FUNDATIA IOAN BARBUS

Evreii din Marea Britanie

… în anul 2007. Un documentar produs de Channel 4 şi prezentat de Richard Littlejohn, un jurnalist englez tradiţional. În alte timpuri aşa ceva ar fi însemnat adept al bunului simţ şi ostil extremelor, uneori excentric însă orientîndu-se constant după o busolă etică unde fair-play e reperul major. În ziua de azi asemenea atribute îl caracterizează drept rigid, de dreapta, suspect de homofobie, xenofobie si alte fobii. Cîteva remarci. Pe parcursul documentarului se fac trimiteri la Protocolul Bătrînilor din Sion şi la acuzaţia sîngelui. Amîndouă sînt piese vechi şi de calibru greu în argumentaţia oricărui anti-semit care se respectă. Primul argument se referă la documentul fabricat de un slujbaş al poliţiei secrete ţariste din secolul 19 în care este descrisă conspiraţia evreiască urmărind controlul lumii. Pe înţelesul progresiştilor, e vorba de un fel de Austin Powers cu evreii în rolul lui Dr. Evil. Al doilea este mult mai vechi şi defineşte obiceiul evreilor de a prepara mîncarea rituală de Purim cu sînge de copil creştin sau musulman, depinde de religia majoritară. Pe înţelesul progresiştilor, e vorba de un fel de Dracula cu evreii în rolul vampirului. Control global şi omorul nevinovaţilor… stai puţin, chestia asta se numeşte Israel!

Numele de cod al anti-semitismului contemporan este critica la adresa statului Israel. Vechile acuzaţii sînt de mult discreditate în Vest. Locul lor a fost luat de un discurs care substituie evreii cu Israelul şi atacul direct şi visceral cu demolarea intelectuală indirectă. Delegitimat din spatele paravanului raţionalist al criticii, statul Israel a devenit surogatul social şi moral acceptabil al denigrării evreilor. Sigur, Israel nu este imun la criticism. Nu critica în sine ar fi condamnabilă, ci utilizarea criticii ca instrument raţional de echivalare a statului Israel cu cele mai inumane regimuri politice. Echivalarea dintre Israel şi apartheid şi compararea suferinţei palestinienilor cu Holocaustul, sugerînd echivalarea dintre Israel si Germania nazista, au devenit locuri comune în mediile auto-intitulate progresiste. Recent, cel mai mare sindicat al profesorilor din Marea Britanie – U.C.U. sau University and College Union – a votat în favoarea boicotării instituţiilor de învăţămînt superior din Israel. Iniţiativa a fost justificată prin referinţă la un boicot similar din anii ’80 împotriva instituţiilor academice din Africa de Sud, în semn de protest faţă de regimul de apartheid din acea ţară. Anul trecut au avut loc la Londra ample demonstraţii de protest faţă de intervenţia Israelului din Liban şi cel mai popular slogan a fost we are all Hezbollah now. În felul lor, profesorii englezi strigă şi ei we are all Hamas now. Boicotul lor este de fapt un sprijin direct dat unei campanii palestiniene finanţate de Hamas. Cînd publicul şi elitele progresiste critică Israelul prin identificare sau asociere cu Hamas şi Hezbollah, două organizaţii teroriste al căror scop declarat este distrugerea Israelului si exterminarea evreilor, critica devine o haină căptuşită cu un strat gros de anti-semitism.

Protocolul Batrînilor din Sion, o plastografie dovedită de mult timp, este cea mai populară carte dupa Coran în Orientul Mijlociu:

  • Istoria celei mai influente dovezi a conspiraţiei mondiale evreieşti.
  • În 2001, o serie de staţii TV din Egipt, Liban, Siria, Iordania şi teritoriile palestiniene au difuzat un serial în 30 de episoade produs de consorţiul Arab Radio and Television, în care Protocolul este dramatizat şi prezentat drept realitate istorică şi element definitoriu al politicii statului Israel.
  • Prestigiosul tîrg de carte de la Frankfurt desemnează în fiecare an o ţară participantă drept oaspete de onoare, calitate care asigură atenţie sporita din partea publicului şi specialiştilor. Anul 2004 a reprezentat o excepţie, mult doritul titlu fiind acordat unei întregi regiuni geografice: Lumii Arabe. Edituri din 22 de ţări arabe au prezentat cele mai noi traduceri ale Protocolului şi opere ale intelectualilor authotoni fundamentate pe ideile din Protocol şi în semn de curtoazie faţă de gazde, din Mein Kampf.
  • În 2005 a fost rîndul Iranului să-şi prezinte cărţile favorite. În spiritul tradiţiei inaugurate în anul anterior, Protocolul şi alte publicaţii făţiş anti-semite au fost proeminente. De această dată ediţiile expuse au fost in limba engleză, în semn de respect pentru marea majoritate a publicului necunoscător de farsi.

Acuzaţia sîngelui, o calomnie veche la adresa evreilor:

  • Istoria acuzaţiei sîngelui – Wikipedia
  • Istoria acuzaţiei sîngelui – BBC
  • Damasc, 1840 – Varianta arabă a acuzaţiei sîngelui
  • Anul 2000 – Al-Jazeera şi ziarul egiptean Al-Ahram reiterează acuzaţia sîngelui: evreii omoară copii arabi pentru sînge, folosit în prepararea mîncării pentru sărbătoarea religioasă Purim.
  • Anul 2002 – Cotidianul saudit Al-Riyadh publică un amplu articol despre felul în care evreii sărbătoresc Purim: ritualul cere sînge de copii arabi sau creştini drept ingredient in mîncare.
  • Anul 2007 – Poetul libanez Marwan Chamoun pe un post TV libanez: în 1840 evreii au înjunghiat un preot creştin în Damasc şi cu sîngele lui au preparat matzos, mîncarea rituală de Pessach/ Passover/ Pastele evreiesc.

Anti-semitism arab şi european reflectat în caricaturi:

Update: 23 iulie 2007

Toleranţă şi cenzură la BBC: anti-semitism ok, anti anti-semitism niet ok.

