Dedicație: În memoria lui Vasile Bostan

Impozit de 16% pentru fermieri
Urmare firească a măsurilor de impozitare a agriculturii prevăzute în noul Cod Fiscal aprobat de guvernul USL, prețurile produselor agro-alimentare se vor mări în perioada imediat următoare. Cu prilejul prezentării motivelor care au stat la baza propunerilor ministerului Agriculturii, marele om de stat Daniel Constantin și-a ținut obișnuitul discurs mincinos-antenist invocând o așa-numită necesitate ca fiecare fermier să contribuie la bugetul statului.

Premierul-plagiator Victor-Viorel Ponta s-a alăturat discursului neadevărat și a spus că vor fi impozite mai mici, dar că se vor aplică tuturor. Pentru guvernul USL-aș, fermier plătitor al noului impozit de 16% este cel care are sau cultivă 2 hectare de pământ sau mai multe, deținătorul de 4 vaci sau mai multe, cel care are 11 oi, cel care are 101 familii de albine, cel care are 10 porci, sau cel cu mai mult de 100 de găini, cultivatorul a mai mult de 0.5 ha de legume în câmp sau în seră, deținătorii de livezi mai mari de 1.5-2.5 ha, fiecare după cum se detaliază în Anexa 2 din Cod.

Trebuie să-i înțelegem: atunci când nu ating zona penală, USL-așii funcționează ca un cor al mincinoșilor congenitali, iar Victor Ponta le este dirijorul.

O primă observație: aceste impozite nu se aplică „tuturor” și nici „fiecăruia”, ci se aplică exact fermierilor care sunt orientați să producă pentru economia de piață, guvernul Ponta exceptându-i pe aceia care posedă suprafețe foarte mici pe care consideră că se face așa-numita agricultură de subzistență.

O a doua observație vine din faptul că noul impozit nu face diferența între zonele de producție agricole sau între niveluri ale producției determinate de condițiile climatice. Una este să cultivi cereale în Balta Brăilei sau în Bărăgan, alta este cultura acelorași plante în Podisul Transilvaniei, ca să nu mai vorbim despre posibilitatea unor condiții vitrege din punct de vedere climatic, așa cum a fost anul trecut când din cauza secetei producția agricolă a suferit pierderi foarte mari. O a treia observație este că acest impozit abrupt îi va lovi la buzunar pe toți consumatorii și va favoriza importurile de produse agricole din zone non-UE foarte dragi cuplului Ponta-Antonescu.

Ultima observație îi privește pe producători: aceștia vor fi nevoiți să-și mărească prețurile de livrare și/sau vor renunța la unele culturi în favoarea celor care sunt impozitate mai puțin.

Cum o prostie guvernamentală nu poate veni decât la pachet cu altele că să formeze un tot greu de înghițit, guvernul USL-aș și-a propus să încaseze impozitul agricol în două tranșe, una până în 25 septembrie și ce-a de-a doua până la 25 noiembrie, forțându-se astfel mâna fermierilor de a vinde mare parte din producție în 2 luni pentru a satisface setea de bani a unui colos ipocrit și rapace cum este USL-ul.

Exemplul culturii cartofului
Lansat pe melodia „va luăm mai puțin, dar luăm de la mai mulți”, impozitul agricol din 2013 a fost direct legat de tipul de producție agricolă la care se calculează. S-a renunțat astfel la sistemul de impozitare nediferențiat pe suprafața agricolă de 214 lei/ha înlocuit de o taxa generală de 96 lei/ha, la care se adaugă impozitul rezultat din calcului birocratic impus de Anexa 2 din cod. Astfel, dacă un fermier cu 10 ha plătea anul trecut 214 x 10 ha= 2140 lei, anul acesta același fermier plătește 96 x 10 ha=960 lei la care se adaugă impozitul pentru tipul de cultură. Astfel, dacă fermierul cultivă cartofi, baza de impozitare este de 3488 lei/ha, deci va plăti 16% din 3488 x 10 ha, adică 5580.8 lei care se adaugă la cei 960 lei de bază. Avem un total de 6541 de lei care reprezintă 306% față de impozitul plătit anul trecut, prin aceasta demonstrându-se ce s-a scris în titlu.

Oare ce va face cultivatorul de cartofi în acest caz? Pus în fața unui impozit de trei ori mai mare, va fi nevoit să-și maresca prețul de vânzare către angrosiști sau direct în piață. Dacă ținem cont că pentru consum se pot alege doar între 10 și 30% din totalul producției la hectar, restul fiind cartofi pentru furajarea animalelor sau pentru sămânță, ajungem la concluzia că se va mari prețul la kilogram cu aproximativ 0.10 până 0.30 lei, care se va traduce în măriri ale prețului final de la supermarket sau de la tarabă. Acest lucru îl dorește și Ministrul Finanțelor USL deoarece un preț mai mare la supermarket este dublat de un TVA de 24% mai mare care se încasează de către stat.

În privința legumelor cultivate în câmp sau în sere, situația se prezintă asemănător, fermierii fiind nevoiți să plătească 96+640= 736 lei/ha. Crescătorii de animale vor fi nevoiți să scoată bani din buzunar pentru a plăti dările la stat. Un crescător de porci va adauga la prețul cu care vinde un animal și banii cu care-l taxează preceptorii lui Victor-Viorel Ponta, adică circa 10 lei, o sumă deloc neglijabilă mai ales când sunt nevoiți să o plătească până pe 25 noiembrie, deci înainte de sărbătorile de iarnă când își vând produsele. Banii plătiți în plus se vor adăuga la prețul final plătit de consumator, indiferent de veniturile acestuia, iar consumatorul ori va plăti, ori va alege produsele mai ieftine, eventual din import, sau își va schimba obiceiurile alimentare.

Mulți dintre potențialii investitori în agricultură se vor simți descurajați de aceste măsuri evident orientate pentru favorizarea marilor cultivatori de cereale – apropiați de USL din sud și din Moldova (care vor plăti 96+72= 168 lei/ha) – și se vor orienta către alte activități sau își vor ține banii în bănci locale sau străine. Nu se va aștepta prea mult pentru a se vedea consecințele asupra investițiilor în agricultură. Primele rezultate vor apărea chiar în primăvara acestui an, cu ocazia însămânțărilor.

Considerații politice
În modul cum își propune un buget și cum își exprimă ideile politice, USL-ul – la fel ca oricare grupare politică de stânga – navighează între doi poli sau grupuri țintă în care împarte cetățenii și entitățile economico-sociale. Pe de o parte există polul sau grupul creditat, de care are grijă, pe care se simte îndreptățit să-l promoveze, să-l favorizeze și pe care-l prezintă ca element principal al construcției sociale din țara respectivă. Stânga USL și-a definit misiunea politică în raport cu acest pol al vulnerabililor, persoane sau grupuri umane și instituții sau societăți de stat pe care și-a propus să le țină în permanență în vitrina victimelor.

Pentru echibrarea balanței stângiștii propun și un grup țintă de resurse a cărui menire este să se supună constrângerilor impuse de guvernanți pentru obținerea mijloacelor necesare susținerii primului pol. Celui de-al doilea grup i se transmite, explicit sau implicit, că existența sa este determinată de obediența la cerințele grupului politic stângist. Dar cine sunt aceștia? Sunt persoanele fizice sau entitățile economice care investesc în producția pentru piață. Ei sunt tolerați atâta timp cât susțin fără să murmure establishmentul stângist USL în misiunea sa reformatoare (citește socialistă).

Impozitele propuse de guvernul USL nu țin seama de evoluția politicilor agricole din Balcani sau din Uniunea Europeană. Legume și fructe mai scumpe pe piața internă înseamnă o invitație la importuri ieftine din Turcia și alte țări non-UE. În ceea ce privește prețurile produselor animaliere, nu va mai exista nicio piedică în calea măririi lor accelerate, dublată de o descurajare a producției autohtone. Cartofii cu gust de lemn sau morcovii frumoși, dar plini de apă și fără fibră din import, se vor pune pe masa românilor alături de carne ieftină produsă de marii crescători de animale din vestul continentului, care primesc o primă substanțială pentru produsele exportate.

O agricultură performantă nu se clădește pe impozite mai mari, ci pe o politică inteligentă care să invite investitorii să-și pună mintea la contribuție și să-și cheltuiască banii în activități aducătoare de beneficii pe termen mediu și lung. Acest lucru nu intră însă în viziunea USL, grupare stângistă pentru care investitorii sunt agenții unei culturi nocive care promovează piața și libera concurență. Și lupta împotriva lor este abia la început.