa te comporti ca atare si sa lasi mojiciile? Lasand la o parte persoana mea, cea care poate fi acuzata de disproportionate action si a dat-o in bara mai sus, genul asta de comportament nu iti face cinste. Apoi, nu ne agatam de religie, iar expresia asta suna a Obama. Religia este importanta, dar nu poti sa reduci temele abordate de blog la atat. In sfarsit, tine cont ca din toata discutia care putea fi facuta la acest articol, tu ai ales strict problema religiei crestine. Nu EUtopia, nu birocratia de la Bruxelles, ci religia. Cine se agata de ce?

    Kelemvor > Corectitudinea istorica de Jean Sevillia, Ed. Humanitas, 2005. ????

  40. Panseluta
    13 iunie 2008

    Habar n-am carui George din echipa care posteaza sub numele ma adresez acum, dar ideea e ce conteaza:

    „Credinta mea crestina nu este religia crestina.”

    Poate omul sa ma sictireasca pina in pinzele albe, dar ceva nu e in regula aici.
    Omul repeta o afirmatie care e posibila doar intr-un univers paralel, in care o pisica nu e o pisica; ce conteaza e perceptia subiectiva a pisicii, sa zicem o camila. Pisicocamila!
    In numele tuturor pisicilor si camilelor din lume, pina cind Dumnezeu sau evolutia biologica le va muta unele intr-altele, merita repetat: o pisica e o pisica e o pisica, si o camila e o camila e o camila… Stiti voi, chestia cu trandafirul Julietei, din scena balconului.
    Pisicocamila e posibila si necesara in imaginatie si in arta. Cind ajungi la politica si decizii in amarita noastra de viata de zi cu zi, nu mai tine. Realitatea se razbuna, in final, pe constructii aberante iesite din minti in deriva, si, de obicei, egolatre.
    Omul se straduieste sa faca diferenta intre „credinta” si „religie”, care e valabila in general; religiile sunt credinte institutionalizate. Dar chiar si-asa, toate religiile sunt bazate pe o credinta sau alta.

    Omul scrie:
    „Asadar, panseluto, imi pare rau ca nu cunosc fundamentele crestinismului asa cum le cunosti tu.”

    Nu e vorba de ce cunosc eu. Fundamentul crestinismului e credinta in Iisus ca fiu al lui Dumnezeu, facut om. E o chestie pe care o stie si o repeta orice credincios crestin roman, indiferent de educatie. E crezul pe care-l poate spune orice bunica de la orice biserica. Inclusiv bunicii lui George. Probabil ca l-au invatat, pe linga bine si rau, sa se roage, inainte de culcare, la „Inger, ingerasul meu…” Ingerii nu sunt fiinte reale, mortale; sunt fiinte transcendente, aproape divine (dar nu intru in amanunte teologice, ca voi fi acuzata de elitism…)

    George mai zice, din nou contradictoriu:

    „Chiar daca sunt ateu si tu esti o “crestina” convinsa nu-ti da dreptul sa ma jignesti. Ma abtin cu greu sa nu te jignesc la randu-mi. Habar nu ai cine sunt, ce educatie am, si ce altceva gandesc in afara de subiectul de care va agatati toti pe blogul asta – religie, crestinism, etc. ”

    1. Nimeni nu stie si nu tine cont de ce sunt, social, cei care scriu aici, de educatia pe hirtie, de viata pe care au dus-o. Ce ne intereseaza e ce se arata pe blog, ce idei vehiculeaza scriitorii, cit de bine le articuleaza. Si e bine asa.
    2. Nu ma intereseaza ce gindesc patrupezii in afara subiectului la ordinea zilei, daca sunt pentru interzicerea comertului de oua de ratza pentru ca sunt purtatoare de salmonella, sau daca se opun pantofilor si gentilor facute din piele de animal.
    Daca va veni vremea pentru o discutie de felul asta, patrupezii vor decide daca ii intereseaza sau nu. Ideile circula aici liber, conform pietei de idei, si nu conteaza cine esti si ce patalamale ai.
    Ce conteaza e ce arati aici si acum.

  41. emil
    13 iunie 2008

    Panseluta, e vorba de al doilea George. Primul mai are aparitii sporadice, dar eu si Imperialistu’ ii tragem pe linie moarta orice comentariu. Intre timp, ignorati-l. Si pentru ca veni vorba, motivul nu consta in idioteniile pe care le varsa in mod constant. Ceea ce a rupt spatele camilei mele de rabdare a fost altceva. G1 nu isi cunoaste interesul, iar in acest caz e vorba de un interes primar. Anume de a continua sau nu sa isi dea cu parerea in acest spatiu, indiferent de natura parerilor lui. In momentul cind l-am avertizat clar sa nu ma intrerupa si sa se abtina de la interventii pentru un timp, spunindu-i in negru pe alb ca ii blochez accesul daca nu asculta, orice fiinta rationala ar fi cintarit bine situatia. A sau B? L-am lasat sa aleaga. A ales si cu aceasta ocazie afla ca, in viata, unele alegeri sint definitive. Apropo de liberul arbitru.

  42. dante
    13 iunie 2008

    Creştinismul originar, cult demonic

    Acei care au avut tangenţe cu creştinismul ca religie, în special cea creştin ortodoxă, văd la suprafaţă o credinţă a compasiunii şi a milei faţă de om. Aparenţele pot înţela, o evaluare a surselor primare ale acestei religii va aduce mai multă lumină asupra adevărate-i esenţe. Să începem cu personalitatea lui Iisus Hristos de unde creştinismul a pornit doctrinar.

    Numele Hristos este traducerea cuvîntului mesia (mai precis maşiah) din ebraică. Înseamnă „unsul”, apelaţia dată de evrei celui care va veni trimis de Iehova (numele dat de ei lui Dumnezeu) să îi salveze. Prin urmare Hristos trebuia să îndeplinească în primul rînd o misiune de salvare a poporului evreu. A astfel de salvare cuprindea eliberarea de sub jugul romanilor precum şi scăparea de răul uman şi social, ceea ce evreii numeau Diavol, Mamona, Belzebul, Lucifer, etc.

    Venirea salvatorului poporului evreu era aşteptată de multe veacuri. Omul trimis de Iehova trebuia să fie nu numai un salvator al sufletelor oamenilor dar şi un rege din stirpea regelui David care era din neamul lui Iuda. Noul Testament argumentează că Iisus era din această spiţă şi prin urmare putea să-şi ceară dreptul de a fi rege al iudeilor.

    Omul Iisus şi-a început misiunea cînd avea în jur de 30 de ani. Om fără carte, aşa cum se spune în Noul Testament, era totuşi proficient în regulile iudaice bazate pe Vechiul Testament şi pe alte scrieri existente la acea vreme. Treptat omul Iisus a format în jurul lui un grup de prozeliţi care deşi mic era perseverent în a-l urma în misiunea pe care şi-o asumase. Care erau caracteristicile ei?

    Matei, 15, 24, redă cuvintele lui Iisus atunci cînd o femeie canaaneeancă chinuită de un demon îi cere ajutor. „Nu sunt trimis decît la oile cele pierdute ale casei lui Israel” răspunde el. Iisus astfel refuză spunînd mai departe că „Nu este bine să iei pîinea copiilor şi s-o arunci cîinilor”. Cu alte cuvinte Iisus îi numeşte cîini pe toţi oamenii care nu erau evrei. Mai departe, în conversaţia lor, femeia îi răspunde că şi cîinii mănîncă din fărîmiturile ce cad de la masa stăpînilor lor. Iată un episod din Noul Testament care redă vorbele unui om despre care mulţi cred ca este fiul lui Dumnezeu. Şi paradoxal aceşti oameni nu sunt evrei ci dintre cei pe care Iisus îi numea cîini.

    O altă caracteristică a misiunii salvatorului era că trebuia să fie rege al iudeilor. A fost oare Iisus rege? Cu siguranţă nu. Întrebat dacă este rege al iudeilor omul Iisus spune că împărăţia lui este în ceruri, deşi evreii aşteptau un rege, aşa cum fusese David în vechime, care să aibă regat pe pămînt nu în cer. Deci nici această caracteristică a salvatorului evreilor Iisus nu a îndeplinit-o.

    În misiunea salvatorul era inclusă pacea, pe cînd Iisus declară răspicat că a venit să aducă sabia nu pacea ca să-l despartă pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa (Matei, 10, 34-35). Cum poate vorbi astfel cel ce se credea trimisul lui Dumnezeu dacă Dumnezeul lui nu era cel a dezbinării? Cum am eticheta astăzi un om care ar spune că a venit la cineva în vizită cu dorinţa de a-i dezbina casa?

