USL – Zîna cea bună
Victoriile succesive ale lui Traian Băsescu în alegerile din 2004, la referendumul din 2007 și la alegerile prezidențiale din 2009, au avut ca efect o apropiere graduală urmată în 2010 de oficializarea unui mariaj politic en trois, cu PSD-ul și PNL-ul ca miri majori, iar pe post de naș sau socru mare fiind grupusculul politico-mediatic PC din ograda Varanului Dan Voiculescu. Lansat pe scena politică cu surle și trâmbițe ca alternativă la o pretinsă și niciodată probată dictatură, USL-ul a acumulat puncte în opoziție printr-o critică acerbă, aflată rareori la limita decenței, vehemența incontrolabilă a discursului și impulsivitatea gesturilor publice făcând restul pentru trecerea barierei normalității. Lichelismul politic al unor parlamentari a adus la putere USL-ul prin doborârea guvernului lui Mihai Răzvan Ungureanu, iar Victor Ponta a preluat puterea pe data de 7 mai 2012.

Imediat după înscăunare, noul prim-ministru a avut și prima ieșire off limits în ceea ce privește comportamentul unui om responsabil cu gestiunea unei țări. Deși MRU i-a predat visteria cu rezerve de 5 miliarde euro, Ponta a țipat că nu sunt bani, că guvernul anterior nu prevăzuse sumele pentru readucerea salariilor la nivelul anului 2010, că visteria e secătuită etc. S-a văzut imediat și de ce era foarte important pentru Victor Ponta și pentru miniștrii săi să aibă la dispoziție mari sume de bani cu care să-și înceapă ofensiva politică adresată maselor cucerite, dar încă neîncrezătoare.

Urmare a unei neîncetate critici la adresa politicilor de reduceri de cheltuieli bugetare făcute de guvernele Boc și Ungureanu, USL-ul se prezentase alegătorilor ca zîna cea bună care le va aduce bunăstarea meritată sau nu de dinainte de tăierile salariale. Falangele USL-așe formate din revoluționari lăsați fără indemnizații de Boc și din trupele pensionarilor militari supărați că li se ciupise din soldele de peste 3000 de lei contribuiseră la cucerirea puterii prin intimidarea PDL-iștilor slabi politic, dezinteresați de aderența la o politică autentică de dreapta. În plus, numeroase ONG-uri (cu titulatura Eco, Pro-Democrația lui Cristian Pârvulescu plus altele) fuseseră de facto înregimentate politic de șefii lor în slujba USL-ului, care le garantase o serie de subvenții. Toți acești actori secundari ca număr, dar principali pe plan media prin gălăgia zilnică și prin gesturile la care au recurs, își cereau plata suplimentară față de cele 15% promise restului de un million și două sute cinzeci de mii de salariați.

Construindu-și strategia pe o pretinsă înțelegere și milă față de cei aflați la greu sau prin promiterea unor evidențieri salariale celor fără de care nu se poate desfășura actul medical sau educațional, guvernul cel mai cinstit s-a trezit că nu poate gestiona economic și politic situația unei țări care navigase dificil în plină furtună. Miniștrii aruncau cu promisiuni, dar efectiv nu s-a pus în aplicare decât o majorare cu 8%, cea care fusese deja programată de MRU. Cu mai mulți miniștri decât în guvernele anterioare și cu mult mai mulți consilieri și consilieri ai consilierilor, Ponta s-a lansat într-o politică aventuristă de schimbări instituționale menite să pună la adăpost de mână legii pe protejații USL-ului.

Afacerea Grăjdan a devenit un clasic al domeniului manipulării prin infiltrarea la vârf a unei structuri instituționale puse direct sub oblăduirea lui V-V Ponta în vederea săvârșirii unor fapte de natură penală. Dan Voiculescu a luat notă de condamnarea lui Adrian Năstase la executarea unei pedepse de doi ani în penintenciar și și-a dat demisia din Senat când a văzut că ministrul său Daniel Constantin nu se poate mișca atât de repede pe cât își dorise. Că ministrul Agriculturii îi datorează lui Dan Voiculescu suma de 300.000 de euro nu a constituit pentru nimeni un motiv de conflict de interese în „cel mai curat guvern” postdecembrist.

Tentativa unui director din minister de a produce hârtiile salvatoare pentru Dan Voiculescu a fost la un pas să fie pusă în operă. Mai mult ca sigur că un binevoitor i-a șoptit lui Ponta că toată operațiunea este sub filaj, că prim-ministrul a și sărit anunțând că o diversiune de tip Grăjdan era cât pe ce să-i întunece guvernarea.

Episodul plagiatului
Oarecum neglijent în primele sale acte de gestiune economică și politică, Victor Ponta își propusese să se relanseze mediatic prin acțiuni promise în avanpremiera preluării instituțiilor statului și a decapitat conducerea IICMER îndepărtându-l pe profesorul Vladimir Tismăneanu, punând în loc un comiliton USL-aș fără operă academică. Mai departe a produs un semi-cutremur prin subordonarea Institutului Cultural Român față de Senat și prin schimbarea de țel a instituției, care urmează să devină o goarnă a românismului în lume renegându-și vocația culturală prin care devenise faimoasă sub conducera unui colectiv coordonat de HR Patapievici. Seara protestului papioanelor a fost tulburată de aflarea veștilor în legătură cu plagiatul de care se face vinovat Victor Ponta. Doctorul în Drept Internațional Victor Ponta, Dottore și prin Italia, la un curs de două săptămâni. Provocarea lansată de revista Nature a fost tratată de guvernul USL-aș în cel mai josnic mod. S-au schimbat comisiile de Etică și CNADCU prin grija slugii agramate Liviu Pop, interimar la un minister unde se schimbase deja un alt plagiator, Ioan Mang, cel care îi luase locul unei vedete a veleitarismului academic, mă refer la Corina Dumitrescu.

Dar bolovanul furtului intelectual a refuzat să se oprească din rostogolire, Victor Ponta fiind declarat plagiator de tip copy-paste de către o comisie a Universității București. Noua paradigmă a învățământului românesc s-a pus sub semnul eticii non-valorii ministrului Ecaterina Andronescu, cea care voia să înghesuie în facultăți pe absolvenții de liceu căzuți la examenul de bacalaureat. Doamna ministru și-a făcut datoria față de șef și a spus că plagiatul nu există și că a pus punct acestui subiect. Lumea, însă, merge mai departe chiar dacă nu în direcția ochelarilor de cal ai doamnei rector Andronescu, din septembrie urmând alte acte ale Universității București în vederea ștergerii petei de pe obrazul unei instituții respectabile. Victor Ponta nu a scăpat, iar el știe acest lucru. Dar, așa cum își bagă capul în pungă un dependent de drogul ieftin, așa s-a lansat și Ponta pe următoarea spirală avântată a veleitarismului său continental, dacă nu planetar.

Episodul Bruxelles
Răspunzând unei chemări interioare de căutare a unei glorii vremelnice și mânat și de dorința de a face uitat plagiatul, Victor Ponta și-a angrenat guvernul în episodul rușinos al participării la reuniunea Consiliului European, în ciuda deciziei Curții Constituționale în favoarea lui Traian Băsescu ca unic reprezentant constituțional la nivel de șef de stat.

Nu trebuie uitat că episodul Bruxelles a fost o cooperativă anti-democratică la care a participat ministrul de atunci al Afacerilor Externe, Andrei Marga, cel care a aruncat la coș lista oficială trimisă de la Cotroceni înlocuind-o cu o listă de casă produsă de șeful său Victor Ponta. La cooperativa abuzului a participat și Titus Corlățean, aflat pe fotoliul Justiției, cel care a amenințat cu suspendarea doi din cei nouă judecători ai Curții Constituționale.

Participând la Consiliul European spre satisfacția Antenei 3, Victor Ponta și-a plătit locul la masă cu o concesie care va costa scump România prin renunțarea la sume importante promise țării noastre prin tratatul de aderare. Beat de succes ca de aburii unui drog, Victor Ponta a cedat Franței banii care urmau să revină Bucureștiului.

Lovitura de stat 3-6 iulie. Episodul suspendării lui Traian Băsescu
Este de notorietate succesiunea rapidă, dură și implacabilă a evenimentelor din zilele de 3, 4, 5 și 6 iulie, când USL-ul a pus mâna pe primele funcții de la nivelul Camerei Deputaților, a Senatului, punându-și omul pe post de Avocat al Poporului și producând o Ordonanță de Urgență a Guvernului care făcea din Curtea Constituțională un fel de Curte de judecată pentru delicte minore. Punctul culminant al loviturii de stat a fost suspendarea fără motive constituționale a președintelui Traian Băsescu, înlocuit la Cotroceni de proaspăt-înscăunatul președinte al Senatului Crin Antonescu, co-președinte al USL.

A urmat referendumul din data de 29 iulie, zi a fantomelor, în care sud-vestul României și-a dublat numărul de voturi în numai trei ore, între orele 20-23. Sunt relatări parțial confirmate de zeci și zeci de localități în care s-a votat în proporție de 150 până la 900%! Visuri de bețiv sau de aurolac? Nu, o realitate care nu a putut mișca procentul total peste 46.24% față de numărul total de înscriși raportați de Ministerul de Interne.

Frustrarea pierderii unei șanse de a-l îndepărta definitiv pe Băsescu a fost repede înlocuită de fervoarea găsirii unei soluții care să blocheze Curtea Constituțională. Ponta a amenințat maghiarii, USL-ul a început să taie la televizor întregi categorii de persoane sau chiar naționalități, cunoscut fiind cazul de la Sibiu. O hârtie venită pe filiera Ministerului de Interne care infirma declarațiile oficiale ale aceluiași Minister a aruncat în aer o decizie previzibilă a Curții Constituționale. Aceasta a decis că este nevoie de o lună pentru a i se preda o listă, două comunicate producându-se concomitent, unul pentru presă și un altul – diferit! – pentru guvern, care semăna ciudat cu un comunicat guvernamental postat pe internet cu o zi înainte de decizia magistraților constituționali.

O erată publicată la numai câteva zile a produs un scandal și mai mare, judecătorii hotărând să se reunească pentru clarificarea situației. Între timp, miniștrii Ioan Rus și Victor Paul Dobre și-au dat demisia din posturile pe care le ocupau la Ministerul de Interne respectiv la cel al Administrației. Ponta i-a înlocuit în aceeași zi, găsind nimerit și să-l zboare de la Externe pe expiratul Andrei Marga. O nouă echipă, o nouă zi, o nouă agendă. Ponta declară presei pe 7 august că nu se mai face un mini-referendum și în aceeași zi trimite în teritoriu un memorandum secret în care cere primarilor și prefecților să facă liste cu diverse categorii de persoane neeligibile pentru listele de votare. Asta în viziune USL-așă, una din pungă, nu din Constituție.

Febrilitate, nervozitate, pompierism. Nea Vasile înlocuit de administratorul de bloc. Crize la Cotroceni și liste cu interceptări compromițătoare. „Clar? Clar!” Urlete și înroșiri de microfoane la Antena 3 și la Realitatea, legiuni de vuvuzele care denunță evidența și se stropșesc la Poarta de Bruxelles. Negaționistul Dan Șova face instructajul despre Holocaust pentru tineretul PSD, iar prim-ministrul ministru al Justiției amenință procurorii pentru că își fac meseria, adică anchetează. Peste toate o dispariție aiuritoare din prim-plan a lui Crin Antonescu și a lui Victor Ponta, pregătită de o declarație de departajare de colegul prim-ministru care fusese prea slab.

Ultimele evoluții. Halucinanta Românie
Victor Ponta atinge patologicul printr-un răspuns la o scrisoare a lui Jose Manuel Barroso în care țopăie de bucurie închipuindu-și că la Bruxeles se consideră că și Băsescu e vinovat de situația creată. Încrâncenat în negarea faptelor cunoscute de toată lumea, USL-ul denunță procurorii la CSM și amenință cu iadul instituțional pe oricine a fost pe filiera înregistrărilor convorbirilor între oficialii de la Ministerul de Interne. Angajații MAI vorbeau despre presiuni pentru modificarea listelor și demisii cerute de șacalii din teritoriu, nemulțumiți că legea nu este încălcată de cei pe care îi sprijiniseră să ajungă în funcții.

Ca să pună gaz peste foc, sâmbătă 11 august s-a anunțat vizita lui Philip Gordon, trimisul special al Secretatului de Stat american Hillary Clinton, care va părăsi Ankara pentru a veni la București ca să exprime direct îngrijorarea guvernului american cu privire la evoluțiile anti-democratice de la București.

Ne putem închipui declarațiile pe care le va face Victor Ponta, că nu este adevărat, că în România este un proces democratic în desfășurare, că opoziția este cea care masluiește cifre și produce haos, că judecătorii constituționali au decis că trebuiesc numărați românii, că dacă SUA vor să fie atente și să aștepte, el poate promite de marți chiar și un rezultat la recensământ, e adevărat că provizoriu, cu privire la numărul de locuitori ai țării, că sunt 40.000 de morți în Gorj în decurs de 10 zile și că, așa cum scrie USL-așul deștept Varujan Vosganian ar fi sute de mii de morți în cimitire vii pe listele electorale!

România s-a transformat dintr-o țară la limita Europei unite într-o limită a rațiunii cu perspectiva trecerii în absurd, alunecând de la halucinația personală a lui Victor Ponta în halucinație vinovată a USL-ului, cu perspectiva declarării stării de halucinație colectivă a unui popor. Uite așa, că vrea Victor Ponta, să uităm de mizeria unui guvern incapabil inclusiv de a produce politici acceptate de FMI! Care s-a strâmbat când i s-a pus la dispoziție de către vraciul satului un set de oase de liliac și de capete de șarpe pentru a trata un cancer în fază incipientă pentru care este nevoie de bisturiu, nu de aiureli. Ce rău poate să fie FMI-ul asta! Să nu vrea să dea bani la oameni, să nu accepte scăderea TVA, să nu accepte dorințele anti-economice ale guvernului Ponta care pot să arunce în aer stabilitatea bugetului țării. Ce bine ar fi ca FMI-ul să dea bani, dar să nu pună întrebări sau condiții? Ce FMI perfect ar fi!

Da, dar tot cu rațiunea celui care-și bagă capul în punga aurolacului. Asemenea lui Ponta și guvernului său.