British Medical Journal deliberează dacă să boicoteze sau nu instituţiile de învăţămînt superior din Israel. Medici şi alţi cititori răspund.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Emil Borcean

Emil Borcean

33 de comentarii

  1. emil_d
    14 iulie 2007

    Este o analiza buna a fenomenului de transformare a Europei in Eurabia (parte a Ummah-lumea musulmana) la care asistam intr-o lume care se declara politically correct.
    Termenul exact pentru acest fenomen este nu anti-semitism ci antievreism si mai ales anti-israelian. Daca statul Israel va dispare, sa ne asteptam ca steagul verde sa fie arborat si la Vatican!
    Nick-ul afisat este cel pe care-l folosesc pe forumuri, nu este o incercare de inganare-imitare.
    Ma bucur ca gandim la fel.

  2. emil
    14 iulie 2007

    Salut. Sint obisnuit, in facultate eram 4 sau 5 Emili. Ai dreptate in legatura cu antisemitismul, ca termen. Il folosesc in virtutea obisnuintei, dar cred ca pe viitor voi adopta una din variantele propuse de tine. Apropo de Vatican… in moscheea din Perugia musulmanii se antrenau intens pentru ceremonia de arborare a steagului acela.

  3. Grădinariu
    14 iulie 2007

    Ca stângist, îţi dă o anumită aură de intelectualitate în zilele noastre să fii anti-globalizare, anti-America şi anti-Israel. E ceva trendy.
    Deşi România e o ţară atipică (ca fostă ţară comunistă, ar trebui să respingă ideile de stânga; la noi, partidele de stânga, precum PSD, susţin alianţa cu America, în vreme ce PNL voia retragerea din Irak), eu pe forumurile româneşti văd că ai noştri conaţionali cred în marea majoritate într-o conspiraţie americano-zionisto-corporatistă care degradează cultura română prin Coca-Cola, îndepărtează tinerii patriei de valorile tradiţionale, etc.; ce să mai vorbim despre cât de populare sunt zvonurile că americanii şi-ar fi înscenat singuri World Trade Center!

  4. emil
    14 iulie 2007

    E boală veche, pseudo-intelectualizarea stîngii. În diverse dozaje şi împachetari, a fost mereu trendy pentru progresişti să-şi demoleze propria civilizaţie. Licuriciul de serviciu s-a schimbat funcţie de circumstanţele istorice, aliaţii la fel, dar instinctele şi procedeele au rămas aceleaşi. Mai demult, Marea Britanie era inamicul public nr. 1, iar Uniunea Sovietică (sau idealul comunist în genere) era modelul (sau evanghelia). Azi, America e Britania imperiala de ieri şi palestinienii sînt asupriţii neprihăniţi. În schema progresistă, arabii şi Islamul în general au rolul bolşevicilor ante-Revoluţia din Octombrie. (Frustrarea e cu atît mai mare cu cît din ’48 încoace „revoluţia” arabo-islamică tot dă rateuri de Trabant care pîrîie şi pufăie ca un balaur, dar nu e în stare să pornească din loc. Vezi războaiele din ’48, ’66 şi ’73. Între timp, intelighentsia europeană a găsit leacul. Dacă israelienii nu acceptă să joace pînă la capăt rolul ţarului împuşcat de bolşevici, atunci adu milioane de musulmani în Europa şi condiţionează propria populaţie la supunere în numele toleranţei multiculturale şi al păcatelor coloniale din trecut. Arabo-musulmanii sînt echipa favorită a stîngii. Dacă meciul cu evreii s-a jucat de trei ori şi a fost pierdut de fiecare dată, mută-i pe musulmani pe alt teren unde să joace cu europeni buimaci şi antrenaţi să piardă.)

    Stînga nu funcţionează pe baza raţiuniii, e pură mitologie distilată în ideologie. Dacă te uiţi în boasca mitologică a stîngii, e uşor de văzut un pattern constant: cei buni, cei răi şi un mecanism care inevitabil trebuie să ducă la acelaşi deznodămînt, indiferent de condiţiile istorice concrete. În ontologia stîngii lumea începe cu „a fost odată ca niciodată”, se încheie cu „au încălecat pe-o şea şi au trăit fericiţi de-a pururea”, iar ce se petrece între seamănă cu o maşina de ştanţat care toarnă actori, conflicte şi motivaţii după un tipar invariabil. E o viziune în afara istoriei, împotriva istoriei. Eternă adolescenţă, tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte. Un basm perfect pentru adulţi infantili.

    Citeşte acest eseu al unui fost profesor la Universitatea Columbia, pe vremea cînd Columbia nu se prostitua invitînd la tribună măscărici apocaliptici persani. E o analiză a scrierilor politice ale lui George Orwell. Vei recunoaşte simptome absolut contemporane în stînga britanică de acum mai bine de 60 de ani. Un american de clasă scriind despre un englez de clasă.
    George Orwell and the politics of truth

  5. emil
    14 iulie 2007

    M-am luat cu vorba si am uitat sa te intreb. Cit e vorba de anti-Bush si cit de anti-americanism? Se poate distinge uneori diferenta?

  6. Imperialistu'
    14 iulie 2007

    Ma bag si eu ca musca-n lapte. Din ce am vazut in ultimii ani, atitudinea anti-Bush nu este altceva decat un paravan pentru antiamericanism. Vrei sa iti versi frustrarile cauzate de marele Satana intr-un mod cat mai putin condamnabil, daca nu de-a dreptul laudabil? Solutia e la indemana, iar rationamentul functioneaza in felul urmator:

    1. Bush e corupt, ipocrit, rau, prost si genial in acelasi timp – nu e nevoie de logica in acuzatii-.
    2. America (SUA) l-a ales pe Bush de doua ori.
    3. America este Bush si Bush este America.

    Cum extremele se ating si de multe ori se confunda in forme de manifestare, genul asta de rationament este aplicat cu succes atat de fanii Indymedia, cat si de adeptii Noua Dreapta (NovoPress + Altermedia).

  7. israelianca
    14 iulie 2007

    matzot se maninca de Pessach/Passover/Pastele evreiesc, nu de Purim.

  8. Imperialistu'
    14 iulie 2007

    Bine ai venit pe la noi, israelianca! Vom corecta, pacat ca nu ai spus ceva si despre subiectul articolului. Nu-i nimic, te mai asteptam, poate data aviatoare ???? .

  9. israelianca
    14 iulie 2007

    Bine v-am gasit!

    Promit sa revin cind am un pic de timp liber, poate peste weekend.
    Cu bine.

  10. Imperialistu'
    14 iulie 2007

    Sa nu uiti ca ai promis. ????

  11. israelianca
    14 iulie 2007

    Intii de toate, scuzele de rigoare pentru romana care cam schioapata dupa un sfert de veac de cind am plecat din Romania.
    Am nimerit pe site-ul tau cautind un fel de mincare traditional evreiesc – naut cu unt si zahar si am dat peste preparate rituale cu singe de crestini sau musulmani – dar nu pot sa zic ca-mi pare rau. Pareti o „gasca” simpatica. Si probabil ca o sa-mi revizuiesc cartea de bucate.
    Articolul tau e foarte bine documentat si argumentat:
    – sentimentele anti-israeliene, anti-zioniste daca vrei, sint upgraded antisemitism (la meme Jeanete) – odata curatata Europa de evrei, ca sa nu mai vorbim de Nordul Africii si Orientul Mijlociu, nu mai putem da in vecinul nostru evreu, nu-l mai putem turna la politia tarista, la Gestapo sau la securitate (cum m-a amenintat pe mine un vecin inainte sa plec – ai sa pleci dumneata, madam, din Romania, cind ti-oi vedea ceafa), ia hai sa sabotam Israelul, mama lor de jidani, auzi dom’le, au ei stat de 60 de ani, nu reusesc milioanele de arabi (ajutati de toata lumea si sora ei) sa-i puna odata cu botu’ pe labe. Nu mai putem sa punem in circa evreului ratacitor ceea ce ne supara in viata, de la Titanic pina la epidemia de ciuma, asa ca transferam vina la evreul reintors la vatra stramoseasca (sper ca deja plinge publicul in sala – as pune aici un emoticon, dar nu stiu cum, ori ala de scoate limba ori ala de face cu ochiu’, sau si mai bine pe amindoua) transferam carevasazica vina pe statul Israel – si pe America daca insisti, ca daca nu ma insel in America traiesc mai multi evrei decit in Israel, si se vede lucrul asta, America e o marioneta in miinile lor… Nu am nimic cu evreii, draga, sint doar imptriva Statului Israel – din care cauza ma simt liber si indreptatit sa ard o sinagoga sau sa pingaresc un cimitir evreiesc oriunde in Europa sau America, sau, si mai bine, fac rost de o arma si omor citiva evrei din diaspora de cite ori citesc in ziar ca aviatia israeliana a bombardat o fabrica de rachete Qassam sau un cuib de Hezbollah – asta ca sa le arat evreilor ca locul lor nu e in Israel, ci inapoi de unde au venit, unde n-au armata sa-i apere. Opozitia fata de Statul Israel este chic.
    – presa si intelectualitatea britanica sint patrunse de un adinc antisemitism de o veche si trainica traditie – o spicuire din ce-mi vine in minte fara efort – Fagin din Oliver Twist (pentru care Dickens si-a cerut ulterior scuze) – Isaac, evreul din Ivanhoe, caruia i se flutura pe la nas o bucata de slanina spre marele amuzament al celor de fata, Shylock (in pofida celebrului monolog – if you prick us do we not bleed?, etc, etc), evreul asupritor de copii englezi nevinovati, evreul camatar, evreul dornic sa-si consume portia (rituala daca vrei) de carne si singe de om (de Pessach, Purim sau/si alte sarbatori)- evreul canibal, adica lipitoare, paduche, napirca, evreul care suge singele neamului – britanic, romin, polonez, german sau rus, si mai de curind arab, nu conteza, doar evreul e acelasi, e vesnic de vina si trebuie exterminat. Presa britanica este si mai si, si ziaristii se intrec pe ei insisi in a invinui Israelul de tot felul de bazaconii – daca Isus ar fi trait azi, ar fi murit la bariera unde mama lui a fost oprita de soldatii israelieni care i-au tras suturi in burta pina au omorit si mama si copilul – Isus, regele iudeilor, este de fapt palestinian, in opinia sau imaginatia presei engleze, BBC-ul este purtatorul de drapel al acestei miscari de timpire a maselor – iti sugerez doua link-uri – http://www.aish.com/jewishissu…..alists.asp si http://www.currentviewpoint.co…..newsid=852
    – ai dreptate, autorul e homosexual declarat.