    Tenacitatea cu care omul Iisus dorea să-i convingă pe evrei că el este mesia era deosebită. Aceasta a atras reacţii fireşti. Cărturarii zicea că îl are în el pe diavol, pe Beelzebul (Marcu, 3, 22). Oamenii ziceau că are duh rău (Marcu, 3, 30), că are demon (Ioan, 7, 20). Însăşi familia lui îl credeau că nu e în toate minţile (Marcu, 3, 21) nu credeau în el (Ioan, 7, 5). Omul Iisus etala cu adevărat o comportare demonică. Spune în Marcu, 3, 33, „Cine este mama mea? şi fraţii mei?”. Cum ar fi tratat un om astăzi care şi-ar respinge astfel rudele?

    Noul Testament este plin de relatarea faptelor lui Iisus mai cu seamă cu scoaterea duhurilor necurate din oameni. În Marcu, 5, 11-13, se spune cum el a trimis duhurile rele într-o turmă de 2000 de porci. După acest episod oamenii l-au rugat să plece de acolo văzînd că lucrează cu demonii (Marcu, 5, 17). Fariseii, oamenii scoliţi în legea iudaică a acelor timpuri, îi spun că cu domnul demonilor (adică cu Satana) el îi scoate pe demoni (Matei, 9, 34). Mulţimea i-a zis că are demon (Ioan, 7, 20; Ioan, 8, 48). Iudeii au spus „Acum ştim că ai demon” (Ioan, 8, 52). Dar el nu a recunoscut argumentînd că diavolul nu poate lupta împotriva diavolului. Vorbele lui Iisus sunt fără sens. Să luăm de exemplu grupurile mafiote care se războiesc între ele deşi fiecare se află de partea răului. Faptele diavolului nu ţin de ideea că cei răi nu se bat cu cei răi precum Iisus vrea să argumenteze, cum că diavolul ar lupta împotriva lui însuşi. Scuza lui Iisus este puerilă, cei răi se bat cu toţi inclusiv cu alţi oameni răi de teapa lor.

    Episodul cu scoaterea duhurilor din acel om şi trimiterea lor în turma de porci face se ne întrebăm ce a rezultat din intervenţia lui Iisus? Oare duhurile au murit prin moartea porcilor? Nicidecum, deoarece acele duhuri, aşa cum intraseră în acel om, sau cum ieşiseră din el pentru a intra în porci, tot astfel puteau intra în oricine altcineva. Pînă la urmă intervenţia lui Iisus s-a soldat cu moartea porcilor pentru că duhurile nu au fost distruse cum s-ar aştepta de la cineva cu intenţii bune. În Marcu 5, 12-13 se spune despre duhuri că l-au rugat să intre în porci şi el „le-a dat voie”, considerîndu-l astfel mai puternic decît ele. Prin urmare i-au cerut permisiunea ca de la cineva mai mare ierarhic ca ele. Deci Iisus dispunea cum dorea de duhurile rele. Ce s-a întîmplat cu acele duhuri? Cel mai probabil este că ele au intrat în Iisus, el fiind cel care avea putere asupra lor. Dacă Iisus ar fi avut cu adevărat putere de la Dumnezeu şi intenţii bune ar fi distrus acele duhuri nu le-ar fi transferat în porci ca apoi să fie lasate libere. Puterea lui Iisus era prin urmare dată de diavol.

    Un alt episod din faptele acestui om posedat de diavol este cel cu zmochinul. Iisus era înfometat şi a găsit un zmochin care nu avea fructe. Supărat, îl blestemă pe zmochin: „Rod să nu mai porţi în veac!” după care zmochinul s-a uscat. Ce vină avea zmochinul că nu avea fructe ca Iisus să le mănînce? Să ne imaginăm că un astfel de om merge la casa cuiva şi cere mîncare. Nu i se dă pentru că oamenii din acea casă pur şi simplu nu au mîncare în acel moment. Apoi cel care a cerut mîncare îi blestemă ca în veac să nu aibă mîncare în casa lor. Cum ar fi etichetat un astfel de individ care aduce ocară unor oameni pentru că pur şi simplu nu au mîncare atunci cînd el vrea să mănînce? Este răul întruchipat care pur şi simplu nu gîndeşte decît răul. Cazul lui Iisus este tipic demonic. Un astfel de episod s-ar fi soldat astăzi cu a-i da cîteva beţe pe spinare „fiului lui Dumnezeu”.

    Să luăm de exemplu una din învăţăturile acestui om referitor la ceea ce omul mănîncă. Iisus susţine că nu ceea ce intră în gură îl spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea îl spurcă pe om (Matei, 15, 11). Mai departe tot el spune că tot ce intră în gură se duce în pîntece şi iese afară, dar cele ce ies din gură pornesc din inimă, şi acelea sunt cele ce-l spurcă pe om, dar a mînca fără să-ţi fi spălat mîinile, aceasta nu-l spurcă pe om (Matei, 15, 17-20). Este o învăţătură de doi bani. Cîţi oameni cred că nu contează ce băgăm în pîntece? Dacă cineva bagă în gură otravă sau mîncare stricată nici nu mai apucă să o scoată afară că poate şi muri. Cît priveşte ideea că ceea ce iese din gură îl spurcă pe om cum spune Iisus, afirmaţia lui este de asemenea o aberaţie. Vorbele rele îl uşurează temporar pe om de răutatea din el, deşi aruncatul vorbelor pe alţii nu este o soluţie pentru a scăpa de răul din inimă.

    Să analizăm acum doctrina păcatului promovată de Iisus, ideea cum că orice păcat şi orice blasfemie li se iartă oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfînt nu li se va ierta (Matei, 12, 31). Să presupunem că există o ţară în lume care are un sistem juridic ce respectă această învăţătură a lui Iisus. De exemplu, un om ticălos este prins în fărădeligile lui şi adus în faţa judecătorului care va aplica învăţăturile lui Iisus în cazul respectiv. Sunt consultaţi martorii care declară că învinuitul a furat, a bătut cinci oameni la beţie şi a omorît un om cu un cuţit. La judecată omul recunoaşte ticăloşiile făcute adăugînd că a cerut iertare lui Iisus pentru tot răul făcut. „Ai spus ceva împotriva Duhului Sfînt?” întreabă judecătorul. „Niciodată!” răspunde omul. Verdictul: „Eliberaţi-l că şi-a cerut iertare în numele lui Iisus Hristos, dar nu a hulit Duhul Sfînt!”. Poate o atare învăţătură a iertării veşnice să vină de la Dumnezeu sau de la Diavol? O astfel de metodă de a face dreptate oamenilor este înşelăciune curată, Dumnezeu nu poate iertă răutăţile oamenilor, cei vinovaţi trebuie să repare cumva răul adus şi să înveţe că repetarea răului nu va fi iertată prin simpla recunoaştere a greşelii. Învăţătura lui Iisus este prostie curată. O societate sănătoasă nu poate funcţiona pe astfel de învăţături fără sens.

    Evreii în Vechiul Testament aveau o metoda mai logică, deşi nu era cu totul justă, ideea că se plăteşte ochi pentru ochi. Dar în învăţăturile lui Iisus privind aplicarea dreptaţii se vede mai degrabă mîna diavolului decît cea a unei forţe a dreptăţii. Numai diavolul trece cu vedere faptul că merge şi aşa, că simpla iertare dată de el diavolul poate absolvi pe om de relele pe care le face. Diavolul iartă de păcat pentru a-l ţine pe păcătos mereu în păcat. Este şi metoda folosită de Iisus pentru a-i menţine pe oameni în jugul suferinţei pe care a iniţiat-o în locul salvarii pe care trebuia să o aducă aşteptatul mesia, salvatorul evreilor. Este oare acesta salvatorul? Poate trimisul lui Dumnezeu să-i îndemne pe oamenii să se complacă în rele iertîndu-le tot timpul fărădelegile? Mai degrabă un spirit demonic face aceasta.

    Să cercetăm cum Iisus crede că oamenii lui Dumnezeu pot fi deosebiţi de cei ai diavolului. În Matei, 7, 10-20, Iisus îi avertizează pe ucenici să se ferească de profeţi mincinoşi căci după roadele lor vor fi cunoscuţi. Preceptul este bine ştiut din Vechiul Testament, ideea că pomul se cunoaşte după rod. Să vedem ce roade a adus pomul lui Iisus după aşa zisa înălţare a lui la cer?

    Creştinismul a pătruns treptat în lumea zisă „păgînă” prin înfricoşarea oamenilor asupra pedepselor ce-i aşteaptă dacă nu se vor supune noii învăţături. Această frică de pedeapsă persistă şi astăzi fiind practic hrana creştinismului. Fără continua teroare a diavolului care pîndeşte la orice pas creştinismul s-ar dezintegra. De remarcat este atenţia care se pune pe diavol ca personaj principal şi toate cele care vin cu răul şi suferinţa, răstignirea lui Iisus pe cruce, sîngele, patimile lui, etc. În cele din urmă Iisus pozează în învingător, chiar după ce a fost bătut în cuie pe cruce. Pe cei mai mulţi traumele mentale pe care le implantează în minţi frica, toate aceste aspecte ale suferinţei şi întunericului, îi bîntuie pe oameni toată viaţa. Deşi se spune despre „învingătorul morţii”, că a ajuns acolo la dreapta Tatălui sau, el priveşte cu detaşare întreaga panoramă care a urmat după „înălţarea sa”. Să vedem fructele date de pomul sădit de Iisus pe pămînt. Ce a urmat?

    Războaie, măceluri împotriva evreilor şi ale altora, dezbinare veşnică printre cei care au urmat învăţătura lui Iisus, inchiziţie, arderea oamenilor pe rug, arderea cărţilor, obida oamenilor, cuceririle sîngereoase urmînd crucea însîngerată, care cînd era pumnal cînd cruce, şi multe alte „fructe” ale demonului „înălţat la cer”. Iisus s-a dus direct în iad de unde nici că-i pasă ce se întîmplă pe pămînt deoarece sistemul introdus de el funcţionează din plin ca fruct al faptelor „mîntuirii lui”. Salvarea care se aştepta din partea unui trimis al lui Dumnezeu este nonexistentă, Iisus este demonul care a adus durerea nu mîntuirea.

    Cine este în măsură astăzi să evalueze misiunea „salvatoare” ale lui Iisus? Toţi cei care au avut tangenţă cu creştinismul! Salvatorul se dorea un personaj al salvării din durere nu cineva care aduce suferinţă prin sabia pe care cu adevărat a lăsat-o omenirii. Şi sîngele continuă să curgă şi astăzi şi va continua atîta timp cît oamenii venerează pe demonul care a adus suferinţă omenirii cu 2000 de ani înainte. Iată că în ciuda obiceiului diavolului de a minţi, totuşi de cîteva promisiuni s-a ţinut.

    Care este spectrul creştinismului astăzi în lume? Nici o altă religie nu are mai multe secte decît cea creştină. Dezbinarea generată de Iisus încă de cînd era viu pe pămînt continuă astăzi cu aceeaşi forţă încît te întrebi cum de este posibil ca oamenii să interpreteze diferit ideile dintr-o carte care este destul de coezivă în conţinut, Biblia? Explicaţia nu poate fi decît că Biblia este o carte plină de contradicţii, atît Vechiul cît şi Noul Testament. Cel puţin Noul Testament este grosier privind salvarea oamenilor de la moarte de către cineva care nu s-a salvat pe sine însuşi. Oasele i-au putrezit de mult acolo în Orientul Apropiat. Evreii nu l-au acceptat pe Iisus deoarece nu era nimic în el să sugereze că-i poate salva, că-i poate elibera de sub jugul romanilor aşa cum se aştepta de la un rege din spiţa lui David.

    Cine a fost Iisus? Respingerea lui de către evrei în mod automat îl califică drept impostor şi amăgitor. Nimeni nu a făcut o evaluare mai justă asupra cine a fost Iisus decît poporul din care face parte şi în mijlocul căruia a trăit. Şi ei l-au categorisit drept amăgitor. Învăţăturile ieftine şi stupide ale lui Iisus au mai mult marca răului decît cea a binelui. Omul Iisus este un caz demonic a cărui misiune „salvatoare” a supravieţuit prin conjunctura istoriei, prin frică pe care o împlîntă în minţile oamenilor aşa cum numai duhurile rele fac, deghizînd răul într-un ambalaj pe care scrie fericire şi salvare. Dezbinarea adusă de „fiul lui Dumnezeu” continuă să ne macine sufletele şi să ne despartă inimile cu sabia pe care a promis-o. Şi asta avem astăzi: fiul despărţit de tatăl său, fiica de mama sa, aşa cum se arată în Matei, 10, 34-35. Creştinismul este un cult demonic, cea mai mare minciună care a putut vreodată exista în omenire: venerarea unui demon ca „fiu al lui Dumnezeu”, Iisus.

    Vă veţi întreaba cum se explică atîtea frumuseţi văzute în biserici şi catedrale? Există realmente creaţii minunate care glorifică amintirea narativă a celui care a fost Iisus. Răspunsul este că aceste minunăţii sunt rodul idealului minţii omeneşti, nu cel al învăţăturilor lui Iisus. Creştinismul este o religie parazitară care se întinde oriunde poate să ajungă cu teroarea fricii. Oamenii au creat cu mare elan frumuseţi în biserici şi catedrale pentru a contracara urîciunea creştinismului originar al lui Iisus, idealizînd aspectele durerii, portretizînd un Iisus cu faţa blîndă şi resemnat în faţa morţii, postura victimei care induce milă în cei care o privesc. Dar cînd este să evaluăm obiectiv consecinţele acestor aberaţii doctrinare gunoiul creştinismului iese la suprafaţă în felul de a se comporta al oamenilor, în modul lor de existenţă, în violenţa şi răutatea socială a unor creştini, deoarece Iisus le-a promis că orice li se poate ierta afară de blasfemia împotriva Duhului Sfînt (Matei, 12, 31). Oamenii sinceri aflaţi printre creştini sunt doar victime credule care resemnaţi şi depăşiţi de înţelegerea reală a demonismului lui Iisus nici nu ştiu practic în mîna cui se află.

    Puterea politică de-a lungul timpului a înţeles cu realism marele potenţial de manipulare a creştinismului care a fost folosit de toate sistemele sociale inclusiv comunismul care iniţial l-a respins. Ulterior creştinismul a fost tolerat şi folosit în slujba noilor guvernanţi comunişti care, înclinaţi spre rău, exploatare şi minciună, s-au aliat cu cei de-o teapă cu ei, cei care îl slujeau de Diavol întocmai ca şi ei, dar folosind metodele demonului de pe crucea însîngerată, Iisus „salvatorul omenirii”.

    Despre cel care a scris aceste rînduri nu este nevoie să vă întrebaţi cine este. Un om îndrăzneşte să gîndească în cele aşternute aici. Am scăpat de frică, mă simt uşurat, nu mai port jugul crucii, nu mai sunt un întemniţat al lui Iisus. Privesc la cer, la soare şi mă gîndesc cum oamenii acestor vremuri mai pot crede că undeva în Orientul Apropiat, Dumnezeu şi-a trimis pe fiul său unic să „moară” pentru ca noi să avem viaţă veşnică. Dacă un astfel de Dumnezeu face experimente cu noi să afle că nu i-au reuşit. Dar dacă este mîna Diavolului întreaga decepţie a reuşit. Sunt milioane şi milioane de oameni care au asimilat patologia lui Iisus, un spirit demonic de care omenirea este influenţată în prezent în proporţii gigantice. Aceasta ne duce la pieirea anticipată de demon în viziunea apocaliptică din Noul Testament. „Salvatorul” demonic ne învaţă să ne tîrîm, cum să murim, nu cum să trăim, aşa cum un adevărat fiu de Dumnezeu ar face-o. Demonul Iisus ne-a adus încet şi sigur la marginea prăpastiei de anihilare a omenirii.

  43. costin
    13 iunie 2008

    dante, esti un geniu! unde ai fost toata viata mea?! mi-ai deschis ochii! vad adevarul acum si asta multumita tie! am fost orb, acuma vad!
    dar ce vad???
    http://www.google.ro/search?hl…..f&oq=

    … nu tu vorbesti aici? e doar un text copiat de care este plin internetul?! dante, esti un magar! unul foarte inteligent totusi, unul care a auzit si de copy si de paste. pofteste si polueaza alte bloguri si forumuri cu idioteniile tale! cale batuta, drum intins si vint din spate!

  44. Imperialistu'
    13 iunie 2008

    Azi irlandezii voteaza din nou si tare mi-e ca nu vor mai respinge tratatul.

  45. costin
    13 iunie 2008

    imperialistu, nu te luat dupa eux.tv. e televiziunea europarlamentarilor. este normal sa dea impresia asta. ascultam aseara pe bbc despre referendumul din irlanda, si vorbeau despre ue ca despre obama care ii va scoate din criza si fara de care nu se poate.
    Oricum UE va face ce vrea pina la urma, iti dai seama, nu? Nu se impiedica ditamai „imperiul non-imperic” de un ciot de bautori de bere ca irlanda.

  46. Imperialistu'
    13 iunie 2008

    Nu ma iau dupa EUXTV, ii stiu si pe astia, dar dupa reactia de la primul vot, imi vine greu a crede ca irlandezii se vor tine pe pozitii. Presiunea „bruxelliana” e prea mare.

  47. costin
    13 iunie 2008

    Cititorul costinel ne-a lasat un comentariu in dulcele stil copy/paste din care o sa reproduc citeva rinduri:

    Problema moaştelor în România

    De la Revoluţia din decembrie 1989 încoace, în România se manifestă un fenomen unic în lume: ţara importă moaşte. Este paradoxal că activitatea este complet necenzurată. Cu alte cuvinte nu se ştie public cu certitudine cine sunt acei oameni mumificaţi. Tabuul religios împiedică cercetări obiective asupra persoanelor mumificate declarate sfinte. Mărturia celor care aduc astfel de corpuri, sau bucăţi din ele, în România este îndeajuns ca justificare în sistemul de legi.

    1. Dându-şi seama ca bate un nou vânt al raţiunii, proprietarii moaştelor vor să scape de ele realizând grotescul şi sminteala venerării unor cadavre. I-au găsit pe românii ortodocşi singurii care să le accepte.
    2. Proprietarii moaştelor vor dobândi beneficii băneşti care îi satisfac, astfel că renunţă la moaşte din dorinţa de profit.
    3. Proprietarii moaştelor ştiu că mai devreme sau mai târziu pot fi implicaţi juridic privind provenienţa moaştelor. Analizele forensice pot dovedi falsul corpului mumificat. Mai mult, experţii pot descoperi că acel corp de „sfânt” de fapt a aparţinut unui om ucis undeva, neavând astfel nimic din sfinţenia ce i se atribuie, ci fiind un rezultat al crimei cuiva.
    4. Moaştele sunt folosite pentru a transporta droguri, scăpând de controlul vamal deoarece trec drept obiecte de cult.

    costinel, daca lasi comentarii, sa fie comentariile tale, nu spam.

  48. Imperialistu'
    13 iunie 2008

    Inca unul cu nemultumiri aiuritoare in ceea ce priveste crestinismul. Auzi, moastele folosite pentru droguri! Ma, da’ baietii chiar au imaginatie.

  49. @ Imperialistu’
    A propos, ai incercat sa tragi pe nas o linie din matreata Sfintului Mucenic Neofit? That’s the real shit, man! ????

  50. costin
    13 iunie 2008

    ma sperii, TP!! ????

  51. Am auzit ca popa Paraschiv de la Sinta Treime foloseste babe bisericoase pentru distributie. Daca vrei o doza du-te la tanti Safta, o gasesti intotdeauna linga intrarea in cimitir. Spune-i ca vrei o lingura de coliva, asta-i „parola” ca sa stie ca esti un client nu un politai de la narcotice. ????

  52. vlad
    13 iunie 2008

    doar doua vorbe pe subiectul moastelor, pentru ca nu vreau sa intru in apologetica:

    puteti incerca sa faceti haz in fata celor ce-au fost vindecati de moastele diversilor sfinti. cei care au trecut prin asa ceva ar gasi cel mai adecvat raspuns. ultimul caz pe care-l cunosc este de acum doi ani, petrecut la manastirea Frasinei. In luna iunie a acelui an ma aflam acolo. Venise o mama cu fetita de vreo 4, 5 anisori, care nu auzea si nu putea vorbi. Au fost sa se inchine si sa se impartaseasca. Erau din zona Constantei, sau Galati, nu mai retin exact, oricum, mai putin conteaza. A doua zi(!) mama a sunat la Frasinei, plangand si multumind: fetita dadea semne de auz si ingaima foneme

    repet, doar cei ce au fost subiectii unor astfel de minuni ar putea sa va raspunda adecvat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian