Considerații generale
Aurul, metalul galben foarte popular în întreaga lume, se găsește în natură în stare de agregare solidă sub formă de pepite, adică bucăți de metal – uneori separate din roca purtătoare originală și purtate la un moment dat de apele repezi care i-au dat și acele forme rotunjite – , sub formă de nisip aurifer în arealul râurilor care au trecut prin zone cu minereu aurifer, sau sub formă de incluziuni de diverse mărimi în roci purtătoare.
În mări și oceane, aurul se găsește sub formă extrem de diluată, de câteva părți la trilioane de părți de apă. Deși poate părea impresionantă și extrem de atractivă cantitatea de 20 de milioane de tone de aur în apele marilor și oceanelor, totuși nu a putut fi imaginată o tehnologie capabilă de a capta granulele microscopice de metal prețios. Există surse potențiale de aur aflate pe fundul marilor și oceanelor, dar exploatarea acestora este de asemenea neeconomică.
Revenind la nivelul scoarței terestre, aurul se găsește de regulă în aliaje cu argintul, pepitele conținând între 70% și 95% aur și restul argint. Zăcămintele complexe conțin nu numai aur și argint, ci și alte metale aflate în diverse combinații chimice, cele mai des întâlnite formațiuni cu care se asociază aurul sunt piritele, formate în special din disulfura de fier (FeS2), de culoare gălbui-arămie care imită aurul și cu cristale cu forme geometrice dintre cele mai atractive. Numită și „aurul nebunilor” sau chiar „aurul pisicii” (Katzengold), pirita este importantă economic pentru obținerea fierului și a sulfului.
Aur și argint la Roșia Montană
Zona Roșia Montană conține munții Cetate și Cârnic, două masive vulcanice formate preponderent din dacit (rocă vulcaninca specifică zonei, cu compoziție intermediară între andezit și riolit). Cuarțul și feldspatul sunt alți componenți ai amestecului de aur și argint cu pirite, roci metamorfice și roci sedimentare. Corespunzător modului de aglomerare a aurului în diversele formațiuni geologice se poate vorbi despre filoane, stockwerkuri, impregnaţii, brecii, placersuri şi paleoplacersuri (aluviuni).
Exploatarea aurului și argintului în zona Roșia Montană a început fără îndoială înainte de ocupația romană care a transformat zona într-o exploatare minieră de anvergură pentru perioada antică. Metoda de extragere a aurului și argintului presupunea folosirea plumbului în etapele descrise de Călin Gabriel Tămaş, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca:
După o prealabilă măcinare şi concentrare a minereului, acesta era supus unei topiri reducătoare la aproximativ 1000°C, obţinându-se un plumb argentifer în care se concentra şi aurul. Următoarea operaţiune, cunoscută sub numele de cupelare, constă în topirea plumbului argentifer în mediu oxidant, la o temperatură de aproximativ 1000°C, separându-se astfel oxidul de plumb (litharge), dar şi un aliaj preţios argint-aur. Separarea aurului de argint se realiza prin operaţiunea de cementaţie, ce se desfăşura la 600-800°C şi necesita utilizarea clorurii de sodiu (sare). În urma cementaţiei se obţinea aur pur şi clorură de argint. Clorura de argint era la rândul său amestecată cu oxid de plumb şi topită în mediu reducător pentru a obţine un nou plumb argentifer, în care nu mai exista aur. Din acest nou plumb argentifer era recuperat argintul printr-o a doua cupelare.
Minerii din epoca romană foloseau dalta și ciocanul cu care desprindeau bucățile de minereu din galerii care erau cărate afară și mărunțite. Acolo unde roca era prea dură ca să fie dislocată cu dalta și ciocanul se folosea tehnica focului. Astfel se făcea un foc foarte aproape de peretele care trebuia străpuns și când acesta ajungea la o temperatură mare se turna apă care determina crăparea rocilor prin racirea lor bruscă. Galeriile miniere romane de la Roșia Montană (Alburnus Maior) au forma trapezoidală și se întind pe o lungime de 15 km.
De remarcat că în antichitate pentru extragerea aurului se mai folosea și mercurul, dar la Roșia Montană nu s-a folosit acest procedeu.
În perioada modernă exploatarea zăcămintelor arginto-aurifere de la Roșia Montană a cunoscut o dezvoltare intensă, iar descoperirea prafului de pușcă a determinat o creștere rapidă a volumului de rocă supus procesului de prelucrare, în special în secolul al XVIII-lea. Numărul de șteampuri (utilaje de sfărâmare a rocilor puse în mișcare de forța apei) ajunsese la 226 în anul 1772. Operațiunea finală era separarea aurului pe baza diferenței de densitate cu ajutorul saitrocului și a hurcii. De remarcat este și dezvoltarea localității Roșia Montană care ajunsese să aibă 15000 de locuitori la începutul secolului XX. Români, unguri, germani, evrei trăiau și munceau împreună în aceasa zonă.
În secolul XX s-a accentuat activitatea mecanizată în minerit. Din anul 1922 statul român a exploatat zona de adâncime, iar firmele particulare au continuat activitatea în galeriile apropiate de suprafață. În anul 1948 s-a făcut naționalizarea și s-a trecut la exploatarea minereurilor arginto-aurifere cu o singură întreprindere. Totul depindea de politica statului, mai precis a Partidului Comunist Român, iar producția nu s-a oprit nici măcar atunci când s-a făcut simțită scăderea conținutului de metale prețioase din minereul extras. Corolar al ideii de producție pentru producție derivată din socialism, se ajunsese în 1989 extragerea aurul să se desfășoare cu costuri mult mai mari decât valoarea producției obținute. În plus, un alt fapt care nu trebuie uitat este că în timpul regimului comunist prin exploatarea intensivă și extensivă au fost distruse mare parte din galeriile romane.
Din anul 1970 s-a trecut de la exploatarea în galerii la exploatarea în carieră. Minereul era trimis la Baia de Arieș pentru cianurare, iar procesarea finală se făcea la Baia Mare, procesul industrial fiind nerentabil per ansamblu din cauza tehnologiilor și a echipamentelor învechite precum și datorită cheltuielilor de transport.
Procesul de cianurație a minereurilor aurifere
Despre aur se spune că este un metal nobil deoarece nu se oxidează și nu reacționează ușor. Cea mai utilizată metodă pentru separarea fragmentelor fine de aur din minereurile cu conținut scăzut este cianurația, deci un proces bazat pe reacția cu un derivat al acidului cianhidric. Deși cunoscută ca reacție chimică datorită lucrărilor lui Elsner, Bagration și Faraday din prima jumătate a secolului XIX, aplicarea industrială s-a făcut prima dată în 1887 când a fost brevetat procesul MacArthur-Forrest.
La baza acestuia stă reacția chimică Elsner:
4Au + 8NaCN + O2 + 2H2O → 4NaAu(CN)2 + 4NaOH
Care la argint are forma:
4Ag + 8NaCN + O2 + 2H2O → 4NaAg(CN)2 + 4NaOH
Unde Au – este aur, NaCN este cianura de sodiu, O2 oxigen molecular, H2O apa, iar produșii sunt aurocianura de sodiu NaAu(CN)2, agentocianura de sodiu 4NaAg(CN)2 și hidroxidul de sodiu NaOH.
Recuperarea aurului din aurocianura de sodiu NaAu(CN)2 se face prin 3 procese:
a. cu carbon activat – metodă CIP sau Carbon In Pulp a folosindu-se o contactare în contracurent cu soluția conținând aurocianat, granulele de carbon activat absorb aurul în cavitățile interioare iar în faza finală se ajunge la o concentrație între 4 și 8 kg Au/ 1000 kg carbon. Pentru desorbția aurului se folosește spălarea cu etanol (alcool etilic) sau se utilizează spălarea la temperatură cu soluții puternic alcaline;
b. Electrolitic – soluția conținând aurocianat este supusă unui câmp electric format între un anod inert și un catod metalic pe care se depune aurul (și argintul);
c. Procesul Merrill-Crowe – prin reacția cu pulbere de zinc:
2NaAu(CN)2 + Zn=2Au+Na2Zn(CN)4
Aurul precipită din soluție și se depune amestecându-se cu excesul de pulbere de zinc. Acest amestec este separat prin filtrare și apoi pulpa este tratată cu acid sulfuric pentru dizolvarea zincului. Ceea ce rămâne se topește și se toarnă în bare care se trimit mai departe la procesele de rafinare metalurgică pentru separarea aurului de argint și de cupru (dacă există).
Cianurație versus alte procedee
Procedeul cu tiosulfat de sodiu
Tiosulfatul de sodiu – cu formula chimică Na2S2O3 – este considerat de unii ca o posibilă alternativă la cianurare, dar prin metoda CIP formează un complex Au(S2O3)2]3, foarte rezistent la extragerea aurului, ceea ce determină o creștere foarte mare a cheltuielilor de producție până la nivelul ineficienței investiționale. În plus, reziduurile de tiosulfat ridică probleme de mediu încă nerezolvate. Tiosulfatul de sodiu se folosește la recuperarea aurului din zăcăminte aurifere refractare la cianurare, cum ar fi cele tip Carlin sau cele care conțin cărbune.
Amalgamarea
Amalgamarea sau recuperarea aurului cu mercur nu se mai utilizează deoarece ridică grave probleme de toxicitate.
Folosirea alfa-ciclodextrinei
Zhichang Liu, cercetător la Northwestern University a descoperit accidental și a comunicat presei în luna mai 2013 un procedeu de extragere a aurului folosind alfa-ciclodextrina, o substanță cu o formulă asemănătoare zahărului (polizaharid) având șase molecule de glucoză. Alfa-ciclodextrina co-precipită KAuBr4 (tetrabromoauratul de potasiu) în soluții apoase pe bază unor legături de hidrogen care se formează între compuși. După separarea precipitatului se poate recupera aurul, dar nu există o tehnologie completă care să poată înlocui cianurarea.
Euforic, Sir Fraser Stoddart, profesor de chimie la Weinberg College of Arts and Sciences, a declarat că:
„Eliminarea cianurii din industria aurului este de cea mai mare importanță din punctul de vedere al protecției mediului. Am înlocuit reactivi periculoși cu un material ieftin, prietenos biologic derivat din amidon.”
Alfa-ciclodextrina se obține ușor și se utilizează în industriile farmaceutică, alimentară și chimică (chiar într-un deodorant). Sir Fraser Stoddart s-a grăbit. Problema este că nu se întrevede o tehnologie competitivă industrial pentru obținerea tetrabromoauratului de potasiu KAuBr4. În plus, faptul că alfa-ciclodextrina nu a fost prezentată ca precipitant al NaAg(CN)2 reduce foarte mult posibilitatea de a fi utilizată pe scară industrială la prelucrarea zăcămintelor auro-argintifere.
Cianurația, tehnologia de succes
Dezastrul ecologic produs de neglijarea normelor internaționale este un lucru pe care-l poate observa fiecare vizitator al zonei. Una din minciunile prin omisiune este că RMGC va introduce procedeul cianurației (sau cianurării) la Roșia Montană deoarece acest proces a fost aplicat în timpul perioadei comuniste. Mai mult, tema dezastrului ecologic din 2000 de la Baia Mare este folosită în mod injust contra RMGC, o entitate economică care nu exista la momentul respectiv. În plus, nimeni nu protestează contra întreprinderii rusești sau kazahe Romaltyn din Baia Mare care va folosi aceeași tehnică a cianurației în următoarele luni, ceea ce este o altă dovadă de ipocrizie.
Minereul de la Roșia Montană conține cantități mici de aur – între 1.3 g și 1.5 g la tonă -, iar cantitatea de argint este mai mare, de aproximativ 8 g la tonă. Singura metodă eficientă de extragere a acestor metale nobile este prin procedeul cianurației prin respectarea cerințelor europene în materie de protecția mediului expuse în Directiva 2006/21/CE. În această directivă se subliniază faptul că la proiectele autorizate după 1 mai 2008 apele reziduale din bazinele de captare trebuie să conțină un maxim de 10 ppm cianuri (deci 10 părți pe milion) la punctul de descărcare a sterilului – articolul 13. Cianurile din iazurile de decantare (majoritar cianură de zinc Zn(CN)2), vor fi în concentrații reduse corespunzător normelor europene impuse procesatorului, iar deversarea lor în iazuri permite degradarea lor ulterioară în produși netoxici. Prin biodegradare în mediu aerobic cianura se transformă în amoniac, care apoi se oxideaza la nitrat. Astfel, plecând de la nivele reduse ale cianurilor se ajunge în timp ca în iazul de deversare să existe o apă care va conține nitrați, dar tot în concentrații foarte mici.
Existența altor metale exploatabile din minereu (arseniu, titan, molibden, vanadiu, nichel, crom, cobalt, galiu) este neglijată în discursul anti-proiect sau menționată doar ca parte a unui pretins jaf asupra bogățiilor din Apuseni. Unii și-ar dori o re-naționalizare a exploatării miniere și o repunere în funcțiune a fostelor întreprinderi de stat, cu toate că lipsește capacitatea organizatorică, managerială, tehnologică și financiară pentru o asemenea idee. Mai există și susținători ai ideii de a lăsa munții așa cum sunt, neatinși pentru alte generații cu speranța că se va găsi în viitor o tehnologie nepoluantă pentru exploatare. Aceștia nu spun sau dau din umeri când li se aduce aminte de dezastrul ecologic existent, lăsat de exploatarea socialistă a zonei. Mai interesant este că nu par să înțeleagă că nu se poate face minerit fără exploatarea minereului, care trebuie scos și prelucrat.
Industria auriferă a venit în întâmpinarea neliniștilor cauzate de aplicarea procedeului cianurației și a elaborat un cod de bune practici în această industrie care poartă numele de International Cyanide Management Code For the Manufacture, Transport, and Use of Cyanide In the Production of Gold. Acest cod a fost dezvoltat în colaborare cu Programul Națiunilor Unite pentru Protecția Mediului (UNEP) și cu Consiliul Internațional al Metalelor și pentru Protecția Mediului (ICME). Printre membri Codului se află și Gabriel Resources Limited din Canada, principalul acționar al RMGC – Roșia Montană Gold Corporation.
Comparând protestul ecologist bazat pe obscurantism tehnologic, pe refuzul acceptării standardelor și catastrofism, cu alinierea la normele europene, este foarte clar că rațiunea îți spune că soluția nu este abandonul și demolarea unui proiect, ci demararea și urmărirea sa pas cu pas. Avem legi și putem să le punem în practică, totul este să vrem.
Fără îndoială că există un succes al mișcării ecologiste de la noi. Și-a promovat cu succes obiectivul în centrul atenției opiniei publice. Reversul medaliei este că o posibilă victorie a celor care vor să blocheze proiectul va fi o victorie a celor care se bucură de toate avantajele bunăstării fără a dori să o producă.
La noi, ca și în Occident, prin isterie și falsitate, urmașii spirituali ai revoltelor comuniste din 1968 vor să condamne o țară la reluarea spiralei urii contra singurului sistem care funcționează, a capitalismului. Prin concentrarea tunurilor, Roșia Montană Gold Corporation a devenit primul dușman de clasă al generației hipsterismului eco, urmează gazele de șist, pe urmă băncile etc. Numai cine nu vrea nu vede că spiritul civic este deturnat de grupuri cu scopuri politice ascunse.
![mihaela-barbus[1]](https://inliniedreapta.net/wp-content/uploads/elementor/thumbs/mihaela-barbus1-pydiituedconmrou0twklsfz7egtqhonla40po561c.jpg "mihaela-barbus[1]")
41 Comments
stefan
9 September 2013” Traiesc intro zona a Canadei unde cheltuim peste 1.5 miliarde dolari in fiecare an ca sa oprim expansiunea arsenicului si a cianurilor rezultate din exploatarea vreme de 50 de ani a minelor de aur din zona. Stiti care este singura metoda de a stopa propagarea cianurii in panza de apa freatica?
Pai sa va spun eu pentru ca sunt implicat in acest proiect.
Se foloseste tehnologia de criogenizare a solului pe zeci de km patrati. Pur si simplu s-au sapat puturi de 500 metri adancime pe toata suprafata si s-au instalat masini criogenice care mentin temperatura solului sub zero grade. Va rog sa retineti ca nu exista solutii la ora actuala de “decontaminare” a zonelor afectate. Tot ce putem face este sa inghetam solul pentru a impiedica arsenicul si cianurile sa se infiltreze adanc in panza de apa freatica. Costa enorm si deocamdata nu exista alte solutii desi cei in domeniu cauta solutii de 10 ani. Nimanui nu-i convine sa arunce 1.5 miliarde dolari in fiecare an pentru a “izola” porcariile facute de minele aurifere. Dar nu avem alta solutie.
De ce credeti ca firmele care se ocupa de minerit aurifer si-au cautat alte “piete” de exploatare in Asia, Africa sau Europa de Est? Unde legislatia este mai relaxata, unde inca pot mitui masiv si pot extrage aur cu metodele extrem de nocive si poluante. Pentru ca este mult mai ieftin decat sa extraga in Canada care inca are aur masiv dar nu se inghesuie nimeni sa-l exploateze pentru motivele de mai sus.”
Specialist in minerit canadian, roman stabilit in Canada.
emil borcean
9 September 2013Mda. Si eu traiesc in Canada. Nu lucrez in minerit. As vrea sa stiu exact care este acea zona din Canada la care faci referinta. Si un link la citatul de mai sus. Iar “specialistul” cred ca are nume si prenume. As dori sa ii faci identitatea clara.
Corneliu
9 September 2013Dar iata si o metoda de extragere fara cianuri:
http://www.ziare.com/articole/extragere+aur+fara+cianuri
Vor investi oare companile miniere in noua metoda, numai de dragul mediului inconjurator?
Da, dar numai daca cineva le vor forta s-o faca.
Daniel Francesco
9 September 2013@Corneliu
Am scris despre aceasta posibilitate mai sus in subcapitolul Folosirea alfa-ciclodextrinei. Tot acolo am adus argumente pentru limitarile actuale (poate si de perspectiva) ale metodei.
stefan
9 September 2013comentariul este dintr-un articol de pe: http://www.wall-street.ro/comentarii/articol/46565/Tragediile-americana-si-canadiana-dupa-exploatarea-cu-cianuri.html
Dl. Emil Borcean daca locuiti in Canada banuiesc ca nu va fi imposibil sa verificati aceste afirmatii, sunt convins ca este de ajung un search pe google cu un keyword potrivit.
Daniel Francesco
9 September 2013@stefan
De fapt nu lui pentru ca stefan a dat un ponta adicaun copy-paste pe un comentariu-email aparut in wall-street.ro in februarie 2010.
Binenteles ca “specialistul roman” s-a incurcat putin cand a incercat sa abureasca lumea cu tehnologia sa cea nepoluanta:
Iata link-ul:
http://www.wall-street.ro/comentarii/articol/46565/Tragediile-americana-si-canadiana-dupa-exploatarea-cu-cianuri.html#ixzz2eOekgUoz
Mai Stefane, nu ai invatat la tine acasa ca este urat ca copiezi?
emil borcean
9 September 2013“Specialistul” lui Stefan afirma sus si tare:
Nu se inghesuie nimeni sa extraga aur in Canada? Hm…
La repezeala, din memorie:
Una dintre cele mai mari mine aurifere este Red Lake Mine din Ontario.
Mine mai sunt si la Musselwhite (Ontario) si Meadowbank Gold Mine din Nunavut.
Activitati recente?
Detour Lake Mine din Ontario a atins cote de productie comerciala in august acest an.
Mina de la Rainy River din Ontario se va deschide in 2016.
Iar cea mai mare mina de aur din Quebec este in zona Malartic, exploatata de Osisko Mining Corporation. Salariul mediu al minerului la aceasta mina este de 87.000 CAD anual.
Mda… specialistul lui peste prajit.
Tiberius
9 September 2013Sunt câteva probleme mari şi late:
1. problema ecologică; însă nu poate fi impusă la toată lumea, nu toată lumea rezonează la distrugerea a 4 munţi şi înlocuirea lor cu un lac de cianură şi steril, tăierea pădurilor, distrugerea faunei etc.
2. distrugerea patrimoniului; uite, vă pun o întrebare: dacă ai avea o cămaşă cusută cu fir de aur, care s-a transmis din generaţie în generaţie şi are 2.500 de ani, i-ai da foc ca să recuperezi aurul?
3. partea economică şi socială: România nu câştigă mai nimic, iar zona va fi o viitoare “zonă defavorizată”, la fel ca Valea Jiului după închiderea exploatărilor miniere
4. problema legislativă: pt. a porni proiectul, trebuie încălcate o serie de legi, plus Constituţia; şi să nu uităm şpăgile şi corupţia dezvoltată în jurul proiectului, sper ca DNA şi restul instituţiilor să intre curând pe fir
Daniel Francesco
9 September 2013@Tiberius
sunt si cateva solutii, late si mari:
1. Problema ecologica: daca se respecta legislatia atunci totul va fi bine; daca ramane cum este acum, zona Rosia este o zona in care mineritul s-a facut cum s-a facut, lasandu-se totul in paragina. Vrei munti? E tara plina. Ii vrei doar pe astia? Atunci ar trebui sa arati de unde vei pune bani in buget si de unde ii vei plati pe oamenii care ar putea lucra acolo, direct in minerit sau in activitati conexe.
2. distrugerea patrimoniului: exemplul pe care l-ai dat este o prostioara pentru hipsteri, nu tine aici. Iti dau eu altul: fara bani si ceea ce exista acum se va degrada si se va distruge.
3. partea economica si sociala: e o prostie afirmatia ta, sunt cifre care vorbesc de miliarde pe care le va castiga bugetul dar si firma romaneasca (ea va ajunge la 25%). Acum Rosia Montana este o zano defavorizata pentru ca nu se lucreaza in minerit. Cei 500 de angajati ai RMGC sunt o marturie ca se poate iesi din criza.
4. problema legislativa: pentru spagi si coruptie trebuie sa te adresei justitiei cu probe, marturii, documente. Iar despre incalcarea legilor si a Constitutiei esti in eroare, avem institutii care sa gestioneze aceste lucruri. E vorba de Parlament si Curtea Constitutionala care, daca si-ar face datoria, atunci ar putea sa iasa un proiect bun.
DanCanada
9 September 2013Toti romanii devin specialisti in extractii miniere, daca e buna metoda aia sau nu. Cind de fapt e vorba de altceva. Manifestatiile de acum contesta puterea de semnatura la ce s-a semnat pina acum. Deci stim ca statul roman a semnat ceva cu Gabriel Resources. Site-ul astora zice “Fully scoped and currently in the permitting phase”. Deci daca statul roman da inapoi acum, o sa trebuiasca sa plateasca niste daune serioase, ar fi interesant de stiut cit anume si cit o sa fie extra pe luna (Bechtel 2 cumva?). Deci tuturor exaltatilor rosmontanezi ar trebui sa li se spuna: da, bre! zicem nu, da’ o sa ne coste pe fiecare atitia dolari pe luna pentru nu-stiu-citi-ani de-acu’ incolo.
Nu stiu, dar hais-cea-ul cu Rosia Montana e inca o expresie a eternului drob de sare romanesc: nici in caruta, nici in teleguta. Similar ‘intoarcerii armelor’ nici cu nemtii, da’ nici cu rusii. Dupa care rusofili chiar pretinzind ca sintem de origine slava desi tavariscii ne luasera Basarabia dupa care trecind la nationalism dictatorial. Risu’-plinsu’.
Tiberius
9 September 20131. Între 4 munţi cu fauna şi flora aferentă şi un lac imens de cianură şi steril eu aleg prima variantă. Tu alegi cianura şi sterilul? Argumentul cu oamenii nu au ce munci decât în minerit e subţirel: în alte zone montane oamenii cum de au ce face, iar fix la Roşia Montană nu se poate face absolut nimic? Iar peste 15 ani, cu un lac de cianură şi steril lângă ei, ce vor putea face?
2. 70 de kilometri de galerii întinse pe o perioadă de 2.500 de ani ( unice în lume şi incomplet explorate ), 4 biserici ( din care cea mai veche construită în 1741 ) şi numeroase alte monumente istorice şi monumente naturale, tot prostioare pentru hipsteri le consideri? Galeriile vor fi rase fără comentarii, iar restul monumentelor se vor dărâma la primele detonări de dinamită. Nu lipsa banilor distruge distruge patrimoniul, ci prostia, nepăsarea şi incompetenţa celor care ar trebui să ia deciziile. Alte ţări care nu au exploatări de aur din ce fonduri reuşesc să-şi întreţină patrimoniul?
3. Da, l-am văzut pe Dragoş Tănase prezentându-le de curând la o dezbatere pe Antena 3. Dar la întrebarea “garantaţi pentru aceste cifre”, a dat-o la întors până a răspuns că nu.
4. Ăsta e proiectul de lege: http://www.rosiamontana.org/sites/default/files/Proiect.Lege_.Rosia_.Montana_v03.09.2013-clean.pdf . Cam multe articole care încep cu “Prin derogare de la art … legea …”. Deci, în ce eroare sunt? Bineînţeles că nu am dovezi ale şpăgilor, dar să nu-mi spui că, neavând dovezi, atunci pot să consider că nu s-a dat nici o şpagă. Să ne gândim doar la conflictele de interese pe care justiţia le-a descoperit până acum.
Şi încă un lucru, că se vorbea mai sus de o fostă exploatare minieră din Canada. Auzisem de ea mai demult, din păcate nu am găsit informaţii suplimentare. Însă priviţi asta: http://www.youtube.com/watch?v=iB0_c_fRhis
PS: mulţumesc pentru tonul civilizat al răspunsului, e prima dată când primesc un răspuns civilizat de la un susţinător ar proiectului; de obicei la argumentele pe care le aduc primesc răspunsuri jignitoare; mulţumesc şi pentru informaţiile tehnice legate de mineritul cu cianuri
Daniel Francesco
9 September 2013Argumentul meu ti s-o fi parand “subtirel”, dar argumentul tau “tare” – bubuit, strigat, urlat, tam-tam, bum-bum si fotografii cu Iphone-ul pentru amicii din pub – , sustinut de Ponta si Antonescu si becisnicii lor camarazi Ernu&Rogozen i-a facut pe oamenii din Rosia Montana sa le dea lacrimile. N-ai cum sa intelegi niste oameni dintr-o zona unde nu curg banii din burse, ajutoare, de la parintei well-to-do, nu sunt angajatori si nu este de munca. Un munte pe trei sferturi excavat, niste versanti pe unde te-ai putea plimba…cu vaca pentru a mulge 2-3 litri de lapte. Ce le va ramane sa faca acelor oameni? Cum se vor descurca? Vine iarna si vin si alte ierni.
Ei vor emigra iar tu vei ramane o umbra pe asfalt.
Vincent
9 September 2013Parerea mea e ca este gresit sa punem problema in termeni de “facem proiectul RMGC sau mor oamenii aia de foame / emigreaza”. Zona nu mai este una bogata, e cert acest lucru. Dar sunt zone mult mai sarace in Apuseni. Trebuie recunoscut ca, intr-un fel, RMGC a tinut localitatea pe linia de plutire in ultimii ani, dand ceva salarii + posibilitatea de ajutor de somaj unora. Totusi, daca zona e putin mai saraca decat cele limitrofe, asta s-ar putea datora si faptului ca in ultimii 10 ani nu s-a mai putut construi nimic, zona fiind declarata prin HCL drept monoindustrial miniera. Sa vii apoi sa clamezi ca zona e saraca si ca nu se pot face investitii, asa cum face RMGC, dupa ce ai presat sa se ia o asemenea decizie in HCL, e putin pervers. Mina de stat s-a inchis in 2006 tot cu ajutorul lor. Deci lucrurile-s ceva mai complicate.
Vincent
9 September 2013Apropo de patriomoniu, din cate stiu, adevarata valoare nu e la suprafata, ci in subteran, in acei munti care ar urma sa fie exploatati si unde aurul e in concentratie atat de mica incat nu se mai poate exploata in subteran. Am vazut niste harti cu interiorul muntilor, in unii sunt 24 de etaje de galerii din toate epocile pana acum, sunt pesteri de peste 300 de metri inaltime formate din exploatare (am vazut fotografii). Deci in sensul asta nu cred ca mai avem asemenea munti. Plus ca pe sub sat sunt 2-4 niveluri de galerii care comunica cu cele din munti. As fi curios cum fac ei sa dinamiteze muntii din jur si sa nu afecteze satul care e construit pe un asemenea svaiter si in care au investit in renovare (spre conservare, spun ei). E doar o curiozitate.
Daniel Francesco
9 September 2013@Vincent
Deci tu afirmi ca oamenii din Rosia Montana au decis printr-o HCL – Hotarare a Consiliului Local – sa impiedice orice investitie neminiera in localitatea lor. Pe cale de consecinta ei si-au hotarat soarta, un harakiri colectiv, asa spui si ca nu trebuie sa punem problema in termeni de mor oamenii de foame/emigreaza. Cred ca ne poti da numele marilor firme care au vrut sa investeasca in Rosia Montana si nu au putut, s-au zbatut si oamenii de acolo le-au spus nu. Cred ca ne poti da si numele marilor lanturi hoteliere care au vrut sa construiasca in localitate si s-au lovit de refuzul autoritatilor. Sau banci care au vrut sa-si mute sediile din Paris, Londra, New York etc la Rosia Montana. Cred ca ne poti da si numele unor ONG-uri anti-minerit care au venit in localitate si au vrut sa deschida filaturi, fabrici de caramida, combinate de prelucrare a conurilor de brad etc.
Si mai spui si ca “sunt zone mult mai sarace in Apuseni”, asta doar asa ca sa nu ne cramponam de Rosia Montana si sa mai zicem ca oamenii mor de foame. Nu-I asa ca oamenii nu mor de foame si eu mint, sau nu mint, exagerez, brodez, fac santaj sentimental?
Astept numele companiilor din industrie, lanturi hoteliere, banci, ONG etc doritoare de a investi in Rosia Montana si de a da de lucru la 900 de oameni sau mai putin, asa cum ai specificat “nevinovat” intr-un alt comentariu.
Mai astept sa-mi spui si cum vei acoperi cu bani nu cu vorbe golul de 2-3-4 5 miliarde de dolari pe care putea sa-l incaseze statul, nu eu. Mai astept sa-mi spui si cum vei acoperi cu bani nu cu vorbe daunele-interese pe care le va obtine Gabriel Resources in urma procesului pe care cu siguranta il va castiga.
Astept exemple, date, documente asa cum am dat si noi, nu abureala.
Vincent
9 September 2013E un pic provocator tonul discutiei, dar fie. Nu am de gand sa aburesc pe nimeni.
In primul rand, sunt de acord ca HCL au fost adoptate de consilierii votati de oamenii din Rosia Montana. Din pacate, prima a asemenea hotarare a trecut cu votul unor consilieri locali angajati sau rude ale angajatilor RMGC. Drept pentru care a fost anulata HCL in instanta pe motiv de incompatibilitate. Dupa anulare, HCL a fost votata din nou, dar si de data asta a fost anulata in instanta. In prezent a fost data o alta HCL care spune ca se repune in vigoare hotararea anulata. Dar sa zicem ca e OK, democratia functioneaza.
Eu faceam comparatie cu celelalte localitati din zona si cu zona Apusenilor in general, nu cu Bucuresti sau Cluj, ca sa vorbim despre banci, lanturi hoteliere sau aeroporturi. Stiu insa o fabrica de mobila din Campeni, oras aflat la 7 km distanta, unde exista o fabrica de mobila (deci prelucrare a lemnului de calitate, nu cherestea) care are vreo 500 de angajati si care a vrut sa isi deschida o alta fabrica in Rosia Montana. Nu stiu cate sute de locuri de munca ar fi creat, dar cu siguranta pentru cei 500 pe care ii are in Campeni fabrica respectiva nu a primit vreo lege speciala de aprobare. Si mai stiu ca potrivit proiectului depus de RMGC pe site-ul MM, RMGC spune ca va folosi intre 600 si 400 de oameni in perioada exploatarii.
Poate nu e relevant ceea ce spun si poate sunt mai relevante investitiile de care spui tu.
Apropo de investitii, daca RMGC ar fi investit doar o treime din banii pe care spune ca i-a cheltuit acolo, in Rosia, cred ca zona arata altfel.
Despre despagubiri nu ma pot pronunta ca nu stiu detalii si cred ca nici tu.
O zi buna in continuare.
Daniel Francesco
9 September 2013@Vincent
Asa cum ma asteptam ai venit cu solutia, deci o fabrica de mobila care ar fi vrut sa se extinda. Stii, mai exista si Uncle Google care spune ca fabrica de mobila din Campeni a fost declarata in faliment in 2011 si ca bunurile ei s-au scos la licitatie in 2013:
http://www.ziarulunirea.ro/activul-fabricii-de-mobila-montana-campeni-scos-la-licitatie-pretul-de-pornire-este-de-25-milioane-de-euro-157625.html
Deci ai venit cu o abureala.
Vincent, nu este o crima sa fi prin ideologie un suporter al obscurantismului tehnologic si al anticapitalismului, e doar un handicap. Daca nu pentru tine personal, atunci cu siguranta pentru altii.
Vlad M.
9 September 2013Asta e un troll.
aka
9 September 2013Nu mai incercati sa comunicati cu eco-hipsterimea cu creieriase infierbintate! Se vede clar ca sunt batuti in cap, de soare si de soarta. O dovedesc argumentele lor, care sunt mereu lungi si in care se amesteca legende si date cu iz de stintificitate. Cand incerc sa le citesc poliloghiile subrede si ridicole (recunosc ca nu pot sa termin de citit inlantuirea de idei buimace ca niste muste fara cap) imi aduc aminte de serialul ala dde pe history, “extrateretri antici”. Ca si indivizii aia nebuni care se perinda in fata televizorului vorbind de extraterestrii care s-au pogorat peste popoarele stravechi, asa si indivzii acestia apar si rumega idei fantasmagorice, gogorite umplute cu rahat pe care le vomita in publica. Nu-i mai lasati sa polueze aerul cu mizerile lor sf macar aici, ca m-am saturat sa-i gasesc pe toate drumurile. S-au inmultit si creierasele lor mici si odihnite lucreaza zilele acestea la putere maxima. Mi-e teama sa nu le explodeze vreo vena ca ce se face viitoarea societate romaneasca fara aportul acesta de civism care va sa vie, dupa sperantele unui guru care s-a varat si el in fata zilele acestea, oportunist ca poate gaseste niste adepti (un fel de crin, desi altadata I’ll apela batjocoritor cu el crin).
tot eu
9 September 2013Daniel Francesco, tu inca chiar nu ai inteles ca nu totul se reduce la bani? Banii au fost inventati cu scopul de a reprezenta o unitate de masura a valorii. Ca sa iti fie mai clar — valoare ≠ bani. Exprimarea ta – citez –“2. distrugerea patrimoniului: exemplul pe care l-ai dat este o prostioara pentru hipsteri, nu tine aici. Iti dau eu altul: fara bani si ceea ce exista acum se va degrada si se va distruge.” denota faptul ca esti un om foarte trist, unul pentru care banul reprezinta valoare. Ia-ti un concediu ceva, cu ocazia asta poate vizitezi si tu zona Apuseni, sugestie – (citez din commentul tau) ”te-ai putea plimba…cu vaca pentru a mulge 2-3 litri de lapte”, poate inveti ca vaca da in medie 20-30 de litri de lapte/ zi si te mai incarci si tu cu ceva energie pozitiva; cine stie, poate cu putin efort devii un hipster adevarat. Peace and love.
p.s — o ideologie (http://dexonline.ro/definitie/ideologie) e mult mai presus de un sistem economic – capitalism (http://dexonline.ro/definitie/capitalism) – ca inca ai doar capacitatea de a intelege doar un sistem te face pe tine atat de redus si obscurantist (m. adversar declarat al științei și al filozofiei — http://dexonline.ro/definitie/obscurantist) incat sa numesti un om ce are capacitatea de a intelege si functiona pe baza unei ideologii “un om cu handicap” — abtinte-te te rog ca prind curaj si altii ca tine gen “aka”
Vlad M.
9 September 2013tot eu, hai sa lasam exprimarea lui Francesco, oricum n-ai inteles nimic din ea. De curiozitate, dumneata cum iti cumperi haine si mancare? Ce dai la schimb: lozinci inventate de Claudiu Craciun, PET-uri cu pietricele sau articolele cu Salvati Rosia Montana?
tot eu
9 September 2013Dupa cum spuneam — ati prins curaj. :))
Daniel Francesco
9 September 2013@Tot Tu,
Ai un Rudotel, ceva la tine? Cred ca iti trebuie o doza dubla la halul de nervi indusi de neintelegerea articolului.
Daniel Francesco
9 September 2013Si daca am prins, ce? Da-i cu rosii?
Vlad M.
9 September 2013Ai vazut ca nu a raspuns? L-am mirosit ca e papagal. Sa il lasam Akismetului. Nu mai stiu daca l-am adaugat eu la lista sau l-a pus altcinevaâ, dar am vazut ca e acolo.
Daniel Francesco
9 September 2013Oh, ca bine zici! Stai sa-i explic. Papagalul, conform dexonline este si “un epitet dat unei persoane care imita mecanic parerile sau cuvintele altuia”. Nu, i se potriveste mai bine “persoana care repeta ce a zis altul si care nu exprima nicio idee proprie”. Nici asta nu e foarte exacta. Se poate adauga si “persoana care repeta intocmai spusele cuiva, fara sa le patrunda intelesul”.
Capisci, Tot Tu?
Vlad M.
9 September 2013Si daca a priceput, nu cred ca ne va mai deranja. Cainele de paza al contrarevolutiei, Akismet, se ocupa de el/ ea/ ce o fi.
Bogdan Calehari
9 September 2013Pacat ca “Tot Eu” a disparut! Daca i s-ar mai fi permis, entitatea ne-ar mai fi inveselit si cu alte cugetari de o profunzime abisala gen: “o ideologie e mult mai presus de un sistem economic-capitalism”.
Un mancurt vesel care dispretuieste banul si se mandreste cu lipsa oricarui handicap. “Tot Eu” – un adevarat Om Nou! Care, culmea, chiar functioneaza! Si asta pentru ca intelege! Ne-o spune chiar el: ” incat sa numesti un om ce are capacitatea de a intelege si functiona pe baza unei ideologii “un om cu handicap” — abtinte-te te rog “.
Ce mi se pare uimitor este cat de bine a invatat limba romana, nord-coreeanul asta! ????
Daniel Francesco
9 September 2013Bogdan, eu as zice ca libertatea are si limite, de exemplu nu poate preveni pe cineva sa gandeasca in stil nord-coreean. Este o forma de negare a realitatii, iar prin demolare-deconstructie noii super-oameni dau solutii la orice. Ca solutiile nu merg, pentru ei nu are importanta, ceva tot s-a rupt in X sau in Y si acel ceva se va rostogoli mai departe producand un alt individ cu gandire de nord-coreean.
De aceea si vedem acea profesiune de credinta intonata sacadat: “Uniti Salvam Rosia Montana”. Prin sute si mii de repetari aceste persoane nu mai reusesc sa simta, sa vada, sa priceapa altceva si se transforma in sclavii acelor cuvinte. Am vazut un caz extrem aseara cand o hipsterita a declarat ca “Este o lupta pe viata si pe moarte” si sunt convins ca nu este singura care gandeste in acest fel.
Tot eu e doar un caz, au fost si altii.
Leki
9 September 2013“Este o lupta pe viata si pe moarte” reflecta radicalizarea opiniilor si absenta dialogului. La amandoua, potrivit lui Rasvan Lalu (in contributors.ro astazi) , subscriu atat protestarii “stangisit”, cat si oamenii din dreapta pro-Rosia Montana.
Anca Cernea
9 September 2013Oare la cine se referă rândurile de mai sus, atât de deschise spre dialog, atât de respectuoase cu cei de altă părere decât Ernu?
Păi, eu mă simt cu musca pe căciulă, și sunt mândră de asta – nu că noi, ILD am fi „condamnat protestatarii… ” ci pt că noi am atras atenția asupra identității politice a inițiatorilor și asupra implicațiilor politice ale revoluției hipstero- antiRMiste.
Spre deosebire de autorul acelor rânduri, eu încerc să-i înțeleg lui argumentele și logica (chiar dacă el nu face același lucru față de argumentele noastre): așadar, reiese că noi suntem cei irelevanţi, decalaţi autist faţă de realitate, refugiaţi în sectarism, etc. Noi, nu criticspanac.
Și, de fapt suntem o dreaptă fake, o „așa-zisă dreaptă”, deoarece este evident că o dreaptă care nu susține stânga nu poate fi o dreaptă autentică…
Nici ignorarea protestelor nu e acceptabilă. Singura chestie acceptabilă e ca dreapta să susțină activ stânga (extremă, în cazul de față).
Dar, nu e totul pierdut. Mai există o speranță. În hipsteri.
Vlad M.
9 September 2013Adevarul e intotdeauna la mijloc, asa-i? Ce frumos v-ati gandit voi, Leki.
Daniel Francesco
9 September 2013Citatul de la comentariul 31 este opera lui Rasvan Lalu care isi termina panseul cu urmatorele cuvinte:
Hai sa vedem in ultimul sau articol despre ce modernitate e vorba, pentru ca d-l Lalu are o viziune si o ideologie:
Care sunt aceste viziuni ne spune d-l Lalu:
Vreti sa stiti care este solutia? Solutia lucrului in acord global aplicat la idei, adica – normal – adevarul este undeva la mijloc cum spunea Vlad, cu citatul tot din stimabilul domn Lalu:
Cum ar putea functiona miribolanta-fantastica-mirifica idee a d-lui Lalu? Exact cum am spus, ca la lucrul in acord global. Deci, luam toate ideile, le amestecam bine si apoi extragem proportional cu numarul de idei propuse de stanga si de dreapta. Nu are importanta daca sunt si rebuturi sau cretinatati printre idei, important este sa fie in acel “suficient spatiu” pe care ti l-ai propus.
O lalaiala de cuvinte breze, dar cu sens sec, fara adresa. Tti sunt prosti doar litania bla-bla e grozava.
Link articol Rasvan Lalu:
http://www.contributors.ro/editorial/intre-artificialitatea-mimetica-a-stangii-si-alunecarea-spre-irelevanta-narcisista-a-dreptei/
Leki
9 September 2013Rasvan Lalu pare un om matur, echilibrat si, cel putin pana la acest protest, cu simpatii evidente pentru dreapta spectrului politic. Mi se pare reactia Doamnei Dr. Cernea (asumarea diferentei de opinie) mai potrivita situatiei decat condamnarea mesajului transmis de distinsul sociolog din Germania.
Anca Cernea
9 September 2013Olavo de Carvalho, Dreapta, stânga și moderația
eu
9 September 2013George Soros vs Beny Steinmetz
Soros, care are si el afaceri in domeniul minier, finanteaza ONG-urile ca sa zbiere contra exploatarii de la Rosia Montana. Benny Steinmetz e principalul actionar al Gabriel Resources, companie care detine 80% din RMGC. Pe Soros il intereseaza ca in urma protestelor statul sa rezilieze contractul cu RMGC iar pe viitor o firma de-a lui sa exploateze aurul. Numai un idiot ar crede ca lui Soros ii pasa de muntii de la Rosia Montana.
Anca Cernea
9 September 2013De altfel, se știe că în general, Soros finanțează tâmpeniile și porcăriile stângiste, așa, din principiu, chiar și atunci când nu are vreun interes direct legat de o anumită tâmpenie/porcărie în particular.
eu
9 September 2013Soros daca finanteaza ceva o face strict din interes. Iar hipsterii stangisti sunt cel mai usor de manipulat si se poate folosi de ei in interes personal( idioti utili). Nu e Soros mare filantrop in ochii stangistilor? Mai trage si tepe precum cea din 1992 cu lira sterlina http://www.investopedia.com/ask/answers/08/george-soros-bank-of-england.asp
Si Al Capone a fost filantrop dar nu pentru ca era o persoana cu suflet mare ci pentru a parea in ochii naivilor opusul a ceea ce era de fapt.
Si Michael Moore zice ca uraste capitalismul dar nu si milioanele de dolari pe care le-a castigat din documentarele lui pline de minciuni.
Pana si ateul Cristopher Hitchens a dat de pamant cu Michael Moore.
http://www.youtube.com/watch?v=KZdLiKGaw00
Leki
9 September 2013Steinmetz, Paulson si Kaplan detin, fiecare, aproximativ 18% din actiunile Gabriel. In 2010 Soros si-a retras participarea din Newmont (care detinea atunci 14% din actiuni). Spre deosebire de Paulson si Kaplan, care “cred” in aur, Soros a intuit corect ca pretul aurului va scadea, asa cum s-a si intamplat. Oricum, afacerea a fost deja rentabila pentru toti patru, care au realizat sume importante atunci cand actiunile au depasit US $ 8,2.
Soros este un om de stanga, asa ca finanteaza cauzele care se aliniaza conceptiei sale. Steinmetz sprijina arta si spitale si se tine, in general, departe de politica.
Aceeasi
9 September 2013“Raportul arată extrem de limpede că situl de la Roșia Montană are o importanță istorică deosebită, fiind perfect eligibil pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO. Dacă pentru a căpăta acest statut, un sit trebuie să îndeplinească cel puțin o condiție, zona Roșia Montană îndeplinește nu mai puțin de patru. ”
“Inspectarea sitului, atât la suprafață, cât și în subteran, a reliefat imediat faptul că Roșia Montană reprezintă un peisaj de o complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de o mare importanță istorică și pentru alte perioade.”
http://totb.ro/exclusiv-totb-citeste-integral-raportul-specialistilor-straini-despre-importanta-rosiei-montane-pentru-patrimoniul-mondial-a-carui-existenta-a-fost-negata-de-ministerul-culturii/
Ray Inferno
9 September 2013@Aceeasi
Daca tot este Rosia Montana un sit de importanta universala, ne poti spune te rog cati cercetatori romani si straini au vizitat sit-ul din 2006 pana in prezent, cati turisti romani si straini? Care a fost durata sederii lor in zona? Cati bani au cheltuit in perioada petrecuta acolo? Ce lucrari stiintifice importante s-au publicat in urma cercetarii sit-ului respectiv si care sunt elementele de noutate aduse de acestea?