    Aici am decis ca e momentul sa vizionez documentarul care a inspirat articolul tau, si vad ca am cam repetat ce spunea Littlejohn si unii dintre invitatii sai – se pare ca noi in Israel sintem mai informati despre antisemitism si antizionism. Ce mi-a atras atentia este harta aratata in film – the bone of contention, cum s-ar zice. Teritoriul actual al Israelului ( cu Iudea, Samaria si Golan) este o mica parte din Palestina mandatorie, care cuprindea si Iordania, Syria si Libanul. La sfirsitul primului razboi mondial, Imperiul Otoman a fost obligat sa cedeze acest teritoriu Angliei si Frantei, care l-au impartit intre ele – Franta a luat Libanul si Siria, Marea Britanie restul. Ce-ti spun eu acum e grosso modo, pentru ca nu am harti la indemina, dar se poate verifica. Franta pina in ziua de azi se simte obligata sa ocroteasca Libanul si are o relatie ambigua cu Siria – deh, coloniile. Anglia a fost si ramine perfidul Albion – pentru ca unele triburi, da, triburi de arabi din ce a devenit azi Arabia Saudita, i-au sprijinit pe englezi in lupta contra turcilor, englezii le-au facut cadou Iordania (cam 3/4 din ce a mai ramas dupa ca Franta a luat Libanul si Siria) in. Mareata dinastie hashemita din Iordania este de fapt familia care avea in grija locurile sfinte de la Mecca (sheriful din Mecca) si a primit tronul Iordaniei cadou pentru serviciile prestate maiestatilor lor preabritanice. Din familia Hashemita se trag toti regii prezenti si din trecutul apropiat care au domnit in statele arabe create de marile puteri. Desi evreii au ajutat si ei Imperiul Britanic si impotriva turcilor (retele de spionaj in Israel in secolul XIX, un corp de armata – Zion Mule Corps, si respectiv impotriva Germaniei naziste – Jewish Brigade (Ezer Weizmann, fostul nostru presedinte a fost pilot si ofiter in RAF, englezii nu au gasit de cuviinta sa-i rasplateasca pe evrei cu ceva nici dupa WWI, nici dupa WWII, si s-au purtat bestial, impiedicindu-i pe evrei sa se refugieze in Palestina (ma rog, ce mai ramasese din ea) cind Hitler s-a ridicat la putere, si chiar si dupa WWII, cind s-a descoperit oficial ce se petrecuse in ghettouri si lagare de concentratie si exterminare – englezii au torpilat si scufundat nave cu refugiati evrei care tocmai fusesera eliberati din lagare si le-au pretins sa se intoarca in Europa, in Germania si Polonia. Englezii au inarmat si instruit arabii locali (care de fapt nu preau locali, ci atrasi si incurajati sa emigreze in Palestina pina si din Iraq si Africa de Nord, pentru ca evreii incepusera sa creeze locuri de munca) sa opuna rezistenta armata evreilor. Englezii au asistat la pogroame organizate de arabi, in Hebron 1929 sau in Acco 1936, si n-au ridicat un deget. Englezii au primit mandat in Palestina cu scopul de a crea „a Jewish national home”, dar au facut tot posibilul, activ si pasiv sa intemeierea statului evreiesc. Iar la un moment dat si-au facut bagajele si au plecat lasind totul vraiste. Nici nu s-a asezat praful in urma lor cind armatele arabe au atacat statul care tocmai fusese declarat de Ben-Gurion. Evreii bineinteles ca nu statusera cu miinile incrucisate, ci la un moment dat au incepusera sa opuna rezistenta mandatului, pentru ca deja intelesesera ca englezii lucrau mina in mina cu arabii. Da, au fost atacuri impotriva englezilor – Begin si Shamir au facut parte din aceste miscari de rezistenta, dar atacurile lor erau indreptate impotriva armatei britanice si mai ales a birourilor si comandamentelor lor, nu impotriva civililor si nici impotriva arabilor.
    Pe scurt (adica dupa ce am scris Forsyte Saga), antisemitismul britanic nu este ceva nou, este ceva care a ramas latent o vreme. Iar molipsirea stingii de la dreapta, imi aduce aminte de o veche zicala romaneasca pe care am auzit-o de la tata: „Capitane, nu fi trist, garda merge inainte cu partidul comunist.” A zis cineva ca englezii sint originali? Nu, la ei conteaza traditia.
    Te-ai intrebat de ce comunitatea evreiasca numara 350 de ani in Marea Britanie? Pentru ca inainte de asta englezii au avut grija sa-i expulzeze pe evrei inca din 1290 – http://en.wikipedia.org/wiki/H…..in_England. In timp ce Polonia care este cotata de antisemita a oferit azil evreilor inca din 1264, Anglia s-a mentinut Judenrein timp de sute de ani.
    A propos de documentar, mi-a placut sfatul oferit de imam evreilor din UK – act British! Cit de British se comporta musulmanii in Anglia? Si m-a distrat si ideea ca evreii din Anglia sa se declare public anti-Israel ca sa combata antisemitismul. Cum ar fi sa le spui catolicilor sa se dezica de Vatican, de Papa de la Roma? Israelul este motivul pentru care putem sa iesim de sub pat si sa umblam cu capul sus, fara sa mai asteptam sa treaca valul de persecutie si sa zicem merci ca am scapat cu viata.

    Sper ca nu-ti pare rau ca m-ai invitat sa comentez subiectul articolului.

  12. israelianca
    14 iulie 2007

    Ha, dupa ca m-am caznit vreo 2 ore sa compun un comentariu doct si pertinent, constat ca s-a pierdut in spatiu. Daca nu revine pina miine, o sa incerc o reconstituire.

  13. costin
    14 iulie 2007

    israelianca ->
    am recuperat comentariul tau. il retinuse filtru de spam, se intimpla cind si cind la toata lumea. cind mai scrii un comentariu lung cel mai bine este sa il scrii intr-un notepad si il postezi cind e gata.

    despre comentariu –> oau! formele antisemitismului contemporan (dar si formele mai vechi) intereseaza cam pe toata lumea activa aici pe blog. am trecut cu privirea peste comentariul tau, sint o multime de lucruri noi care le aflu, unele chiar foarte noi si toate interesante. Nu am timp sa il iau la bani marunti acuma (e deja 6 jumatate dimineata si nu am inchis un ochi. sint o bufnita, stiu) dar sint convins ca se va incinge o discutie interesanta.

    intre timp, iti trimit o lista cu postarile despre evrei si antisemitism care au aparut pina acuma pe patrupedbun

    “Un supravieţuitor al tiraniei palestiniene apără Israelul”

    De ziua Israelului

    1948, Israel şi palestinienii

    Cancelliamo Israele?

    Creştinii şi evreii, ei sunt teroriştii

    Mad Jad în vizită de lucru la ONU

  14. dr. jones
    14 iulie 2007

    mie ce mi’a placut cel mai mult de cand urmaresc forumurile romanesti.
    propagarea teoriilor conspirationiste cu evreii care conduc america, implicarea acestora in evenimentele de la 9/11… iar apoi cazul profesurului librescu asimilat brusc.

  15. emil
    14 iulie 2007

    Israelianca, ai venit dupa o reteta si ai lasat o mica lectie de istorie. Iti multumesc cu putina muzica, tot vine sfirsitul de saptamina. Ofra Haza & Shechunat HaTikva, 1978. Ofra Haza este o evreica din Yemen. A murit in urma cu citiva ani.


    Im Nin’Alu

    Neshikot ba’Yam”

    Ehye Asher Ehye

  16. dr. jones
    14 iulie 2007

    http://www.ajhs.org/publicatio…..mentID=284

    de ieri ma tot chinui sa imi aduc aminte de aceasta poveste.

  17. israelianca
    14 iulie 2007

    costin, n-ai idee ce bucurie mi-ai facut cu comentariul regasit! Ai dreptate, alta data o sa folosesc word (uite, de fapt acum tot scriu „in direct”). Si eu sint pasare de noapte, acasa mi se spune „vampirul”, de-aia si scriu prostii – bineinteles ca vroiam sa spun (desi sint sigura ca toata lumea a inteles) ca englezii au facut tot posibilul sa NU se infiinteze Statul Israel.

    emil
    ok, Ofra Haza a murit acum citiva ani, de AIDS, pentru ca nu s-a tratat la timp. A bolit in secret, ca Freddie Mercury. Aici se spunea ca vocea ei seamana cu sunetul clopotzeilor de aur. Incerc si eu sa embedd un cintecel sau doua, primul – Ierusalimul de aur – nu are nevoie de comentarii.

    Al doilea – varianta pe care a cintat-o la concentul in memoria lui Itzhak Rabin la o saptamina dupa ce a fost asasinat. Cintecul se numeste „De-a lungul marii” – de-a lungul marii nu sint valuri ci o lume care se sparge in bucati de-a lungul digurilor.

    Sper sa va placa. Acum ma duc sa-mi fac lectiille – sa citesc linkurile pe care mi le-ati lasat.

  18. israelianca
    14 iulie 2007

    Vad ca au disparut linkurile – mai incerc o data:

    http://www.youtube.com/watch?v…..re=related

    http://www.youtube.com/watch?v…..re=related

    Cred ca nevoie de ceva meditatii – se ofera cineva?

  19. Panseluta
    14 iulie 2007

    isreaelianca:

    Te salut cu intirziere. M-a emotionat postarea ta, din multe motive. Abia astept sa te mai citesc.
    Cu noi, ai nimerit acasa, chiar daca parerile noastre nu coincid intru totul si sunt nuantate.
    Cit il priveste pe Costin, e un bulgaras de aur. Asteapta-te la mult mai mult de la el. Ma surprinde si ma invata mereu.

  20. costin
    14 iulie 2007

    israelianca ->
    ca sa poti posta clipurile direct pe site, sa poate fi vizualizate direct de aici, trebuie sa copiezi textul din casuta „Embed” (e undeva sub numele utilizatorului care a postat clipul) si sa dai Paste in casuta de comentarii. apare un text ciudat dar cind apesi „Trimite” vei putea vedea clipul cam asa:


  21. israelianca
    14 iulie 2007

    costin – multumesc, am incercat sa copy – paste textele de la embed, si am vazut ca au aparut in casuta de comentariu, dar au disparut. Nu-i bai, imi inchipui ca voi mai avea ocazia sa exersez aceasta jucarica pe site-ul vostru.

    Panseluta – si tie iti multumesc. Da, daca am avea opinii identice, ce rost ar mai avea sa discutam si sa facem schimb de idei?

    In mare, am citit articolele la care m-a trimis costin. O parte din material imi era cunoscut . Daca am ceva de zis, unde s-o fac? Banuiesc ca la articolul respectiv, nu?

  22. costin
    14 iulie 2007

    israelianca ->
    daca ai cometarii de dat, adaugiri sau lucruri cu care nu esti de acord, lasa-le la articolele respectve. e cel mai simplu

  23. israelianca
    14 iulie 2007

    costin

    da, asa m-am gindit si eu, deci vom combate pe multe fronturi.

    Intre timp vreau sa va las in compania lui Enrico Macias, evreu din Algeria si sionist incorigibil. Enrico a dat multe concerte in Israel si vine de foarte multe ori in vizita. Anul asta, cu ocazia aniversarii a 60 de ani de la infiintarea statului, Enrico a dat o serie de concerte. La unul din ele am fost si eu si m-am intors fermecata. La virsta lui de 70 de ani cinta mai bine decit in tinerete, are vocea mai „plina”, are energie, charisma, emana caldura si bunatate.

    Cintecul pe care l-am ales este tunisian (in clip apara varianta pe care a cintat-o acum citiva ani la Paris) se numeste „Ya rayeh” adica „Drumetule”, sau „Tu care mergi” in araba, si se cinta la logodne si nunti:

    In caz ca nu merge jucarica, pun si URL: http://www.youtube.com/watch?v…..re=related

  24. costin
    14 iulie 2007

    frumos cintecul. foarte vesel si optimist. uitasem ca spusese-i deja ca se cinta la logodne si nunti si imi inchipuiam cit de bine s-ar putea dansa pe el la o asa ocazie ????

  25. costin
    14 iulie 2007

    @israelianca
    am citit mai pe indelete primul tau comentariu si cele doua articole la care ai trimis. vreau sa spun ca nu aveam imaginea asta despre birtanici si despre presa britanica in special pina acuma.
    fara sa stiu detalii despre antisemitismul britanic, fara sa stiu de relatiile care le-au avut(le au) cu regii arabi. Desi citisem articolul Melaniei Phillips despre mutatiile pe care antisemitismul le-a luat de-a lungul timpului…

    Anti-Semitism has continually changed its shape over the centuries. In the Greco-Roman world, it expressed itself in cultural hostility, resentment of the Jews’ economic power, and disdain for the separate lives that Jews led as the result of their religious practices, such as dietary laws and refusal to marry outside the faith.

    Adding fuel to these pagan prejudices, Christian theology accused Jews of deicide and held them responsible for all time for killing Christ, a position that effectively associated them with the devil and, crucially, laid the blame for their suffering on their own shoulders. Later, medieval Christianity attempted to usurp the Jewish heritage through “replacement theology,” which claimed that Christians inherited all the promises that God had made to the Jews, who were to be eliminated through either conversion or death. These ideas underlay medieval Europe’s regular anti-Jewish pogroms, which consisted of massacres, forced conversions, and torchings of synagogues.

    Theological anti-Semitism’s themes reemerged in the next mutation: racial anti-Semitism. This ideology held that, on account of their genetic inheritance, Jews were the enemies of humanity—a demonic conspiracy whose malign influence could be countered only by removing them from the face of the earth. Nazi Germany tried to do just that, killing 6 million Jews between 1933 and 1945.

    And now, in Britain and elsewhere, anti-Semitism has mutated again, its target shifting from culture to creed to race to nation. What anti-Semitism once did to Jews as people, it now does to Jews as a people. First it wanted the Jewish religion, and then the Jews themselves, to disappear; now it wants the Jewish state to disappear. For the presentation of Israel in British public discourse does not consist of mere criticism. It has become a torrent of libels, distortions, and obsessional vilification, representing Israel not as a country under exterminatory attack by the Arabs for the 60 years of its existence but as a regional bully persecuting innocent Palestinians who want only a homeland.

    si despre media din UK…

    The British media uncritically regurgitate Palestinian propaganda even when it is demonstrably false. In April 2002, many outlets labeled Israel’s assault on the refugee camp in Jenin a “massacre” with thousands dead; in fact, some 52 Palestinian men had died (of whom the great majority were terrorists), along with 23 Israeli soldiers. In last year’s Lebanon war, the media propagated manifestly false Hezbollah claims of Israeli massacres that later proved to have been staged.

    … si asta este doar un exemplu din multele date in articol.

    In mintea mea, cumva, Anglia se asocia cu Dickens, cu ceaiul de la ora cinci, politetea lor, liberalismul, capitalismul, idustrializarea, Winston Churchill, Pulp, The Cure, etc, etc
    Izbucnirile antisemite recente ale presei si oamenilor gen Ken Livington mi le explicam fugitiv ca un exces de zel, o dorinta de a fi in pas cu timpurile, o teama si appeasement pentru minoritatea musulmana, nihilismul stingismului politic cu gindirea lui bolnavicioasa… Acuma ceva vreme am postat ceva despre islam in UK-ul contemporan si poate influentat de problemele care le au cu imigratia musulmana am pus prea mult din antisemitismul britanic pe seama „noilor-britanici”.

    Totusi, cred ca voi avea nevoie de mai multe lamuriri cu urmatoarele chestii care le zici:

    englezii nu au gasit de cuviinta sa-i rasplateasca pe evrei cu ceva nici dupa WWI, nici dupa WWII, si s-au purtat bestial, impiedicindu-i pe evrei sa se refugieze in Palestina (ma rog, ce mai ramasese din ea) cind Hitler s-a ridicat la putere, si chiar si dupa WWII, cind s-a descoperit oficial ce se petrecuse in ghettouri si lagare de concentratie si exterminare – englezii au torpilat si scufundat nave cu refugiati evrei care tocmai fusesera eliberati din lagare si le-au pretins sa se intoarca in Europa, in Germania si Polonia.
    Englezii au inarmat si instruit arabii locali (care de fapt nu preau locali, ci atrasi si incurajati sa emigreze in Palestina pina si din Iraq si Africa de Nord, pentru ca evreii incepusera sa creeze locuri de munca) sa opuna rezistenta armata evreilor. Englezii au asistat la pogroame organizate de arabi, in Hebron 1929 sau in Acco 1936, si n-au ridicat un deget.
    Englezii au primit mandat in Palestina cu scopul de a crea “a Jewish national home”, dar au facut tot posibilul, activ si pasiv sa intemeierea statului evreiesc. Iar la un moment dat si-au facut bagajele si au plecat lasind totul vraiste. Nici nu s-a asezat praful in urma lor cind armatele arabe au atacat statul care tocmai fusese declarat de Ben-Gurion. Evreii bineinteles ca nu statusera cu miinile incrucisate, ci la un moment dat au incepusera sa opuna rezistenta mandatului, pentru ca deja intelesesera ca englezii lucrau mina in mina cu arabii. Da, au fost atacuri impotriva englezilor – Begin si Shamir au facut parte din aceste miscari de rezistenta, dar atacurile lor erau indreptate impotriva armatei britanice si mai ales a birourilor si comandamentelor lor, nu impotriva civililor si nici impotriva arabilor.

    Ce spui aici este atit de strain de mine incit ca sa pot digera ridurile mai am nevoie de ceva detalii, referinte, nume, etc.

    Mai jos este o parte dintr-un articol scris de Oriana Fallaci cu care, din cite stiu, toti cei de aici sintem total de acord:


  26. israelianca
    14 iulie 2007

    costin,

    iti marturisesc ca si eu am venit in Israel fara sa am idee despre istoria si conditiile in care s-a creat statul modern, si fiind convinsa ca teritoriile sint ocupate si palestinienii asupriti, si ca armata noastra comite crime de razboi (nu genocid), ca tinteste copii si civili si tot ce ne dadea si ne da inca presa sa inghitim cu polonicul. Situatia din Romania era insa atit de execrabila (cine a trait ca adult tinar sau adolescent anii 1980 cred ca nu ma poate contrazice) incit efectiv nu am avut incotro.
    Pentru mine Anglia facea obiectul unei admiratii fara margini – in primul rind limba cea mai frumoasa din lume (pentru mine), simt al umorului neegalat, Beatles, serialele BBC (Pride and Prejudice), Magna Carta, Camelot, Shakespeare, istoria, regii si reginele. A durat citiva ani buni pina am inceput sa deschid ochii si mai ales mintea.
    Hai sa n-o lungesc prea tare si sa povestesc aici clipa de clipa cum a evoluat acest proces, dar am sa spun doar ca am vazut si alte filme si seriale decit cele care ma facusera sa-i admir pe englezi lock, stock and barrel, filme si seriale facute tot de ei – Jewel in the Crown de exemplu, unde am vazut cum s-au purtat in India, rasismul si sadismul lor (tin minte o scena unde un indian este pur si simplu batut la fund de un militar britanic) ca pedeapsa pentru nu stiu ce infractiune minora; cluburile lor traditionale unde singurii indieni care intrau erau servitorii si valetii membrilor. In fine, inca un film, inca o carte, despre India, despre Africa. Pina atunci mi se paruse ceva normal, care apartinea epocii. Englezii doar erau eroii continentului, nu? Debarcasera cu americanii, ii impinsesera pe nazisti inapoi in Germania, eliberasera lagarele (tin minte citeva secvente filmate chiar de soldatii britanici la eliberarea lagarului Bergen-Belsen unde a fost omorita Ana Frank: buldozere care impingeau gramezi de cadavre scheletice spre o un sant imens pentru ca numarul lor era atit de mare incit nu mai puteau fi evacuati manual si individual, si o femeie, o detinuta, care nu se mai putea ridica in picioare si plingea si saruta mina unui soldat englez si nu-l mai lasa sa plece). Adevarati eroi, spun asta fara nici un fel de cinism si am sa sustin asta intotdeauna.
    Dar cind am inceput sa lucrez, colegii de la serviciu au inceput sa-mi spuna si alte lucruri – in primul rind am avut citiva colegi care mi-au spus ca ei sint palestinieni, nu arabii. Cum asa? intreb eu, pai ne-am nascut in Palestina mandatorie. Cum, n-ati venit aici dupa infiintarea statului? Nu, familia mea e aici de 5-7-10 generatii, unii din Rusia, altii din Spania, altii din Yemen, altii curzi. Deci a existat aici o prezenta evreiasca de lunga durata. Asta a fost primul soc – evreii nu au fost invitati sa vina in Israel dupa infiintarea statului. Al doilea soc a fost raspunsul primit de la mai multi oameni – englezii nu au creat statul, ci statul Israel s-a autodeclarat, dupa care a urmat un lung si singeros razboi de independenta (link excellent, cu fragmente dintr- carte absolut uluitoare scrisa de un armean stabilit in America – super! http://www.solomonia.com/blog/…..scus.shtml)
    Poti sa incepi de aici, sa zicem, si sa mai explorezi si singur, ca material exista destul pe net, si pro si contra: http://www.adl.org/israel/record/48war.asp. O alta sursa foarte buna este editia electronica a unui cotidian de mare tiratie – http://www.ynetnews.com/headli…..59,00.html, rubrica Bitmuna, adica in imagine, albume vechi si graitoare, de pe vremea cind inca nu exista photoshop.
    Apoi am aflat ca evreii i-au ajutat pe englezi impotriva turcilor – http://www.zionism-israel.com/dic/NILI.htm. Recomand calduros acest link, unul dintre eroi era originar din Romania si se plimba fara grija pe la Damasc si prin Irak de unde a adus curmale pentru a planta in Israel. Dar a fost prins de beduini, omorit si ingropat in Sinai undeva. Dupa multi multi ani armata israeliana a gasit un curmal urias crescind in desert si la radacina lui scheletul. Curmalele incoltisera in buzunarul lui si se hranisera din chiar carnea lui.
    Pe urma aflu ca violenta arabilor impotriva evreilor n-are nici o legatura cu statul Israel sau cu teritoriile asa-zise ocupate: http://www.nalanda.nitc.ac.in/…..ter26.html (uita-te bine la data).
    Apoi aflu ca Mark Twain a facut o calatorie prin Palestina si a descris, in stilul sau unic, cu lux de amanunte ceea a vazut ( sau mai bine zis nu prea a vazut): http://etext.virginia.edu/toc/…..aInno.html.
    Dupa care aud de o carte, From Time Immemorial http://www.amazon.com/Time-Imm…..0963624202, scrisa de o autoare care a pornit cu scopul de a demonstra ca evreii nu prea aveau ce sa caute in Palestina si a descoperit tocmai contrariul. Si aici: http://palestinefacts.org/pf_e…..impact.php, cu citeva citate exceptionale:
    • Nothing there [Jerusalem] to be seen but a little of the old walls which is yet remaining and all the rest is grass, moss and weeds. [English pilgrim in 1590]
    • The country is in a considerable degree empty of inhabitants and therefore its greatest need is of a body of population. [British consul in 1857]
    • There is not a solitary village throughout its whole extent [valley of Jezreel] — not for 30 miles in either direction… One may ride ten miles hereabouts and not see ten human beings. … For the sort of solitude to make one dreary, come to Galilee … Nazareth is forlorn … Jericho lies a moldering ruin … Bethlehem and Bethany, in their poverty and humiliation… untenanted by any living creature… A desolate country whose soil is rich enough, but is given over wholly to weeds … a silent, mournful expanse … a desolation … We never saw a human being on the whole route … Hardly a tree or shrub anywhere. Even the olive tree and the cactus, those fast friends of a worthless soil had almost deserted the country … Of all the lands there are for dismal scenery Palestine must be the prince. The hills barren and dull, the valleys unsightly deserts [inhabited by] swarms of beggars with ghastly sores and malformations. Palestine sits in sackcloth and ashes … desolate and unlovely … [Mark Twain, The Innocents Abroad, 1867]
    Winston Churchill was British Colonial Secretary when he visited the Middle East in the winter of 1920-1921. Anti-Semitic elements in the British government tried to assert that the Jews were not needed to develop Palestine. Churchill replied:
    • Left to themselves, the Arabs of Palestine would not in a thousand years have taken effective steps towards the irrigation and electrification of Palestine. They would have been quite content to dwell—a handful of philosophic people—in wasted sun-drenched plains, letting the waters of the Jordan flow unbridled and unharnessed into the Dead Sea.”
    Plus o colectie exceptionala de peste 400 de fotografii inedite: http://www.eretzyisroel.org/~dhershkowitz/.
    Stii care este definitia oficiala a „Palestinianului”, adica cea acceptata de ONU si de comunitatea internationala? Iata: „Under UNRWA’s operational definition, Palestine refugees are persons whose normal place of residence was Palestine between June 1946 and May 1948, who lost both their homes and means of livelihood as a result of the 1948 Arab-Israeli conflict.” http://www.un.org/unrwa/refugees/whois.html
    Care nu prea corespunde cu narativul arabilor cum ca „tarisoara noastra prospera, unde am trait noi in prosperitate din mosi stramosi si am avut o societate vibranta pina au venit hoardele sioniste care ne-au furat casele si paminturile si etc. Nu, cine a fost aici minimum 2 ani, majoritatea veniti in cautare de lucru.
    Articole extrem de interesante si instructive pe aceasta tema a scris un ziarist (si avocat) israelian pe nume Ben-Dror Yemini: http://www.geocities.com/byemini/yemini.html (site-ul lui oficial, dar mai sint si traduceri pe alte site-uri, cauta-l pe google daca te intereseaza).
    Si uite asa, pic cu pic.
    Acuma, a propos de englezi, in ceea ce priveste istoria regiunii, tot pe google gasesti tot ce vrei despre Liban, Iordania, familia Hashemita, etc. Ceea ce-ti spuneam despre supraviretuitorii holocaustului si vapoarele sabotate de englezi:
    http://www.ushmm.org/wlc/artic…..d=10005419
    http://www.eretzyisroel.org/~jkatz/struma.html
    Politica adaptata de englezi incepind din 1939: http://en.wikipedia.org/wiki/White_Paper_of_1939. Stiu ca wiki nu e cea mai grozava sursa, avind o marja oarecare de eroare, dar toate punctele enumerate de mine pot fi coroborate cu alte surse pe internet, pentru ca unele sint acte oficiale iar altele fapte stiute si repovestite si comentate pe diverse site-uri.
    Din pacate, nu gasesc vaporul atacat de englezi, dar o sa-l mai caut.
    British mandate timeline: http://www.jewishvirtuallibrar…..brits.html.
    Cred ca te las sa „rumegi”. Eu ma cam retrag, ca la noi duminica se lucreaza (w/e e vineri-simbata). Asa ca va doresc o saptamina minunata la toti, si sa auzim de bine.

    p.s. iti mai sugerez un documentar (sa stii ca de la mine nu merge embed, probabil ceva incompatibil) britanic in 4 parti: http://www.youtube.com/watch?v=tbznv15JQ5M
    precum si doua documentare de Pierre Rehov (evreu din Maroc): The Trojan Horse
    http://www.youtube.com/watch?v=IMaRkB7Fygk (4 parti) si The Road to Jenin http://video.aol.com/video-det…..4092643998 (cred ca 6 parti).

    Si bineinteles – Obsession, daca il gasiti pe undeva.

    Cu bine.

  27. Imperialistu'
    14 iulie 2007

    Israelianca, nu am apucat sa citesc tot ce ai scris – nu prea am timp acum, dar nu cumva te referi la Relentless? Nu cunosc nici un documentar despre Israel care sa se numeasca Obsession. Pe Relentless il stiu si este foarte tare. Il vom pune si noi pe blog, in una din urmatoarele saptamani.

  28. israelianca
    14 iulie 2007

    Uite ca mai sint online. Obsession este un documentar despre Global Jihad. Fitna e ca sa zic asa mic copil linga el. E un film lung, detailat, comprehensive, argumentat (cum imi palce mie sa zic), cu multe trimiteri in trecut la retorica nazista, la legatura Mufti-ului Ierusalimului cu Hitler. Te trec fiori reci pe spate cind il vezi. Inteleg ca in US s-au impartit CD-uri gratis cu ziarul de dimineata.

    http://video.google.com/videop…..6661149069

    si daca tot sint „in picioare”, hai sa va mai dau ceva de citit, niste piese absolut superbe scrise de o evreica din Rusia emigrata in American, femeie desteapta, culta, spirituala, ce mai, intelectual rus subtire, despre coruptia universitatilor in America:

    http://www.frontpagemag.com/Ar…..4BD987447D

    http://www.frontpagemag.com/Ar…..C7CC81CBA9

    http://www.frontpagemag.com/Ar…..F40AFC8F6C

    si mai am in traista, dar va las sa respirati un pic, ca e blogul vostru, eu doar sint in vizita.

  29. Panseluta
    14 iulie 2007

    israelianca:

    1. Noi incercam de multa vreme sa spulberam mitul „Palestinei”. Unele din linkurile tale au fost discutate aici. Le vei gasi in arhiva.

    2. Ma regasesc putin in parcursul vietii tale, desi nu sunt evreica, de la necunoastere/fixatie in utopii si idealisme fara substanta, la trezire.

    3. Enrico Macias a fost o mare vedeta in Romania anilor 60-70. Daca nu ma insel, a avut citeva concerte in tara, dar nu se stia ca e evreu. Mi-l amintesc perfect. Femeile sucombau la tonul sau cald, sexy-mediteranean, la melodiile rascolitoare. Cred ca mai nimeni nu stia ca erau melodii arhaice evreiesti.

  30. emil
    14 iulie 2007

    Israelianca, am postat Obsession aici acum vreo trei luni.
    Razboiul islamului radical impotriva occidentului
    In consecinta, doi tineri marxisti-leninisti s-au suparat nevoie mare si au dat navala sa ne ia la rost.
    Daca ai timp de risu-plinsu, vezi si comentariile. Reflecta bine mentalitatea unei parti a tineretului romanesc.

    Multumesc pentru sugestiile de lectura. Le voi citi. Dar mai ales multumesc pentru confesiunea de la #26.

  31. israelianca
    14 iulie 2007

    panseluta si emil,

    ok, scuze daca repet lucruri pe care voi deja le-ati discutat (si citeodata chiar disecat). N-am ce sa spun in apararea mea decit ca repetitio est mater studiorum. In plus, sint aici de 2-3 zile, din care mare parte mi-am petrecut citind Talmudul si Vechiul Testmanent pentru a raspunde anumitor persoane – God works in mysterious ways, niciodata nu poti sa stii cine sau ce te va impinge sa citesti cartile sfinte (studiul Vechiului Testament este o obligatie – nu ceva oficial, ci o lege nescrisa – pentru toti evreii, de la care eu ma tot sustrag cu oarescare eleganta).

    Enrico Macias – l-am vazut la tv la Cerbul de Aur, stiu, este preistorie, dar adevarat. Femeilor nu le placea numai vocea lui – era si frumusel – perisorul lui, pana corbului, ochisorii lui etc. Tin minte ca maica-mea susotea cu o prietena care avea rude in Israel – e evreu berber. Eu: „ce-i aia evreu berber”? Pe vremea aceea eu credeam ca romani sint doar in Romania si eventual in Rusia si Polonia.
    Stiu ce crede tineretul (si nu numai), ca am picat pe palestina lacrima lui inca din timpul razboiului din Liban 2006. Dupa cum vedeti pina si google reactioneaza mai bine la antisemitism, antisionism si pro-arabism. Pe vremea aceea cautam ceva legat de photoshopurile din Liban si Gaza (Pallywood si Hezbollywood). La voi am ajuns cautind retete. God does work in mysterious ways.

  32. israelianca
    14 iulie 2007

    corectura la #31
    pardon – la vremea aceea credeam ca evrei (nu romani cum am scris din greseala) sint doar in Romania etc.

  33. Panseluta
    14 iulie 2007

    israelianca:

    N-ai de ce sa-ti ceri scuze. Voiam doar sa subliniez ca ne preocupa ce te preocupa si pe tine.

    Of, ce sa mai zic, e tare bine ca ai nimerit aici. Eu chiar simteam nevoia unui „corespondent” al nostru la fata locului, de unde toti ne tragem seva, cumva.
    Cum scrii, God works in mysterious ways indeed, dar ii creditez si pe ceilalti patrupezi ca l-au facut sa te indepte spre noi.

    Dulce amintirea despre Macias. Era, intr-adevar, chipes asa cum scrii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian