Despre Iliescu ar trebui să-l ascultăm vorbind pe Paul Goma, nu pe Emil Hurezeanu. Eu l-am „ascultat vorbind” despre Gorbaciov pe Vladimir Bukovski, aşa că atunci când aud şi alte „păreri”, reacţionez.
Glasnostul şi Perestroika au fost o colosală operaţiune cekistă, menită a-i convinge pe occidentali că bătrânul decrepit cu hainele pătate de sânge, ce împrăştia în jurul lui miasme toxice, se poate transforma în saloanele de cosmetica ale Lubiankăi într-un tânăr modern îmbrăcat pe Saville Row, cu haine ce lasă în urma lor efluvii Guy Laroche sau Lanvin.
Gorbaciov vizionarul, Gorbaciov reformistul, Gorbaciov liberalul şi democratul, Gorbaciov porumbelul ce luptă curajos cu ulii cei răi de la Kremlin, ce-l înconjurau ameninţător la fiecare şedinţă a Politburo-ului. De unul singur contra tuturor. Singur contra Sistemului comunist, chiar în bârlogul lui. Reuşeşte să învingă şi primeşte Premiul Nobel pentru Pace. Recunoştinţa popoarelor eliberate este veşnică: Spasibo Gorbaciov! Producţie hollywoodiană? Mai degrabă propaganda establishment-ului progresist şi a massmediei occidentale.
De ce nu, Andropov vizionarul, Andropov reformistul, liberalul, democratul… ? Pentru că Andropov a fost mult timp şeful temutului KGB. Nu. Răspuns greşit! Pentru că Andropov nu a avut rinichii buni. Din cauza rinichilor a ratat Premiul Nobel şi şansa de a deveni “idolul omenirii progresiste“, care ar fi urmărit cu sufletul la gură lupta sa curajoasă împotriva “conservatorilor“ din Politburo.
Când Gorbacoiv a fost ales, Cebrikov, şeful KGB-ului spunea: „Cekiştii mi-au dat sarcina să propun candidatura lui M.S. Gorbaciov pentru postul de secretar general al CC al PCUS. Întelegeţi că vocea cekiştilor,vocea militarilor noştri, este vocea poporului”
Da, Andropov a fost cel care a pus bazele Glasnostului şi ale Perestroikăi, aşa cum certifică, alături de mulţi alţi cercetători ruşi, Evgheni Novikov, ex-colaborator al Departamentului internaţional al Comitetului Central: “Procesul Gândirii Noi a fost cu adevărat început încă de la sfârsitul anilor ’70, sub Andropov, în sânul unor cercuri şi publicaţii intelectuale… pentru un public restrâns şi într-un limbaj sociologic sofisticat“.
Glasnostul şi Perestroika au fost o colosală operaţiune cekistă, menită a-i convinge pe occidentali că bătrânul decrepit cu hainele pătate de sânge, ce împrăştia în jurul lui miasme toxice, se poate transforma în saloanele de cosmetica ale Lubiankăi într-un tânăr modern îmbrăcat pe Saville Row, cu haine ce lasă în urma lor efluvii Guy Laroche sau Lanvin. Pentru a prezenta lumii creaţia maestrului Andropov a fost ales Gorbaciov, secretarul raionului de stepă, Stavropol, cel pe care, nu după mult timp, “prestigiosa“ publicaţie TIME îl proclama extaziată omul deceniului: “Copernic, Darwin şi Freud ai comunismului, reuniţi intr-un singur om “!!
Şi Vocea Cekiştilor a început să se facă auzită în toate capitalele lumii occidentale, vrăjind cu sunetul ei lideri politici, presa şi opinia publică. Lumea civilizată prefera să nu vadă adevarul pentru a-i fi mai uşor să creadă minciuna.
Este bine să ne reamintim că la şedinţa Biroului Politic din 11 martie 1985, când tovarăşul Mihail Gorbacoiv a fost ales în unanimitate secretar general, Cebrikov, şeful KGB-ului spunea : “Ei bine, ţinând cont de toate aceste circumstanţe, cekiştii mi-au dat sarcina să propun candidatura lui M.S. Gorbaciov pentru postul de secretar general al CC al PCUS. Întelegeţi că vocea cekiştilor,vocea militarilor noştri, este vocea poporului„.
Şi Vocea Cekiştilor a început să se facă auzită în toate capitalele lumii occidentale, vrăjind cu sunetul ei lideri politici, presa şi opinia publică. Lumea civilizată prefera să nu vadă adevarul pentru a-i fi mai uşor să creadă minciuna. “Nu mai există deţinuţi politici“, spunea Vocea Cekiştilor, dar în continuare, în lagăre şi închisori, deţinuţii politici care refuzaseră să-şi însuşească „sensul plenarei din aprilie a CC“ şi care refuzaseră să semneze declaraţii scrise în care se angajau să renunţe la activităţi “antisociale“, primeau 200 de grame de pâine pe zi. Bucata de pâine pe care deţinutul politic Tolia Marcenko a refuzat s-o mai primească de la “reformatorul liberal“ Gorbaciov, declarând greva foamei şi cerând eliberarea necondiţionată a tuturor deţinutilor politici. Cererea lui nu a fost auzită de nimeni, toţi ascultând Vocea Cekiştilor, astfel încât Tolia Marcenko a murit în celula lui după trei luni de grevă a foamei. Spasibo Gorbaciov!, mai spun unii şi azi, neştiind, sau nevrând să afle că ultimii deţinuţi politici au fost eliberaţi în 1992 de către Boris Elţîn. Vocea Cekiştilor a acoperit şi rafalele armelor de foc, precum şi urletele de durere a celor împuşcaţi la Tbilisi în aprilie ’89, sau la Baku în ianuarie ’90, astfel încât, Comitetul Nobel din Oslo i-a putut acorda “porumbelului“ Gorbaciov un meritat Premiu Nobel pentru Pace în octombrie ’90, premiu mânjit de proaspătul sărbătorit cu sângele celor ucişi în masacrul din Vilnius .
Acest tip de întrebare se va pune mereu atâta timp cât Cartea de Istorie va fi ţinută în mâna Stângă iar Vocea Cekiştilor ne va citi din ea.
În urmă cu 20 de ani, un ziar occidental titra pe prima pagină: „Mai există oare viaţă după Gorbaciov?” Nu m-aş mira ca, dupa ce Ion Iliescu va ieşi definitiv la pensie, unii să întrebe: Mai există oare viaţă după … ? Acest tip de întrebare se va pune mereu atâta timp cât Cartea de Istorie va fi ţinută în mâna Stângă iar Vocea Cekiştilor ne va citi din ea.
Mulţumesc Ronald Reagan! Îi spun celui care, asemeni lui Ulise, nu s-a lăsat vrăjit de sunete frumoase.
Publicăm, cu permisiunea autorului, trei desene pe subiect din arhiva lui Devis Grebu, contribuţie pentru care îi mulţumim foarte mult!
Romanian
45 de comentarii
Florina B.
18 martie 2011Excelent!
Gorbaciov a fost contemporan cu o perioada de deschidere si de speranta, dar nu el a fost sursa ei. El doar a urmat linia oficiala. Nu a avut rezistenta semnificativa din partea propriului sistem. Nu a creat nimic, doar a slabit jugul pe ici, pe colo şi libertatea si-a facut treaba singura. Asa era sistemul rus/sovietic, dupa perioade de represiune veneau momente de „destindere”. Poate ca cea din timpul lui Gorbaciov a fost cea mai bine cosmetizată. Nu se poate uita ca regimurile dictatoriale in general sunt maestre ale minciunii, ipocriziei si cinismului, si ca rusii in special ating excelenta in aceste domenii.
Cate ceva despre cum o duceau opozantii regimului in timpul lui Gorbaciov, si cum el nega existenta acestora :
http://www.nytimes.com/1988/12…..038;src=pm
http://gulaghistory.org/nps/on…..soners.php
Acţiunile lui Reagan, Margaret Thatcher si Ioan Paul al II-lea sunt mai meritorii. Ei nu s-au folosit doar de niste imprejurari favorabile. Le-au creat in conditiile in care trebuiau sa faca fata capcanelor rusilor, ticalosiei presei si politicienilor occidentali, prostitutiei intelectualilor, garagatei idiotilor utili si, in plus, piedicilor de la proprii colaboratori caldicei, prosti sau tradatori. Ei chiar iubeau libertatea si oamenii.
Daniel Francesco
18 martie 2011Anca Cernea
18 martie 2011Multumim, Bogdan, foarte bun articol, ar trebui tradus in engleza si distribuit in Occident!
Multumim Devis Grebu! Mai poftiti pe la noi!
calehari
18 martie 2011Continua sa “ colinde “ , bantuind vise dupa ce au incarcerat vieti. Uitarea le-a iertat faptele iar Timpul ii amageste , punandu-le generos in desagi din anii pe care i-a luat cu nepasare oarba multora dintre cei ce n-au crezut ca steaua rosie cu cinci colturi vesteste nasterea unui alt Mesia . Ce nu stiu , dar vor afla , este ca mormintele au o memorie ce nu iarta ci judeca .
Va multumesc domnule Grebu .
Pataphyl
18 martie 2011Calehari
Mulțumesc prietene pentru un nou articol care spune enorm de multe lucruri în puține rînduri. De fapt n-am intervenit ca să te laud, doar mi-am adus aminte că în septembrie 2008 am văzut în direct o altă post-nobelizare a lui Mișa-Limonadă, e vorba de decernarea Medaliei Libertății în Philadelphia (peste gîrla Delaware, la mai puțin de 3 mile sau 5 km în linie dreaptă de casa mea). Am ascultat discursurilepompieristice, l-am ascultat pe omu’ cu harta pe frunte în rusește și am înțeles cam tot. Recitindu-te, cred că de fapt am înțeles tot ce era de înțeles, ca dovadă senzația de greață ce m-a bîntuit vreme de cîteva zile. Dacă e cineva curios, pun și link-ul de la mărețul eveniment: Gorbachev Receives Liberty Medal in Philadelphia
Curios, cuvîntarea „însemnatului” nu e de găsit online…
P.S. De bună seamă, mulțumiri lui Denis Grebu pentru ilustrarea fără cuvinte a celor spuse în articol! De fapt nici nu mai era nevoie de cuvinte…
calehari
18 martie 2011Florina B@1. Vasyl Stus – Poetul transformat in Cifra . Am privit zguduit mult timp chipul poetului , alaturat scandurii ce-i marcheaza mormantul . Priveam de fapt in ochi Libertatea , careia Comunismul ii daduse un numar de identificare . O imagine ce spune despre comunism mai mult decat o poate face un noian de vorbe. Iti multumesc mult !
Liv St Omer
18 martie 2011Bogdan, multumesc ca mi-ai adus aminte de masacrul de la Vilnius. Cred ca „incidente violente” ii spuneau tembeliziunile pe vremea aia, iar eu, in etate de 11 ani, nu intelegeam totusi de ce „Nobel pt. pace” pentru un asemenea om. Ma rog, acuma l-a luat si Razboinicul cel Negru-Intunericit-Obama, asa ca nu ma mai mira nimic. Oricum, era nevoie de putina memorie, acum, printre atatea sarbatoriri, la ai lui 80 de anisori. Si Ilici, are tot vreo 81, si e liber, liber, liber…..Constantinescu, acolo in poza, ca un ingeras si el, dupa ce s-a sters la c&* cu sperantele noastre…..ca trei batranei fericiti. Eu nu cred, eu sunt absolut SIGUR, ca la moartea lui Ilici va fi ca la inmormantarea lui Paunescu^5 (adica la puterea a cincea); deja mi-am programat sa inchid televizorul si netul in perioada aia. Din pacate cei precum domnii 3 din imagine vin si trec, prostia insa e eterna. Mi-as dori sa fie invers: mi-as dori un Iliescu nemuritor, plantat pe post de trandafir undeva in P-ta Universitatii, langa troite, sa putem arunca rosii stricate in el, iar el sa nu ne mai poata combate decat cu zambetu-i tamp. Dorinte, deh…..
Pataphyl
18 martie 2011Netul niet: ne-am putea bucura împreună…
Liv St Omer
18 martie 2011Ma refeream la ziarele romanesti online-EvZilei, Romania Libera, Catavencu. Voi ramaneti „deschisi”, normal. De fapt, pe voi nu va mai consider numai un ziar, ci si amici, oarecum. Si da, ar merita sarbatorit evenimentul. Dar nu atat trecerea in nefiinta, cat durerea fizica-va simti in sfarsit si el ce a facut atator altora.
Vlad M.
18 martie 2011Mai e pana moare Iliescu. Uneori imi pare ca ne va ingropa pe toti. ????
Pataphyl
18 martie 2011Cuvîntul corect e „Noi”, spus de tine!
O vorbă „de dînșii inventată”
Nu va simți nimic. Dar va afla că iadul există!
Liv St Omer
18 martie 2011@Pataphyl
Noi, corect. Multumesc.
Nefiinta-nu exista, iarasi corect.
Dar a treia-va simti totusi ceva, hell ain’t a cold place. Si pe urma, pentru noi astia de-aici de jos, nu va mai conta. Iliescu inca mai conduce, din umbra, PSD-ul. Cand nu va mai fi, vom respira putin mai liber. Pana la coada, am speranta ca nu suntem chiar toti prosti, si ca Pontanescii nu vor ajunge la putere, ever. Asta e.
Gorby seamana leit cu bunica-miu-fata de om inrait si incapatanat. Vroia sa salveze comunismul, si-a ingropat Rusia. Halal.
Pataphyl
18 martie 2011Liv: Nesimțiții nu simt nimic by definition. De aia nici nu pot pricepe de ce ne perpelim, suferim… ca proștii.
Greșit, Josiliescu e axiomatic, ca și iadul de altfel (cel puțin așa-l percepem „noi ăștia”).
Liv St Omer
18 martie 2011Da, Iliescu…..corect. El e un simbol al mizeriei estic-stangiste, daca vrei. Nu renunt totusi la dorinta de a-l scuipa cu rosii stricate. Chiar si in efigie. Eu cred ca raul trebuie combatut, oricat de „axiomatic” ar fi. Si inca mi-as dori sa-l vad la inchisoare. Macar cateva zile, sa vada cum e. Desi poate ca l-am vazut si nu mi-am dat seama: poate ca Ilici toata viata s-a aflat in inchisoarea propriei sale persoane infecte, si poate ca asta e o pedeapsa suficient de grea. Stii, unii au avut sperante pt Iliescu, ca s-ar putea schimba, in mandatul 2, au apreciat ca nu a mai chemat minerii (o tampenie, ca idee, dar am cunoscut oameni care gandesc asa)….
In fine, astept de fapt cu nerabdare ziua cand va muri, ca sa vad ce se va intampla cu politica romaneasca atunci.
Comparatia Iliescu-Gorbaciov mi se pare foarte pertinenta. Amandoi au fost, dpdv al democratiei si al libertatii, niste promisiuni la fel de mari, niste iluzii la fel de amare si niste dezamagiri la fel de crunte. Revin la „obsesia Basescu”: Basescu o fi el mitocan, o fi ne-fotogenic, betiv se zice ca ar fi-n-am de unde sti, dar, dincolo de astea, ca om, e un om foarte foarte ok, imi pare mie. Pe cand Iliescu a fost si va fi un ticalos. Am citit articolul despre Hurezeanu->Iliescu, din 22: crunt, sa vezi o asemenea spalare de cadavre, si o asemenea manjire de simboluri (ma refer la Europa Libera). Sunt sigur ca SOV sta in spatele povestii respective, si asta arata nivelul lui SOV, dar si al lui Hurezeanu. Am vazut si imagini de la ziua lui Vanghelyon, cu Dinescu inversunandu-se asupra unui purcel de lapte…..dar toate lucrurile astea mi se par pozitive, pana la urma, pentru ca se vad, se aud, apar la tv, si oamenii nu sunt chiar prosti.
Noapte buna, happy Purim.
Costin
18 martie 2011Pata, Liv, Calehari, de acord cu tot ce ati zis de iliescu. In general, toate personajele de la noi, oricit de respingatoare ar fi, reusesc sa m li fac relativ indiferente, dar iliescu este singurul care nu imi poate fi indiferen. Pot inghiti, chiar daca cu greu, ca toti sovii, voiculestii, vadimii, nastasii, etc, isi imprastie liberi laturile in public, dar nu ma pot impaca cu gindul ca iliescu este inca in libertate, ba mai mult, e vazut de atitia oameni ca un personaj respectabil.
calehari
18 martie 2011Costine nu stii cat de bine te inteleg . Criminalul asta nu numai ca este liber dar , asa cum zici , a fost transformat intr-un personaj respectabil . La 6( sase ) luni dupa executarea lui Ceausescu , la sase luni repet , in Romania condusa de criminalul asta , sute si sute de oameni erau saltati de pe strada sau din locuintele lor , batuti, legati , multi dintre ei cu sarma,aruncati in basculante si descarcati , da , descarcati la propriu , in curtea unitatii militare de la Magurele . Azi criminalul asta este considerat un fel de patriarh al democratiei romanesti si , din postura asta , cu un cinism uluitor , caracteristic marilor ucigasi , il numeste Hitler , pe actualul presedinte . Ma rog , ca in ultimile lui clipe , inaintea sfarsitului , sa vada ochii celor care au murit din cauza lui .
Liv St Omer
18 martie 2011Cf „Bucatareasa si mancatorul de oameni”, de fapt, genul acesta de oameni nu sunt decat niste fricosi, niste lasi, niste oameni slabi. E suprarealist sa vezi atat de multi oameni prostiti si cazuti in admiratie in fata unor ticalosi si unor lasi. But then again, la fel de suprarealist trebuie sa fi fost sa vezi un singur Oberstutzbahnvaxfuhrer conducand la moarte turme imense de detinuti.
calehari
18 martie 2011Traim intr-adevar intr-o lume suprarealista , o lume in care scena cu Salvador Dali intrand la o receptie simandicoasa in New York , imbracat in pijama si tragand dupa el o capra este de un normal plictisitor , fata de scenele repetate ( ca sa dau numai exemplul asta ) cand criminali si paiate primesc, cu un festivism plin de morga , Nobelul pentru Pace . Da , Salvador Dali poate fi considerat acum un biet burghez .
mariusmioc
18 martie 2011Gorbaciov e omul care a distrus Uniunea Sovietică. Măcar pentru asta îşi merită premiul Nobel.
Costin A.
18 martie 2011Marius, citeste articolul. Gorbaciov nu a distrus Uniunea Sovietica, aceasta s-a prabusit, ajutata si de un brinci din partea lui Ronald Rreagan. Gorbaciov a fost doar bibeloul pus sa dea bine in fata occidentului. Exact ca iliescu, un bolsevic sub acoperire, dar unul cu mai mult succes.
Liv St Omer
18 martie 2011Gorbaciov nu a intentionat nici o secunda sa distruga URSS; dealtfel in 1991, cand s-a destramat, el inca se chinuia s-o mentina in viata si, partial, a si reusit. CSI exista inca.
Anca Cernea
18 martie 2011Marius,
URSS nu a murit. S-a transformat.
dr pepper
18 martie 2011Daca Gorby e cel care a vrut distrugerea URSS si a meritat nobelu’, atunci de ce nu si fostul coleg de banca Ilici caruia Romania ii datoreaza drumul spre democratie si libertate sa nu primeasca si el ceva acolo, macar un oscar.
calehari
18 martie 2011mariusmioc@19. Prietene , daca Gorbaciov ar fi distrus , cu adevarat URSS ,i- as fi fost cel mai mare fan. Cineva l-a poreclit , pe buna dreptate, Ultimul Comunist si Gorbaciov a fost si este inca , un leninist convins , care a facut totul pentru a salva Imperiul Bolsevic.Din aceasta cauza a dat ordin trupelor KGB-ului si tancurilor armatei ruse sa deschida focul si sa striveasca sub senile , pe cei care intr-adevar nu mai vroiau sa traiasca in URSS. A fost , ca si Iliescu , un aparatcik , care s-a catarat cu o vointa de fier si totala lipsa de scrupule pana pe scaunul de comanda . Nu a avut nici macar atata caracter cat a avut ” mujicul ” ucrainian Hrusciov , cel care l-a daramat de pe soclu pe Stalin cand a ajuns la putere, pentru ca , in sedinta Politburo-ului din 12 iulie1984 a votat , alaturi de ceilalti mamuti fosilizati , reprimirea in partid si reabilitarea criminalilor Molotov si Kaganovici . In acea sedinta , Hrusciov a fost infierat si Stalin laudat si reabilitat in prezenta si cu aprobarea tovarasului Gorbaciov , ajuns dupa doar un an : marele reformator , liberalul , democratul etc. etc. Dar iata ce spunea , in acea sedinta , tovarasul Ustinov : ” O sa va spun deschis ca, fara Hrusciov , decizia de a-i exclude pe Malenkov si Kaganovici din Partid n-ar fi fost niciodata luata . Mai intai n-ar fi fost acele monstruozitati revoltatoare pe care Hrusciov SI LE-A PERMIS FATA DE STALIN . STALIN , ORICE S-AR POVESTI ESTE ISTORIA NOSTRA . Nu exista nici macar un singur dusman care sa ne fi facut atata rau ca Hrusciov, prin politica sa fata de trecutul Partidului nostru, statului nostru si deasemenea fata de Stalin „. Deci daca Hrusciov era dusmanul lui Stalin si al Partidului , unul dintre prietenii lui Stalin era tov. Gorbaciov . Da , multi dintre cei care au luptat pentru distrugerea URSS , ar fi meritat Nobelul pt. Pace , dar premiul l-a luat dusmanul , inamicul lor , tovarasul Gorbaciov !
Liv St Omer
18 martie 2011Corect, multi ar fi meritat Nobelul pt pace, multi altii, si printre ei si Boris Eltsin (sper ca am scris bine numele); ca sa nu mai vorbesc de uitatul, dispretuitul Bukovski. „ideea ca Razboiul Rece s-ar fi terminat e o iluzie”, spunea acesta, si mare dreptate avea. Se pare ca Boris Eltsin ar fi fost alcoolic; unii spun (si nu stiu cat de adevarat este, luati-o doar cu titlu de inventar) ca si Basescu ar fi oarecum betiv (el totusi „stie sa bea”, cum se zice, si ne-a si demonstrat-o in direct, la alegerile din 2009, cand povestea cum se bea wikey-ul „corect”). Se pare, unii spun, poate ca e adevarat, eu nu stiu. dar pana la coada, nu pot sa nu ma intreb: de ce beau acesti oameni? Sincer, nu cred ca de bucurie. Poate ca aparent se bucura cand beau, dar……sincer, eu unul, sa fiu presedintele Romaniei, sau al Maicii Rusia, in vremurile bolnave pe care le traim, mi s-ar parea inevitabil sa ajung alcoolic.
anarchix
18 martie 2011@ Pataphyl
wrong. Iliescu e un invingator si de data asta. Omul e free thinker. Prin definitie Dumnezeu nu exista in realitatea lui. Hence, nici iadul.
Singurul loc unde putea fi pedepsit este aici. Din nefericire, nu s-a gasit nimeni care sa-i arunce macar cu un ou stricat in fatza.
‘nuff said!
anarchix
18 martie 2011Scuze pentru greseala de ortografie. Tind sa o „lose it” cand vine vorba de personajul cu princina.
mariusmioc
18 martie 2011@All.
Nu contează ce a vrut Gorbaciov ci ce a făcut. Şi rolul său în destrămarea URSS, fie şi prin lipsa unor acţiuni, nu poate fi micşorat.
Sigur, au existat evenimentele de la Tbilisi şi din alte părţi, dar numărul morţilor apăruţi în procesul destrămării URSS a fost remarcabil de mic. Uitaţi-vă într-o ţărişoară ca Libia cîţi morţi pot fi pentru o schimbare de regim politic.
Alt aspect: Forţele care au destrămat URSS, în perioada de început în care aveau nevoie să se consolideze, s-au bizuit pe numele lui Gorbaciov. Exemplu: http://mariusmioc.wordpress.co…..aciovista/
Că Gorbaciov personal nu autorizase asta şi foarte probabil nu era de acord, nu e neapărat relevant. Rezultatul final contează.
De fapt rezultatul final e criteriul de apreciere pentru oamenii politici. Hruşciov, înainte de a-l dărîma de pe soclu pe Stalin, a fost unul din lingăii lui Stalin.
Eu în 1988-1989 citeam regulat presă sovietică şi am urmărit cu mult interes dinamica evenimentelor din URSS. Pe asta îmi bizui concluziile. Nu ştiu cîţi dintre voi erau cititori de presă sovietică în acea perioadă. Dacă nu eraţi, poate pur şi simplu vă lipsesc informaţiile pentru o analiză corectă.
Premiul Nobel pentru pace nu se dă pentru poziţionarea de partea BINELUI în tot cursul vieţii ci pentru acţiuni care au evitat războaie, făcute deseori de persoane cu trecut controversat. Credeţi că Yasser Arafat, de pildă, era luptător pentru pace din pruncie?
@dr.pepper. Revista „Time” în 1986 a scris că „se spune că” („reportedly”) Iliescu a studiat la Moscova împreună cu Gorbaciov. „Time” nu a dat-o ca o informaţie sigură şi nu s-a vorbit acolo de „colegi de bancă”. Preluat de Europa Liberă zvonul s-a răspîndit, ceea ce l-a ajutat pe Ilici să cîştige notorietate şi pînă la urmă să pună laba pe putere în 1989, deşi individul nu avusese nici o luare de poziţie făţişă şi asumată contra lui Ceauşescu (nici măcar scrisoarea celor 6 n-a semnat-o).
Iliescu a dezminţit zvonul respectiv http://www.mediafax.ro/politic…..z-5899331/
Eu de 20 de ani aştept o investigaţie serioasă cu privire la acest aspect, dar încă n-avem ziarişti adevăraţi în România. Concluzia poate fi fie că Iliescu a minţit dezminţind, fie că revista „Time” a răspîndit un zvon neadevărat, care a influenţat istoria României. Dar, de reţinut că „Time” a avut onestitatea jurnalistică de a nu prezenta faptele respective ca informaţie sigură ci doar ca zvon.
Au trecut 21 de ani din 1989, e cazul să nu ne mai bizuim pe zvonuri.
mariusmioc
18 martie 2011M-aţi incitat cu discuţia asta, aşa că continui. Vă recomand spre lectură ziarul „Adevărul” din 13 ianuarie 1990 – articolul „Gorbaciov în favoarea principiului autodeterminării pînă la separare a republicilor unionale”. Dacă drumul pînă la o bibliotecă e complicat, găsiţi facsimilul articolului publicat acum un an pe saitul meu: http://mariusmioc.wordpress.co…..sovietici/
Gorbaciov nu a fost adept al destrămării URSS, dar a acceptat ideea (înscrisă de Lenin în constituţia URSS) că republicile unionale au drept la separare. Tradiţia sovietică de pînă atunci spunea că cine vorbeşte de separare trebuie trimis în Gulag sau pe lumea cealaltă, iar ce scrie în constituţia URSS e doar de formă. Poziţia lui Gorbaciov a ajutat pe cei care în final chiar au destrămat URSS.
Aştept să văd un politician de vîrf de la Bruxelles care să vorbească despre dreptul legitim al statelor membre ale Uniunii Europene de a părăsi Uniunea, fără ca asta să însemne neapărat că respectivul politician doreşte destrămarea UE.
Liv St Omer
18 martie 2011@marius, domnule, principiul ala al separarii, si Lenin si Gorby l-au institit exact asa: de forma. Stii matale de vreo republica sa fi reusit chiar sa ramana independenta? Moldova a fost 50 de ani ruseasca, si la fel si balticii. Iar argumentul „numărul morţilor apăruţi în procesul destrămării URSS a fost remarcabil de mic” poate fi folosit si legat de Iliescu: in fond, nici el n-a omorat decat mai putin de 1000 de oameni, ceea ce e scuzabil, nu? Cam de la ce nr de oameni in sus se transforma dupa parerea dvs un presedinte de tara intr-un criminal? Eu cred ca inca de la unul singur, si mai cred in principiul crucii rosii (un principiu de stanga, dealtfel, enuntat tot de un filosof stangist): „un mort e un mort”, indiferent de rasa, religie, clasa, orientare politica.
Sa auzim numai de bine.
Pataphyl
18 martie 2011Marius Mioc
Înțeleg că aveți o oarece vîrstă căci ați avut posibilitatea de a urmări pe viu acea perioadă. Nu vreau să mă întind deloc, doar să vă fac știut modul cum am receptat atunci cele relatate la #28-29. Locuiam în Iași, „prindeam rușii” cu lighene de aluminiu și o rupeam oleacă rusește căci în anii 50 era obligatoriu să o înveți… Evident că în negura ceaușistă ideile lui Gorby arătau altfel și le priveam cu oarece speranță. Avînd totuși și alte surse de informare, speranțele se limitau doar la o lungire a lesei, nu puteam concepe mai mult… decît în vis. După marea revoluție stalinistă a lui ilici ne-a fost ceva mai ușor să realizăm cîți bani-lumină valorau articolele din fosta Scînteie rebotezată pripit Adevărul (după model sovietic, din Iskra în Pravda). Estimp, faptele s-au mai limpezit, apa otrăvită atunci de teroriști se încăpățînează să rămînă potabilă, mai avem probleme în a identifica teroriștii lui Iliescu, de fapt e clar că Iliescu e bine-
mersispasiba și foarte plauzibil că teroriștii care trăgeau din toate pozițiile s-au diversificat și au împînzit Parlamente locale & continentale, afaceri de inspirație mafio-putinistă, incluzînd (în special) controlul media.Sper că nu credeți serios în chestia asta. Cu excepția notabilă a celor trei state baltice, a căror incorporare în mă(t)reața Uniune n-a fost nicicînd recunoscută în Vest, ceilialți sînt și azi prizonieri ai noului Gulag, dacă ridică nasul sînt instantaneu pedepsiți – vezi Gruzia și chiar Basarabia – mă refer la „republica” (cu armata a) a XIV-a a lui Smirnov. V-aș îndemna să recitiți cu multă atenție unele texte mai recente de pe site-ul nostru, mai cu seamă cele ale lui Bogdan Calehari – dacă ignorați accente ce vi se par – poate – pătimașe, mi-e greu să-mi imaginez că nu veți fi de acord cu mare parte din argumentele invocate.
Asta-i chiar bună: puteți da un exemplu nominal de politician de vîrf al UERSS? Și care să aibă în plus abilitatea mintală de a pricepe întrebarea Dv. confuză? Vi-l sugerez pe Rompuy, e belgian-beget, minte n-are, minte cît cuprinde, nimeni nu-l prinde, un Bursuc neprins. Toate bune!
P.S. V-am citit postarea cu multă atenție, am reținut în special relația cu publicația „Literatura și Arta” pe care o citeam cu nesaț în acei ani, ba i-am cunoscut nemijlocit pe foarte mulți dintre cei care o scriau. Mulți au evoluat ulterior foarte „ciudat”, unii au dispărut pur și simplu din peisaj, încă mai am contacte cu prieteni din Chișinău cu care schimb sporadic amintiri ale acelor vremuri. Dar cunosc (ca profesor) și o generație mai tînără, care are – normal – alte idei. Și e mai bine informată decît ne-am putea imagina!
Liv St Omer
18 martie 2011@marius si daca tot „m-aţi incitat cu discuţia asta”, va mai intreb ceva: daca tot admirati oameni gen Gorbaciov, nu cumva il admirati si pe nenea Putin? Nici el „nu a omorat decat putini oameni”, daca e sa cercetam, nu-i asa? Intrebarea e, daca tot admirati genul asta de oameni, de ce nu emigrati in Rusia? Cum v-ar placea, sa fiti condus de un astfel de om? Eu zic sa incercati asta, doar asa, sa vedeti cum e.
Pataphyl
18 martie 2011Liv
Gînd la gînd… scriam în același timp. Ciudat, nu? ????
Liv St Omer
18 martie 2011@Pataphyl:
sunteti profesor, ce predati? Cumva limba romana? M-ati facut foarte curios cu postarile anterioare, mai ales cea legata de bunicul dvs. Trebuie sa fi avut o experienta de viata foarte interesanta, la fel ca dvs.
Liv St Omer
18 martie 2011Sau nu. :D:d
Liv St Omer
18 martie 2011adica nu e ciudat, sa nu intelegeti altceva. Ati avut prieteni in Chisinau? as fi curios sa-mi povestiti mai multe despre asta, eventual daca aveti vreun link la vreun articol de-aici.
Pataphyl
18 martie 2011Liv – ai să rîzi, matematică și computere (dar am visat să fiu artist trîndav – scriitor, filosof, d’astea… ???? – pe vremea comuniștilor nu-mi puteam permite)
Pataphyl
18 martie 2011Liv @36 – mai tîrziu (probabil pe mail – adresa mea de pe site a reală).
Liv St Omer
18 martie 2011Chiar rad…..la dvs vin de-acuma, cand nu-mi iese un calcul la o casutza ???? ???? ???? ….si eu visam asa. Ce vremuri ????
Pataphyl
18 martie 2011greșeală de exprimare. Corect se zice „la tine”, stabilisem asta… Aștept mail.
Liviu Crăciun
18 martie 2011cum sa vrea distrugerea urss? dimpotriva
la ce credeti, dle mioc, ca se referea cu Common European Home?
mariusmioc
18 martie 2011@Liv St Omer, Pataphyl
Articolul la care am făcut trimitere din „Adevărul” redă nişte declaraţii reale ale lui Gorbaciov.
Văd că minimalizaţi destrămarea URSS. Putin n-o minimalizează, o numeşte „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20”. Interesante nuanţele diferite pe acest subiect ale lui Medvedev http://www.mediafax.ro/externe…..ui-5088696
Acum se ia ca ceva de la sine înţeles că URSS nu mai există, aşa cum se ia ca dela sine înţeles răsturnarea lui Ceauşescu, dar istoria putea lua şi alt curs.
Existau la Moscova în vremea respectivă şi forţe care credeau că trebuie respectată tradiţia sovietică şi trimişi în închisoare cei care vor separarea republicilor unionale de URSS. Dacă nu era Gorbaciov în frunte şi s-ar fi adoptat acea procedură standard, nu sînt deloc convins că ar fi apărut vreun puşcaş marin american ca să-i salveze.
Dar ce legătură are Gorbaciov cu acţiunile lui Iliescu? În 21 de ani încă n-aţi priceput că Iliescu a făcut tot ce a făcut fiindcă aşa a vrut el, Iliescu, nu fiindcă aşa i-a poruncit Gorbaciov? Nici măcar la Iaşi, unde se vota pro-Iliescu cu 90% (nu caghebiştii votau aşa ci românii, urmaşii răzeşilor lui Ştefan), nu s-a priceput lucrul ăsta?
Liv St Omer
18 martie 2011Deci vedeti bine dle Mioc, admiteti si dvs ca „drepturile republicilor sovietice” existau de fapt doar pe hartie. Despre Iliescu exista dovezi filmate ca a incercat sa cheme tancurile de la Moscova, in decembrie 89, intr-un moment de slabiciune. Asta cred ca spune tot despre faptul ca „a facut ce a vrut”. Iliescu a fost unul din cei 6 „pioni” ai lui Gorbaciov, in strategia de „inlocuire” a dictatorilor est-europeni cu niste dictatori ceva mai „soft”; Romania este dealtfel singurul loc unde strategia a reusit, partial. Strategia fiind, se stie, bucatarisita de „vizionarul” Andropov. De atata amar de vreme, domnule, se cunoaste si strategia, se cunosc si oamenii care trebuiau s-o aplice, se cunosc si rezultatele. Faptul ca URSS s-a destramat in final nu il face pe Gorbaciov sa apara ca un inger, ci mai degraba tot ca un ticalos incapabil, „viclenia proasta”, cum ar zice TRU. Discutia in sine, acum, dupa 20 de ani, vorba dvs, e oarecum aberanta, pentru ca adevaratele intentii ale lui Gorbaciov au iesit la iveala demult. Va urez sanatate.
calehari
18 martie 2011mariusmioc@42. Domnule , observ ca , atrageti atentia asupra minimalizarii consecintelor destramarii URSS si il ” invocati ” pe Putin care , om constient si cu scaun la cap ( n-ati spus-o dvs ) o considera ” cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului 20 „. Imi permit sa va atrag atentia , daca mai acceptati si alte pareri in afara celor ale criminalului de la Kremlin , ca cea mai mare catastrofa geopolitica a sec.20 a fost APARITIA URSS si nu destramarea ei .
Va puneti vad , intrebarea : ” Dar ce legatura are Gorbaciov cu actiunile lui Iliescu ? ” Daca in 21 de ani nu ati aflat inca raspunsul la ea , fara sa ma intreb ce ati facut in timpul asta , va urez inca 21 de ani de sanatate( cel putin ) si cine stie ?. Poate aveti noroc .
La Iasi , in 1990, nu au votat urmasii razesilor lui Stefan cel Mare . La Iasi dar si in alte locuri , au votat urmasii tancurilor sovietice .
Daca imi permiteti o parere, pentru ca sfaturi nu dau , ar fi bine sa incercati sa obtineti informatiile pe subiect si din alte surse nu numai din ziarele sovietice , rusesti , pro Putin , pro KGB-FSB. Dupa nume pareti roman. O sa-mi spuneti ca , cine mai e roman in ziua de azi ? Daca nu mai vedeti pe nimeni ,incercati dumneavoastra .
mariusmioc
18 martie 2011@Liv St Omer
Drepturile republicilor sovietice au fost gîndite să existe doar pe hîrtie dar, inclusiv datorită lui Gorbaciov, au ajuns să devină reale, ceea ce a dus la destrămarea URSS în 1991.
Cele care nu aveau însă statut de republică unională – cum ar fi Tatarstanul şi Cecenia – nu au izbutit să scape de stăpînirea rusească, deşi după număr de populaţie şi suprafaţă nu erau mai prejos decît Estonia, de pildă. Paradoxal, constituţia sovietică a fost respectată.
Că mai există influenţă rusească e firesc, dar această influenţă e în scădere. În Ardeal mai există influenţă ungurească şi după aproape 100 de ani de la separarea de Ungaria.
Sînt curios să văd „dovezile filmate că Iliescu a încercat sa cheme tancurile de la Moscova, in decembrie 89”. Cine le are e rugat să le pună pe youtube. Eu am pus pe youtube multe dovezi filmate despre 1989: http://www.youtube.com/user/MiocMarius
Oricum asta n-ar schimba faptul fundamental că n-au fost nici un fel de tancuri sovietice în România, în 1989. Ar fi doar o dovadă în plus că Gorbaciov avea altă politică decît Iliescu.
Cred că sîntem de acord asupra faptului că Gorbaciov nu a dorit destrămarea URSS. Eu zic că, fără s-o dorească, a îngăduit-o, ceea ce este totuşi un merit al său.
@calehari, eu cred că erau români cei care au votat cu Iliescu în 1990, ca şi cei care strigau „noi muncim, nu gîndim!” pe străzile Bucureştiului sau băteau golani în iunie 1990. Şi mai cred că n-au fost nici un fel de tancuri sovietice care să-i silească pe români să-l voteze pe Iliescu cu 85% în 1990 (iar în zona Moldovei cu peste 90%; îmi amintesc că recordul.era la Botoşani cu 96%).
Tot români erau şi cei care răsturnau maşini cu numere de Timişoara în alte oraşe şi refuzau să onoreze comenzile întreprinderilor din Timişoara în 1990, după ce apăruse Proclamaţia de la Timişoara. Proclamaţie care cuprinde idei considerate eretice azi, precum: „a fost o revoluţie făcută de popor şi numai de el, fără amestecul activiştilor şi securiştilor. A fost o revoluţie autentică şi nu o lovitură de stat”.
Acum sînt la modă teoriile contrare, alea cu revoluţia făcută prin complotul activiştilor şi securiştilor şi cu lovitura de stat.
Ceauşescu din mormînt priveşte satisfăcut consensul realizat în opinia publică românească asupra adevărului spuselor sale despre agenturili străine care au acţionat în decembrie 1989. Cine pune la îndoială spusele lui Ceauşescu riscă azi să fie considerat … comunist.
Şi totuşi mai răzbat puncte de vedere divergente, precum al profesorului american Mark Kramer de la Harvard: Marea contribuție a spionilor sovietici la Revoluţia română: „N-au făcut absolut nimic!” http://www.evz.ro/detalii/stir…..ic-89.html
Eu am informaţii despre revoluţia din 1989 din surse de toate felurile şi am publicat 10 cărţi pe acest subiect. La bază nu sînt totuşi un teoretician al revoluţiei din 1989 ci un practician al ei. M-am apucat de scris numai după ce am văzut aberaţiile care se publică pe acest subiect.