„…pentru că ea citise nenumărate istorii drăguţe despre copii care s-au ars, au fost mîncaţi de fiare sălbatice sau alte astfel de lucruri neplăcute, şi toate acestea pentru că NU VOR să ţină minte cîteva reguli simple învăţate de la prietenii lor: cum ar fi, că un vătrai încins te va arde dacă îl ţii prea mult timp în mînă; sau că, dacă vă tăiaţi la un deget PREA adînc cu un cuţit, de obicei, acesta va sîngera; şi nu a uitat nici un moment că, dacă bei prea mult dintr-o sticlă pe care scrie „otravă”, este aproape sigur că, mai devreme sau mai tîrziu, corpul tău va avea un dezacord cu aceasta.” (Lewis Carroll, Alice în Ţara Minunilor)
Să presupunem că vă aflaţi pe o cîmpie pustie care se întinde pe multe sute de kilometri. Sînteţi probabil de acord că nu vă paşte pericolul de a fi lovit în cap de un bocanc căzut din cer. Dacă veţi întreba însă un fizician dacă poate exclude această posibilitate, el va răspunde desigur că nu poate face acest lucru. Un jurnalist modern va identifica în acest răspuns o oarecare îndoială, nu scepticismul sănătos ştiinţific care nu-şi permite să excludă fără o cercetare serioasă nici o variantă, oricît de absurdă ar putea părea la prima privire. Şi atunci jurnalistul nostru va publica un articol de tip alarmist „Pericol în pustă: Bocancii căzuţi din senin nu sînt un mit urban”, „Oamenii de ştiinţă nu exclud varianta ca oameni nevinovaţi ieşiţi cu familia la picnic să fie loviţi de bocanci căzuţi din cer”; jurnaliştii de investigaţie vor plusa: „Misterul bocancilor căzuţi din cer”, „oamenii de ştiinţă nu au nici o explicaţie pentru bocancii căzuţi din cer” (observaţi că în acest punct nu mai este deloc clar dacă vorbim de o posibilitate viitoare sau de un fapt deja petrecut), vor cere sfatul unor specialişti, vor întreba doctori „ce se poate face în cazul în care cineva este lovit în cap cu un bocanc?”, „cum ne putem păzi? purtarea unei căşti în excursii este obligatorie?”; unele organizaţii se vor întreba dacă nu cumva aceste evenimente extraordinare ar avea vreo legătură tocmai cu domeniul lor de activitate: „încălzirea globală vinovată pentru căderea bocancilor?”; alţii vor da sfaturi: „Cetăţenii sînt sfătuiţi să-şi amîne excursiile la cîmpie pînă la lămurirea situaţiei”.
„Fandacsia e gata; Ei! Şi după aia din fandacsie cade în ipohondrie.
Comedie, soro!”
În Japonia nu au fost şi nu vor fi emisii semnificative de radiaţii. „Semnificativ” înseamnă că localnicii nu vor fi afectaţi de cantităţi de radiaţie mai mari decît cele cu care vă întîlniţi într-un zbor cu un avion de cursă lungă sau într-un weekend petrecut în secuime.
Pe scurt, netehnic:
– centralele respective au fost construite să reziste la cutremure de 8.2 pe scara Richter şi au rezistat la un cutremur de 8.9 (de 5 ori mai mare ca amplitudine, de 11 ori mai mare ca energie eliberată – mersi, computergames.ro) şi la un Tsunami devastator – adică, probabil au lucrat bine inginerii japonezi
– nu a fost nici un mort, nici un rănit datorat radiaţiilor (în sensul de persoană care să fi suferit o expunere periculoasă la radiaţii) – adică, să mai aşteptăm niţel cu panica, să nu ne trezim că ne-am panicat degeaba
– într-o centrală nucleară NU se poate întîmpla o explozie nucleară; este imposibil din punct de vedere fizic
– dat fiind numărul de morţi, răniţi, dispăruţi sau sinistraţi, numărul de sate şi oraşe rase de pe faţa pămîntului în urma cutremurului şi Tsunami-ului din Japonia, este de-a dreptul indecent ca aproape tot timpul de emisie al televiziunilor să fie ocupat cu nişte incidente care se desfăşoară conform planurilor de urgenţă şi nu s-au soldat cu victime, ci doar cu unele pierderi materiale (nici acelea foarte mari, centralele urmau să fie modernizate); a explodat cel puţin o rafinărie, s-a rupt un baraj – mai spune cineva ceva despre aceste accidente?
Pentru cei interesaţi de detaliile tehnice, redăm mai jos o serie de explicaţii legate de primul incident de la Fukushima. Celelalte incidente sînt într-o anumită măsură variaţii pe aceeaşi temă, desigur cu unele detalii specifice. Oricum, informaţii credibile se pare că se pot obţine din puţine locuri. Pe lîngă agenţiile de ştiri japoneze (https://english.kyodonews.jp/news/japan_nuclear_crisis/), se pot consulta:
https://www.world-nuclear-news.org/
https://www.iaea.org/newscenter/news/tsunamiupdate01.html – International Atomic Energy Agency (IAEA)
Centrale nucleare pentru nespecialişti
Unităţile de la Fukushima se numesc Boiling Water Reactors (BWR) şi sînt un soi de „oale sub presiune”. Combustibilul nuclear încălzeşte apa, apa fierbe şi se transformă în abur, aburul învîrte turbine care creează energie electrică. Aburul este apoi răcit şi condensat, iar apa rezultată este trimisă înapoi să fie încălzită de combustibilul nuclear. Această „oală sub presiune” operează la aproximativ 250°C.
Combustibilul nuclear este oxid de uraniu. Oxidul de uraniu este o ceramică cu un punct de topire foarte ridicat de aproximativ 3000°C. Combustibilul este produs în formă de peleţi (nişte cilindri mici de soiul pieselor de Lego). Aceste piese sînt aşezate şi sigilate într-un tub din Zircaloy – un aliaj cu concentraţie mare de zirconiu, care are punctul de topire la 2200°C. Ansamblul se numeşte tijă de combustibil. Un număr de astfel de tije sînt organizate într-un soi de pachete şi aceste pachete de tije sînt puse în reactor. Ansamblul acestor pachete de tije este denumit „miez”.
Carcasa din Zircaloy reprezintă primul nivel de izolare. Aceasta separă combustibilul radioactiv de restul lumii.
Miezul este apoi plasat în „recipientul sub presiune”. Aceasta este „oala sub presiune” despre care am vorbit înainte. Recipientul sub presiune reprezintă nivelul al doilea de izolare. Acestea sînt elemente foarte robuste, concepute să mentina în condiţii de siguranţă miezul aflat la sute de grade Celsius.
Toată instalaţia reactorului nuclear – vasele sub presiune, conductele, pompele, rezervele de lichid de răcire (apă) sînt mai departe închise într-un al treilea nivel de izolare. Acesta este un recipient din cel mai dur oţel, foarte gros şi închis ermetic. Acest al treilea nivel de izolare este proiectat, construit şi testat pentru un singur scop: să izoleze complet şi pe termen nelimitat un miez scăpat de sub control. Pentru asta, sub recipientul sub presiune se află un bazin mare şi gros din beton, umplut cu grafit. În cazul în care miezul se topeşte, iar vasul sub presiune cedează, combustibilul nuclear topit şi restul componentelor curg aici. Este construit în aşa fel încît combustibilul nuclear va fi distribuit, astfel încît reacţia în lanţ să fie încetinită şi oprită.
Aceste trei niveluri de izolare sînt înconjurate de clădirea reactorului. Clădirea reactorului este o clădire obişnuită şi rolul ei este doar de a feri lucrătorii de vreme rea (aceasta este partea care a fost deteriorată în explozie).
Reacţii nucleare pentru nespecialişti
Combustibilul nuclear (uraniu) generează căldură prin fisiune nucleară. Atomii de uraniu se descompun în atomi mai mici. Această reacţie produce energie termică şi un număr de neutroni (una dintre particulele care formează un atom). Cînd un astfel de neutron loveşte un alt atom de uraniu, acesta trece printr-un proces similar de fisiune, care la rîndul său produce alţi neutroni. Acest proces se numeşte reacţie nucleară în lanţ.
Simpla împachetare a tijelor de combustibil una lîngă alta ar conduce rapid la supraîncălzire şi, după aproximativ 45 minute, la o topire a tijelor. Trebuie notat următorul lucru: combustibilul nuclear dintr-un reactor NU poate provoca o explozie nucleară. Construirea unei bombe nucleare este o întreprindere foarte complicată (întrebaţi-i pe iranieni). La Cernobîl explozia a fost cauzată de creşterea presiunii, a fost o explozie de hidrogen care a dus la distrugerea recipientelor de protecţie şi la răspîndirea de material radioactiv în mediul înconjurător (o aşa-numită „bombă murdară”). În Japonia, după cum se va vedea mai jos, nu se poate întîmpla aşa ceva.
Pentru controlul reacţiei nucleare, operatorii utilizează aşa-numitele „bare de control”. Barele de control absorb neutroni şi întrerup instantaneu reacţia în lanţ. Un reactor nuclear este construit în aşa fel încît la funcţionare normală barele de control sînt scoase. Apa preia căldura (şi o converteşte în abur şi energie electrică) la rata la care miezul o produce.
După introducerea tijelor de control şi stoparea reacţiei în lanţ, miezul încă va mai produce căldură. Reacţia în lanţ a uraniului a fost „oprită”. Însă există o serie de elemente intermediare radioactive care sînt create de fisiunea uraniului, în special izotopi de cesiu şi iod, adică versiuni radioactive ale acestor elemente, care la rîndul lor se vor escompune în alţi atomi mai mici neradioactivi. Aceste elemente continuă să se descompună şi produc căldură. Deoarece ele nu se regenerează (fisiunea uraniului fiind oprită după introducerea tijelor de control), cantitatea lor scade continuu şi astfel în cîteva zile miezul se răceşte.
Această căldură reziduală este cauza durerilor de cap de acum.
Deci, materialul radioactiv primar este uraniul din tijele de combustibil plus elementele intermediare radioactive în care se descompune uraniul şi care se află, de asemenea, în interiorul tijei de combustibil (cesiu şi iod).
Există un al doilea tip de material radioactiv creat în afara tijelor de combustibil. Diferenţa principală: aceste materiale radioactive au timp de înjumătăţire foarte scurt, adică se descompun în timp foarte scurt în elemente neradioactive. Foarte scurt înseamnă cîteva secunde. Deci, dacă aceste materiale radioactive sînt eliberate în mediu înconjurător, da, s-au emis elemente radioactive, dar nu, nu sînt periculoase deloc. De ce? Pentru că în momentul în care aţi apucat să scrieţi cuvîntul „radionuclizi”, acestea vor fi deja inofensive, deoarece deja vor fi fost descompuse în elemente neradioactive. Aceste elemente radioactive sunt N-16, izotop (sau versiune) radioactivă de azot (adică, aer). Altele sînt gaze nobile, cum ar fi Xenon. Dar de unde vin acestea? La fisiunea uraniului se produc neutroni. Cei mai mulţi dintre aceşti neutroni vor lovi alţi atomi de uraniu şi vor susţine reacţia nucleară în lanţ. Dar unii vor părăsi tija de combustibil şi vor lovi moleculele de apă sau cele din aer (care se găsesc în apă). Un element neradioactiv poate „captura” un astfel de neutron şi astfel devine radioactiv. Aşa cum a fost descris mai sus, acesta se va scăpa repede (în cîteva secunde) de neutronul în plus şi va reveni la vechile sale obiceiuri de atom neradioactiv.
Acest al doilea „tip” de radiaţii este foarte important atunci cînd vorbim despre radioactivitatea eliberată în mediul înconjurător.
Ce s-a întîmplat la Fukushima
Centrala nucleară a fost proiectată să reziste la un cutremur de 8.2 pe scara Richter. Cutremurul care a lovit Japonia a fost de 8.9 (de 5 ori mai mare ca amplitudine, de 11 ori mai mare ca energie eliberată). Deci, toate felicitările pentru ingineri, centralele au rezistat.
În momentul cutremurului toate reactoarele nucleare au intrat în oprire automată. În cîteva secunde după începerea cutremurului barele de control au fost introduse în miez şi reacţia nucleară a uraniului a fost oprită. Mai departe, sistemul de răcire este responsabil cu disiparea căldurii reziduale. Nivelul căldurii reziduale este de aproximativ 3% din nivelul în condiţii normale de funcţionare.
În urma cutremurului reţeaua electrică externă a căzut. Acesta este unul dintre cele mai grave accidente care se pot întîmpla la o centrală nucleară şi, în consecinţă, are parte de o atenţie deosebită în momentul proiectării sistemelor de siguranţă. Este nevoie de energie pentru menţinerea în funcţiune a pompelor de răcire. Avînd în vedere că centrala electrică este oprită, alimentarea trebuie să fie externă.
Lucrurile au mers bine timp de o oră. Unul dintre seturile de generatoare Diesel a intrat în funcţiune şi a asigurat energia necesară. Apoi a venit Tsunami-ul, mult mai mare decît era prevăzut (vezi mai sus factorul 5). Tsunami-ul a distrus mai multe seturi de generatoare Diesel.
Cînd se proiectează o centrală nucleară, inginerii urmează o filozofie numită „apărare în adîncime”. Asta înseamnă că mai întîi se construieşte fiecare element astfel încît să reziste la cea mai mare catastrofă posibilă şi apoi se proiectează ansamblul astfel încît să reziste la căderea (care n-ar trebui să se poată întîmpla) pe rînd a diferitelor subsisteme. Un Tsunami care distruge generatoarele este un astfel de scenariu. Ultima linie de apărare este nivelul al treilea de izolare (vezi mai sus), care va ţine totul închis, indiferent de dezastrul dinăuntru, tijele de control în sau în afara celor de combustibil, miezul topit sau nu.
Cînd generatoarele Diesel au căzut, operatorii au trecut pe bateriile de urgenţă. Bateriile au fost concepute ca o siguranţă la siguranţă şi oferă energie suficientă pentru 8 ore. Şi au făcut-o.
În 8 ore, o altă sursă de alimentare a trebuit să fie găsită şi conectată. Reţeaua electrică era căzută din cauza cutremurului. Generatoarele Diesel au fost distruse de Tsunami. Aşa că au fost aduse generatoare Diesel din staţiile de telefonie mobilă.
Aici au întîmpinat probleme din cauza conecticii pe de o parte şi din cauza puterii insuficiente pe de alta. Rezultatul a fost că nu s-a putut elimina căldura reziduală suficient de repede, nu la rata la care era produsă.
În acest moment operatorii au trecut pe procedurile de urgenţă pentru „pierdere de răcire”. Este un nou un pas din trategia „apărării în adîncime”. Puterea sistemelor de răcire ar fi trebuit să fie suficientă, dar nu a fost; aşa că s-au retras la următoarea linie de apărare. Toate acestea, oricît ar părea de SF pentru noi, fac parte din ‘drill-ul’ zilnic al operatorilor.
Acesta a fost momentul în care au început să apară ştiri despre topirea miezului. Deoarece pînă la urmă, în cazul în care răcirea nu poate fi restabilită, miezul se va topi în cele din urmă (după ore sau zile), iar ultima linie de apărare, recipientul miezului – nivelul al treilea – ar intra în joc.
Obiectivul în această etapă era gestionarea miezului aflat în proces de încălzire şi impiedicarea topirii tuburilor de Zircaloy care conţin combustibilul nuclear (primul nivel) şi a recipientului sub presiune (al doilea nivel) astfel încît acestea să rămînă operaţionale pentru cît mai mult timp posibil, pentru a da timp inginerilor să repună în funcţiune sistemele de răcire.
Deoarece răcirea miezului este atît de importantă, reactorul are un număr de sisteme de răcire, fiecare în mai multe versiuni (sistemul de distilare a apei, sistemul de disipare a căldurii, sistemul de răcire şi izolare a miezului, sistemul de răcire cu lichid de siguranţă şi sistemul de răcire de urgenţă a miezului). Care dintre acestea a căzut şi cînd nu este clar în acest moment.
Imaginaţi-vă o oală sub presiune, focul este mic, dar aprins totuşi. Operatorii lucrează la eliminarea căldurii, însă presiunea continuă să crească. Prioritatea este acum integritatea primului nivel de izolare (asta înseamnă ţinerea temperaturii tijelor de combustibil sub 2200°C), precum şi a celui de-al doilea nivel, „oala sub presiune”. Pentru a menţine integritatea recipientului sub presiune, presiunea trebuie să fie eliberată din timp în timp. Pentru asta există 11 supape de presiune care pot fi deschise. Operatorii au eliberat abur din timp în timp pentru a controla presiunea. Temperatura în această etapă era de aproximativ 550°C.
Acesta este momentul în care au apărut ştirile despre „scurgeri radioactive”. S-a explicat mai sus de ce eliberarea de abur înseamnă, pe de o parte, eliberare de „radiaţie” şi, pe de alta, de ce această eliberare nu este periculoasă. Azotul radioactiv şi gazele nobile nu reprezintă o ameninţare pentru sănătatea umană.
La un moment dat în timpul acestei ventilări a avut loc explozia. Explozia s-a produs în afara celui de-al treilea nivel de izolare („ultima linie de apărare”), în clădirea reactorului. Clădirea reactorului nu are nici o funcţie în izolarea radioactivităţii conţinute. Nu este clar încă în întregime ce s-a întîmplat, dar acesta este scenariul posibil: operatorii au decis să ventileze aburul nu direct în mediul înconjurător, ci în spaţiul dintre nivelul al treilea de izolare şi clădirea reactorului (pentru a da radioactivităţii din abur timp să dispară). Problema este că la temperaturi ridicate moleculele de apa se pot „disocia” în oxigen şi hidrogen – un amestec exploziv. Acesta a explodat în afara nivelului al treilea de izolare, ducînd la deteriorarea clădirii. Acelaşi tip de explozie a avut loc la Cernobîl, însă, din cauza design-ului prost a avut loc în interiorul nivelului al treilea. Acest lucru nu a fost nici un moment un risc la Fukushima. Problema formării amestecului hidrogen-oxigen este una dintre cele mai importante la proiectarea unei centrale de acest tip (dacă nu sînteţi inginer sovietic, desigur), astfel încît reactorul este construit şi operat într-un astfel de mod încît acest eveniment să nu se poată întîmpla în interior. S-a întîmplat în afară, probabil nu s-a dorit asta, dar a fost un scenariu posibil şi rezonabil deoarece nu prezintă un risc pentru recipientul de izolare.
Deci, presiunea a fost ţinută sub control prin eliberarea de abur în atmosferă. Dar asta duce la scăderea nivelului apei. Miezul este acoperit de mai mulţi metri de apă, scopul fiind acela de a permite trecerea unui timp suficient (ore, zile) înainte de a ajunge expus. Odată ce tijele încep să fie expuse în partea de sus, pe părţile expuse vor atinge temperatura critică de 2200°C în aproximativ 45 de minute. Acesta este momentul în care cedează primul nivel de izolare, tubul de Zircaloy.
Şi acest lucru a început să se întîmple. Răcirea nu a putut fi restaurată înainte de a exista unele deteriorări ale carcasei cu combustibil. Materialul nuclear în sine a rămas intact, dar carcasa de Zircaloy a început să se topească. Ce s-a întîmplat în continuare, este că o parte din produsele secundare ale descompunerii uraniului – cesiu şi iod radioactiv – au început să se amestece cu aburul. Uraniul era încă sub control, deoarece tijele de oxid de uraniu rezistă pînă la 3000°C. Este confirmat faptul că o cantitate foarte mică de cesiu şi iod a fost măsurată în aburii care au fost eliberaţi în atmosferă.
Se pare că acesta a momentul în care s-a trecut la planul B. Cantităţi mici de cesiu care au fost măsurate au fost o indicaţie că unele tije erau pe cale să cedeze. Planul A era restabilirea sistemelor de răcire. Acesta se pare că nu a funcţionat din diverse motive. O explicaţie plauzibilă ar putea fi şi că Tsunami-ul a distrus containerele de rezerve de apă.
Apa utilizată în sistemul de răcire este foarte curată, demineralizată (distilată). Motivul? Neutronii care pot activa diferitele elemente din apa obişnuită. Apa pură nu se activează prea mult, astfel încît rămîne practic neradioactivă. Murdăria sau sarea din apă vor absorbi neutronii şi vor deveni radioactive. Acest lucru nu are niciun efect asupra miezului – acestuia nu-i pasă cu ce e răcit. Dar face viaţa mai dificilă pentru operatori, care au astfel de a face cu apă activă (uşor radioactivă).
Dat fiind că planul A a eşuat – sistemele de răcire erau indisponibile, sau insuficiente – s-a trecut la Planul B: pentru împiedicarea topirii miezului s-a trecut la utilizarea apei de mare pe care au introdus-o în circuit – nivelul al doilea de izolare -, sau poate chiar au inundat nivelul al treilea de izolare. Dar asta nu este relevant pentru noi.
Ideea este că astfel combustibilul nuclear a fost răcit. Deoarece reacţia în lanţ a fost oprită cu mult timp în urmă, există doar foarte puţină caldură reziduală produsă acum. Cantitatea de apă de mare utilizată este suficientă pentru a prelua această căldură. Deoarece este apă suficientă, iar miezul nu produce suficientă căldură, presiunea nu mai creşte pentru a fi nevoie de ventilaţii suplimentare. De asemenea, în apa de mare a fost adaugat acid boric. Acidul boric este o „tijă de control lichidă”. Borul va capta neutroni şi va accelera procesul de răcire a miezului.
Reactorul a fost aproape de topirea miezului. Acesta este cel mai rău caz şi a fost evitat. În cazul în care apa de mare nu ar fi putut fi folosită, operatorii ar fi continuat o vreme să ventileze abur pentru a evita creşterea prea mare a presiunii. Apoi ar fi sigilat cel de-al treilea nivel pentru a permite topirea miezului fără eliberare de material radioactiv. După topire ar fi urmat o perioadă de aşteptare pînă la dezintegrarea elementelor intermediare. Sistemul de răcire ar fi fost restaurat în cele din urmă şi miezul topit ar fi fost răcit la o temperatură rezonabilă. Apoi ar fi urmat munca „murdară” de separare a miezului topit de celelalte elemente, împachetarea acestuia şi trimiterea către facilităţi de prelucrare pentru extragerea sa. În funcţie de prejudiciu, reactorul ar fi fost reparat sau dezmembrat.
Ce avem atunci?
– Reactorul a fost, este şi va fi în siguranţă
– Japonia a avut accidente de nivel 4 INES: accident nuclear cu consecinţe locale. Este rău doar pentru compania care deţine reactorul, pentru nimeni altcineva.
– Unele materiale radioactive au fost eliberate la ventilare. Toţi izotopii radioactivi din aburul activat au dispărut (s-au descompus). O foarte mică cantitate de cesiu şi iod a fost eliberată. Dacă v-aţi fi aflat în vîrful reactorului cînd s-a întîmplat asta, poate ar fi trebuit să reduceţi numărul zilnic de ţigări pentru a avea exact aceeaşi durată de viaţă. În principiu izotopii de cesiu şi iod au plecat pe mare şi nu-i vom mai vedea vreodată.
– Au existat unele avarii limitate la primul nivel de izolare. Asta înseamnă că unele cantităţi de iod şi cesiu radioactiv vor fi, de asemenea, eliberate în apă; dar nu uraniu sau de alte chestii urîte (oxidul de uraniu nu se „dizolvă” în apă). Există facilităţi pentru tratarea apei de răcire în interiorul nivelului al treilea de izolare. Cesiul şi iodul radioactive vor fi eliminate acolo şi stocate ca deşeuri radioactive.
– Apa de mare folosită ca apă de răcire va fi activată într-o anumită măsură. Deoarece barele de control sunt introduse complet, reacţie în lanţ a uraniului nu se întîmplă. Asta înseamnă că „principala” reacţie nucleară nu are loc şi, prin urmare, nu contribuie la activare. Materialele radioactive intermediare (cesiu şi iod) sunt, de asemenea, pe terminate deja după atîta timp. Acest lucru reduce mai mult nivelul de activare. Partea care rămîne va fi eliminată de către instalaţiile de tratare.
– Apa de mare va fi înlocuită în timp cu apa „normală” de răcire
– Miezul va fi demontat şi transportat la o instalaţie de prelucrare, la fel ca în cazul unei schimbări obişnuite de combustibil.
– Tijele de combustibil şi ansamblul instalaţiei vor fi verificate pentru eventuale deteriorări. Aceasta va dura aproximativ 4-5 ani.
– Sisteme de siguranţă la toate reactoarele japoneze vor fi modernizate pentru a rezista la un cutremur de 9.0 însoţit de Tsunami (sau mai rău)
(sursa: https://bravenewclimate.com/2011/03/13/fukushima-simple-explanation/)
Da, dar totuşi… (aşa s-ar termina un film de groază decent)
Nici un totuşi. Asta este problema cu panica – odată sădită, nici naiba n-o mai scoate din capul oamenilor. De aceea este criminal comportamentul mass-media din aceste zile. Şi isteria aceasta va avea consecinţe dintre cele mai urîte pentru fiecare dintre noi, deşi accidentele din Japonia nu vor produce nici o victimă a radiaţiilor.
Despre Cernobîl şi Fukushima aici: Apocalipsa nu este la Fukushima
Despre reacţii şi consecinţe politice ale isteriei aici: Sindromul japonez: emisiile de isterie nucleară provoacă o reacţie în lanţ climatică
UPDATE 16.03.2011 – https://english.kyodonews.jp/news/2011/03/78614.html
Fukushima Nr. 1
– Reactor Nr. 1 – oprit după cutremur, pierdere de răcire, topire parţială a miezului, ventilare abur, clădire deteriorată sîmbătă de explozie de hidrogen, pompare apă de mare
– Reactor Nr. 2 – oprit după cutremur, pierdere de răcire, pompare apă de mare, tijele de combustibil temporar expuse complet, ventilare abur, clădirea avariată luni de la explozia reactorului nr 3, recipientul sub presiune avariat marţi, potenţial de topire a miezului.
– Reactor Nr. 3 – oprit după cutremur, pierdere de răcire, posibil topire parţială a miezului, ventilare abur, pompare apă de mare, clădirea avariată luni de explozie de hidrogen, nivel crescut de radiaţii măsurat în apropiere marţi, nor de fum observat miercuri, probabil recipientul sub presiune deteriorat.
– Reactor Nr. 4 – în întreţinere la momentul cutremurului, incendiu marţi probabil cauzat de explozie de hidrogen la bazinul de stocare a tijelor de combustibil uzat, creştere anormală a temperaturii la bazinul de stocare a combustibilului uzat, incendiu observat miercuri la clădirea reactorului, nu s-a introdus apă, considerată adăugare de acid boric.
– Reactor Nr. 5, 6 – în întreţinere la momentul cutremurului, temperaturi uşor în creştere în bazinele de depozitare a combustibilului uzat.
Fukushima Nr. 2
– Reactor Nr. 1, 2, 4 – oprite după cutremur, pierdere de răcire, închidere la rece.
– Reactor Nr. 3 – oprit după cutremur, închidere la rece.
Romanian
64 de comentarii
Cristina R.
15 martie 2011Liviu:
Chapeau! Extraordinara analiza.
Uita-te, te rog, la articolul asta publicat de Pajamas Media azi. Charlie Martin e gind la gind cu tine:
http://pajamasmedia.com/blog/f…..clear-one/
Pataphyl
15 martie 2011Liviu, pur și simplu admirabil! Am citit și alte referințe, și cele furnizate de tine, dar ce faci tu în articol e cu o clasă deasupra! Mulțumesc și eu.
emil b.
15 martie 2011Excelent Liviu. O mica anecdota de azi. In downtown Toronto am vazut cateva persoane mergind pe trotuar cu masti chirurgicale pe fata. Apoi, dupa ce am ajuns la lucru, mi-am umplut cana cu apa de la „watercooler” – locul unde se leaga mai toate discutiile de birou – si subiectul zilei era meteo global: de cat timp e nevoie ca vantul sa aduca radiatia din Japonia pina in Ontario… plus subiecte adiacente de genul „daca vine un cutremur si aici si darima centralele noastre nucleare”. Am indrugat in drum spre usa „scutul canadian” dar din priviri am inteles ca discutia era prea serioasa pentru remarci triviale. Nu ma gindeam la patriotism „redneck” sau vreo companie de asigurari, ci la geologia exceptionala a Canadei centrale, dar nu conteaza. Sergiu Cioiu sa traiasca.
Transsylvaniaphoenix
15 martie 2011Incorect. Centralele de acest tip se numesc Mark I si au fost proiectate de corporatia Americana GE (General Electric) in anii 70.
Desi sint un model depasit nu au existat probleme de securitate pina acum.
Insa trebuie mentionat ca doi dintre inginerii care le-au conceput si-au dat demisia fiinca au considerat ca GE a incercat sa reduca din masurile de siguranta fiindca au vrut sa economiseasca bani. In cele din urma datorita publicitatii negative GE a aceptat critica celor doi ingineri iar planurile centralelor au fost modificate. L-am auzit la radio astazi pe unul dintre ei spunind ca pentru tehnologia anilor 70 sint bine construite, incomparabil mai sigure decit centrala de la Cernobil insa… totusi exista riscul ca una dintre ele sa aiba un meltdown si sa sara in aer.
Lucian Dobrovicescu
15 martie 2011Liviu, stiam ca exista oameni cu capul pe umeri, dar pentru tine trebuie inventata o medalie!
Felicitari pentru efortul depus! Voi incerca sa popularizez cat mai mult articolul tau. Exceptional!
Costin A.
15 martie 2011Costin A.
15 martie 2011Crainicul anunta: nu exista oameni radiati: ????
min 4:34
http://lnk.nana10.co.il/Article/?ArticleID=787435
(de la israelianca…va transmite mesaje pe sub masa. prefaceti-va ca nu observati)
Pataphyl
15 martie 2011Americanii, îngroziţi de radiaţii, au golit stocurile de tablete de iod
Americanii sunt atât de alarmaţi de radiaţiile din Japonia, încât au golit stocurile de tablete de iod, care previn îmbolnăvirea cu radiaţii a glandei tiroide, anunţă Wall Street Journal.
„Într-o singură zi s-au vândut peste 10.000 de cutii de tablete”, a spus Alan Moris, preşedintele unei companii distribuitoare de medicamente. „Aproximativ trei cereri se fac pe minut, iar cei care nu le pot primi încep să plângă, sunt îngroziţi”, a adăugat oficialul.
Specialiştii spun că este puţin probabil ca radiaţiile să ajungă pe teritoriul SUA, cu toate că populaţia de la Coasta de Vest este înfricoşată.
Experţii din California au avertizat că pastilele de iod pot provoca reacţii adverse la persoanele care au alergii la scoici, sau care au probleme cu glanda tiroidă.
Sursa:
Potassium Iodide Runs Low as Americans Seek It Out
Liviu Crăciun
15 martie 2011Pataphyl
IAEA: Iodine tablets have been distributed to evacuation centres but no decision has yet been taken on their administration.
in Japonia nu s-au dat tablete catre populatie; is doar „pe pozitii”
neamtu tiganu
15 martie 2011Admirabila analiza, m-am linistit, deci nu se poate intmpla absolut nimic.
P.S Intre idiotii care zugravesc o apocalipsa si cei care incearca sa spuna ca nu e nimic periculos, nu e nici o diferenta.
Singuru adevar valabil, e, cum a spus un prof. neamt, ca nimeni nu stie exact ce se va intimpla si ce ar trebui facut. In caz de worst case, va fi rau de tot, inclusiv contaminarea apei freatice.
Liviu Crăciun
15 martie 2011neamtu tiganu
daca in urma unei catastrofe naturale un avion ar ateriza fortat, s-ar inregistra distrugeri pentru avionul in cauza, dar fara vreun mort sau ranit dintre pasageri, iar comisarul european pe transporturi ar declara apocalipsa aviatica si ar cere renuntarea la transporturi aviatice ti s-ar parea idiot?
dar daca cineva ar spune ca avionul si echipajul respectiv s-au comportat admirabil in mijlocul catastrofei si sint tocmai un motiv in plus pentru incredere in siguranta transportului aerian ti s-ar parea la fel de idiot?
poti sa spui ce ar trebui sa se intimple ca sa se produca o contaminare a pinzei freatice si ce efect ar avea, dat fiind ca centrala e pe plaja?
Liviu Crăciun
15 martie 2011http://www.money.ro/ce–i…..95576.html
dupa care, update
se poate mai multa iresponsabilitate?
Liviu Crăciun
15 martie 2011http://www.world-nuclear-news……03111.html
dr pepper
15 martie 2011am avut si eu un comentariu dar probabil ca l’a mancat askimodia.
Vlad M.
15 martie 2011Doctore, nu stiu unde e. ????
Liviu Crăciun
15 martie 2011o analiza mai lunga, dar merita
http://www.theregister.co.uk/2….._analysis/
neamtu tiganu
15 martie 2011Guenther Oettinger e un idiot recunoscut, nu trebe dat nici doi bani pe prostiile lui. Cine vrea sa se amuze http://www.youtube.com/watch?v=RWB5oyIjSF0
Eu nu fac parte din speriatii de bombe nucleare, da sunt mult prea tehnic ca sa nu-mi imaginez ca se poate intimpla o catastrofa, cele mai dese sunt greseli umane, greseli care au fost facute si la Fukusima, de ex. nu pot pricepe cum draq nu au putut fi repornite motoarele Diesel, si mai ales cum draq de au fost montate la subsol existind pericolu de tzunami!? Si la reactoarele germane se-ntimpla cele mai ciudate prostii, unii au uitat pur si simplu sa puna apa, sau ma rog s-o pregateasca cum trebuie.
Un scenariu apocaliptic ar fi ca capsula de otel sa cedeze, niste profesori austrieci chiar ar fi dovedit ca niste cordoane de sudura ar fi subdimensionate.
Din fericire cu fiecare ora care trece pericolu devine mai mic deoarece mamaliga aia se raceste.
Cristina R.
15 martie 2011Liviu @ 13:
Gestul lui Merkel e pur oportunist-politic–si genial–menit de a evita o confruntare uriasa cu „Verzii” neo-rosii si anti-nuclearii din Germania, probabil partida cea mai puternica „verde” si anti-energie nucleara din lume, care, din cite am citit, a iesit deja in strada.
Inchiderea a opt reactoare nucleare in Germania, pentru trei luni, e nimica toata in contextul economiei germane. In plus, fii sigur ca lucratorii de la reactoarele inchise vor fi despagubiti superb.
dr pepper
15 martie 2011http://www.commentarymagazine……as-policy/
nimicgrav ungureanu
15 martie 2011sint de acord cu cel care a zis pe aici ca idioti sint si cei care inflameaza gratuit dar si cei care pretind ca nimic grav nu s-a intimplat si nici nu se poate intimpla. acum arunca apa cu niste galeti mai mari din elicopter-operatiune mai mult de imagine fiindca peste jumatate din cele 5 tone ale galetii aterizeaza pe linga tinta. si acum dupa 4 galeti s-au oprit fiindca radiatiile sint prea mari..in timp ce americanii isi tin trupele la 50 de mile distanta..samd. ok nici panica gratuita dar nici „somn usor”-nimic nu s-a intimplat..!
nimicgrav ungureanu
15 martie 2011Bungling, cover-ups define Japanese nuclear power
(AP) – 3 hours ago
TOKYO (AP) — Behind Japan’s escalating nuclear crisis sits a scandal-ridden energy industry in a comfy relationship with government regulators often willing to overlook safety lapses.
Leaks of radioactive steam and workers contaminated with radiation are just part of the disturbing catalog of accidents that have occurred over the years and been belatedly reported to the public, if at all.
In one case, workers hand-mixed uranium in stainless steel buckets, instead of processing by machine, so the fuel could be reused, exposing hundreds of workers to radiation. Two later died.
„Everything is a secret,” said Kei Sugaoka, a former nuclear power plant engineer in Japan who now lives in California. „There’s not enough transparency in the industry.”
Sugaoka worked at the same utility that runs the Fukushima Dai-Ichi nuclear plant where workers are racing against time to prevent a full meltdown following Friday’s 9.0 magnitude quake and tsunami.
In 1989 Sugaoka received an order that horrified him: edit out footage showing cracks in plant steam pipes in video being submitted to regulators. Sugaoka alerted his superiors in the Tokyo Electric Power Co., but nothing happened. He decided to go public in 2000. Three Tepco executives lost their jobs.
The legacy of scandals and cover-ups over Japan’s half-century reliance on nuclear power has strained its credibility with the public. That mistrust has been renewed this past week with the crisis at the Fukushima Dai-Ichi plant. No evidence has emerged of officials hiding information in this catastrophe. But the vagueness and scarcity of details offered by the government and Tepco — and news that seems to grow worse each day — are fueling public anger and frustration.
„I can’t believe them,” said Taketo Kuga, a cab driver in Tokyo, where low levels of radiation was observed Tuesday, despite being 140 miles (220 kilometers) away from the faulty plant.
Kuga has been busy lately driving to airports and train stations people eager to get out and flee southward. And it unsettles him the information about radiation is all over the Internet, hours before officials make their announcements.
„I don’t feel safe,” he said.
Tokyo Electric Power Co. official Takeshi Makigami says experts are doing their utmost to get the reactors under control.
„We are doing all that is possible,” he told reporters.
Worried that over-dependence on imported oil could undermine Japan’s humming economy, the government threw its support into nuclear power, and the industry boomed in profile and influence. The country has 54 nuclear plants, which provide 30 percent of the nation’s energy needs, is building two more and studying proposals for 12 more plants.
Before Friday’s earthquake and tsunami that triggered the Fukushima crisis and sent the economy reeling, Japan’s 11 utility companies, many of them nuclear plant operators, were worth $139 billion on the stock market.
Tepco — the utility that supplies power for Japan’s capital and biggest city — accounted for nearly a third of that market capitalization, though its shares have been battered since the disasters, falling 65 percent over the past week to 759 yen ($9.6) Thursday. Last month, it got a boost from the government, which renewed authorization for Tepco to operate Fukushima’s 40-year-old Unit 1 reactor for another 10 years.
With such strong government support and a culture that ordinarily frowns upon dissent, regulators tend not to push for rigorous safety, said Amory Lovins, an expert on energy policy and founder of the Rocky Mountain Institute.
„You add all that up and it’s a recipe for people to cut corners in operation and regulation,” Lovins said.
Competence and transparency issues aside, some say it’s just too dangerous to build nuclear plants in an earthquake-prone nation like Japan, where land can liquefy during a major temblor.
„You’re building on a heap of tofu,” said Philip White of Tokyo-based Citizens’ Nuclear Information Center, a group of scientists and activists who have opposed nuclear power since 1975.
„There is absolutely no reason to trust them,” he said of those that run Japan’s nuclear power plants.
Japan is haunted by memories of past nuclear accidents.
—In 1999, fuel-reprocessing workers were reported to be using stainless steel buckets to hand-mix uranium in flagrant violation of safety standards at the Tokaimura plant. Two workers later died in what was the deadliest accident in the Japanese industry’s history.
— At least 37 workers were exposed to low doses of radiation at a 1997 fire and explosion at a nuclear reprocessing plant operated in Tokaimura, northeast of Tokyo. The operator, Donen, later acknowledged it had initially suppressed information about the fire.
— Hundreds of people were exposed to radiation and thousands evacuated in the more serious 1999 Tokaimura accident involving JCO Co. The government assigned the accident a level 4 rating on the International Nuclear Event Scale ranging from 1 to 7, with 7 being most serious.
— In 2007, a powerful earthquake ripped into Japan’s northwest coast, killing at least eight people and causing malfunctions at the Kashiwazaki Kariwa nuclear power plant, including radioactive water spills, burst pipes and fires. Radiation did not leak from the facility.
Tepco has safety violations that stretch back decades. In 1978, control rods at one Fukushima reactor dislodged but the accident was not reported because utilities were not required to notify the government of such accidents. In 2006, Tepco reported a negligible amount of radioactive steam seeped from the Fukushima plant — and blew beyond the compound.
Now with the public on edge over safety, Tatsumi Tanaka, head of Risk Hedge and a crisis management expert, believes the government would find it difficult to approve new plants in the immediate future.
Tanaka says that, true to Japan’s dismal nuclear power record, officials bungled the latest crisis, failing to set up a special crisis team and appoint credible outside experts.
Tokyo Electric Power Co., regulators and the government spokesman have been holding nationally televised news conferences, sometimes several a day, on the latest developments at the Fukushima plant.
But the reactors have been volatile, changing by the hour, with multiple explosions, fires and leaks of radiation. The utility, regulators and government spokesmen often send conflicting information, adding to the confusion and the perception they aren’t being forthright, Tanaka says.
„They are only making people’s fears worse,” he said. „They need to study at the onset what are the possible scenarios that might happen in about five stages and then figure out what the response should be.”
Associated Press writers Joji Sakurai and Mari Yamaguchi in Tokyo and Justin Pritchard in Los Angeles contributed to this report.
Copyright © 2011 The Associated Press. All rights reserved.
dr pepper
15 martie 2011Radiation level falls at Japan Fukushima plant: agency
un alt scenariu: dupa cate am inteles, tsunami a volatilizat patru trenuri.
daca s’ar porni o campanie de isterizare despre nesiguranta trenurilor – s’ar trece la interzicerea lor?
sau asta e un subiect tabu doar pentru ca trenurile sunt dragi leftistilor?
dr pepper
15 martie 2011sau: Ciupagea Fulger, Institutul de Sănătate Publică: „Nu există risc în România după explozia de la centrala nucleară din Japonia”
ce sens are o asemenea stire?
care este probabilitatea ca „norul radioactiv” japo sa afecteze locuitorii Romaniei?
ca sa nu mai zic de coasta de vest a americii care dupa ce a fost evacuata de pomana de frica lui tsunami care s’a petrecut la peste 5,000 mile distanta, degeaba, acum traieste sub spectrul terorii „norilor radioactivi”.
nimicgrav ungureanu
15 martie 2011„tenurile sint dragi leftistilor..” ???? nu imi place deloc deloc stinga dar imi plac trenurile..dr pepper, esti ok? ai pierdut busola daca acum compari trenuri cu centrale nucleare macar doar pentru ca de exemplu daca un tren deraiaza sint victime si pagube punctual in timp ce un accident nuclear face victime si la ani dupa ce a avut loc si zone intregi devin de nelocuit cu zecile de ani..! nu e sfirsitul lumii dar stai pe faza sa vedem in cit timp se muta inapoi cei 200 000 oameni evacuati din zona si citi din muncitorii ramasi pe acolo sa stinga focul cu furtunu’ au sa se simta bine peste citeva zile si ani..
Vlad M.
15 martie 2011Omul spune asa: cateva trenuri au fost inghitite de tsunamiș Ce facem, incepem sa spunem ca nu sunt sigure?
Liviu Crăciun
15 martie 2011nimicgrav
ai pus un articol conspirationist si alarmist; stii ce se intimpla? cind se instaleaza neincrederea, panica, nu mai vezi decit ceea ce iti confirma temerile; zilele acestea sint foarte putine surse de informatii credibile – uite, spre ex insusi U.S. Nuclear Regulatory Commission Chairman Gregory Jaczko a declarat cu mina pe inima in congresul american ca nivelul apei la bazinul de combustibil uzat de la unitatea 4 este 0 – dupa care a urmat dezmintirea….
aici nu spune nimeni ca nu s-a intimplat nimic; spun doar ca discutiile in jurul accidentului sint cele care au scapat cu totul de sub control; si mai spun ca trebuie folosite surse credibile de informatii – de la o „aterizare fortata”, oricit de spectaculoasa ar fi, pina la apocalipsa e destula cale
– reactoarele sint sub control; temperaturile sint in scadere (la o parte dintre ele a scazut sub 100C)
– problema serioasa acum este la bazinele temporare pentru combustibil uzat de la unitatile 3 si 4; se pare ca a scazut nivelul apei si a crescut temperatura; au incercat sa arunce din elicopter apa si nu au reusit mare lucru; acum au pus in functiune tulumbele si se pare ca au rezultate
http://english.kyodonews.jp/ne…..79010.html
http://www.world-nuclear-news……03111.html
http://english.kyodonews.jp/ne…..79023.html
Nico
15 martie 2011Isteria continua http://www.antena3.ro/externe/…..20778.html
Opriti-i!
Liviu Crăciun
15 martie 2011Nico
nu sint 2, sint 11; nu-s camioane, is tulumbe, etc ????
de oprit nu mai opreste nimeni reactia in lant din capetele oamenilor; speram doar ca in citeva luni sa se racoreasca in mod natural ????
http://www.world-nuclear-news……03111.html
Nico
15 martie 2011Si oamenii de stiinta au devenit isterici. Au facut o prognoza a formarii viitorului nor radioactiv http://storage0.dms.mpinteract…..-i-131.gif
Ce fac ei este criminal si va avea consecinta din cele mai urate. Ce prosti sunt oamenii de stiinta.
Poate cineva sa le trimita articolul lui Liviu Craciun? Repede, pana nu explodeaza centrala, ca atunci Liviu Craciun va face alt articol excelent, ce nu va semana deloc cu actualul.
Daniel Francesco
15 martie 2011Ce-mi place la tine Nico este ca ai reale abilitati de comunicare si ca emani, scanteiezi si iradiezi de ironie mai tare decat U235. Ai uitat sa treci din articolul de pe Antena Feliks urmatoarea reclama:
Liviu Crăciun
15 martie 2011Nico
citeste articolul original din nytimes: „daca ar fi sa fie, ar putea fi asa si asa, dar oricum nu prea credem ca are cum sa fie; in consecinta, va spunem cum o sa fie” – asta e jurnalism serios?
http://www.nytimes.com/2011/03…..=1&hp
in articolul de fata am compilat citeva surse credibile, nu e o „compunere”; ceea ce nu se prea poate spune despre majoritatea articolelor din presa de zilele astea
antena3 si nytimes de unde crezi ca isi iau informatiile?
nimicgrav ungureanu
15 martie 2011„conspirationist si alarmist”.Liviule esti prea tare. Tot ce iti scapa e „conspiratie si alarma” Tepco e cunoscuta ca fiind extrem de „discreta” in privinta accidentelor sau incidentelor intimplate de-a lungul timpului la centralele pe care le detine. Nu o zic texanii ci o zic si stiu japonezii. Am spus ca nu e sfirsitul lumii dar nici timpenii de genul „nimic grav/totul sub control/aia au plecat acolo de nebuni etc” Scuze dar ambele directii ale exagerarilor sint obtuze.
Liviu Crăciun
15 martie 2011nimicgrav
„Bungling, cover-ups define Japanese nuclear power” ti se pare o afirmatie rezonabila, neconspirationista, nealarmista?
atunci de ce „apocalipsa nucleara” ar fi o exagerare? recunosc ca imi scapa diferenta
nimicgrav ungureanu
15 martie 2011ok daca nu vezi diferenta intre „cover-ups define Japanese nuclear etc” si „apocalipsa nucleara” inseamna ca iti scapa si alte 3000 de nuante si atunci nu mai are sens sa schimbam opinii, linkuri samd pe acest subiect. in rest, am sa citesc cu placere aproape tot ce e postat pe liniedreapta. ciao!
calehari
15 martie 2011Nu stiu daca va avea loc apocalipsa nucleara la Fukushima , apocalipsa , ceruta , ordonata parca de isteria declansata la nivel mondial . Daca este sa ne luam dupa presa , ea va avea loc pentru ca, pentru Rating , apocalipsa reprezinta regalul gustativ si Ratingul mare gourmand este uneori si un gourmet . Cand ii privesc insa pe japonezi imi dau seama ca , apocalipsa pare o biata paiata acolo unde s-au nascut demnitatea , curajul , solidaritatea , nobletea sufleteasca , spiritul de sacrificiu si onoarea .
ateu
15 martie 2011Da, poti fi omorat de un bocanc cazut din cer, daca:
1. are viteza suficient de mare
2. ploua cu bocanci si n-ai adapost. Vei muri „printr-o mie de lovituri”.
Punctul 2 se aplica radiatiilor, caci adapost adevarat nu prea exista (poate cu exceptia buncarelor construite special; si chiar si in cazul asta vei fi nevoit sa mananci ceva ce probabil va fi radioactiv). Efectul radiatiilor este cumulativ. Ai zis ca doza de radiatii este mai mica decat cea a unui scan CT. Eu nu stiu pe nimeni care sa fi fost scanat in continuu timp de un an sau mai mult, ca sa pot fi atat de sigur de consecintele asupra sanatatii.
E foarte bine ca se pune accentul pe accidentul nuclear si nu pe celelalte operatiuni. Un cutremur se intampla o data; cu radiatiile te confrunti ani de zile si chiar o viata intreaga (daca ai ghinionul sa faci cancer din cauza lor).
Iar minimizarea efectelor unui accident nuclear, sau posibilitatii inrautatirii situatiei (izvorata desigur din mentalitatea bicolora, fara nuante de gri, „environmentalisti = rai; energie nucleara = buna”) mi se pare de o inconstienta crasa. Cine ar fi crezut ca inliniedreapta si condecerea URSS ar putea cadea la intelegere macar intr-o chestiune:
http://en.wikipedia.org/wiki/Kyshtym_disaster (INES 6, la fel cum e recunoscuta Fukushima de non-japonezi)
Zona rezervatiei din Urali e in continuare contaminata, dupa 50 de ani. Cred ca Japonia are si-asa prea putin pamant utilizabil pentru dezvoltare economica. Iar existenta unei doze ridicate de radiatii in raza capitalei Tokyo ar fi un dezastru (la 30 de milioane de locuitori, orice crestere de zero virgula x la suta in nivelul mortalitatii se traduce in mii de morti de cancer in cazul fericit. Ceea ce in mod misterios nu e o problema demna de luat in seama pentru unii, spre deosebire de 11 septembrie).
DanCanada
15 martie 2011@ateu: nu e vorba de minimizarea efectelor. E un articol pertinent, concret, la obiect, fara timpenii alarmiste. Preferi stilul RL sau EVZ cu titluri bombastice si continut nul sau idiot? Exemplu: evaluarea „norului radioactiv” cum o sa se duca vezi Doamne ata in California. Si cine estimeaza timpenia asta? Cum, pai reputata Organizaţia Tratatului pentru Interzicerea Testelor, subordonată ONU bineinteles. Deci Comitetul Potcovarilor afiliati UNESCO sau ONU „fireste” estimeaza ca o sa ploua cu potcoave. Hai sa fim seriosi! Nu vezi ca de dragul rating-urilor mass media romaneasca ne considera timpiti, ne insulta inteligenta? Pina si Pro TV e cretin: muzica tragica, imagini bineinteles teribile si burtiera care trebuie sa mentioneze Apocalipsa, Dezastru, Catastrofa etc. Dupa care se mira toti de ce este isterie in masa ori apar maniaci cu teoria conspiratiei…
Daniel Francesco
15 martie 2011William Briggs a definit termenul reporteritis:
Liviu Crăciun
15 martie 2011Theodore Rockwell – FUKUSHIMA: IT’S NOT ABOUT RADIATION, IT’S ABOUT TSUNAMIS
A lot of wrong lessons are being pushed on us, about the tragedy now unfolding in Japan. All the scare-talk about radiation is irrelevant. There is no radiation danger, there will be no radiation danger, regardless of how much reactor melting may occur. Radiation? Yes. Danger? No. Life evolved on, and adapted to, a much more radioactive planet, Our current natural radiation levels—worldwide—are below optimum. Statements that there is no safe level of radiation are an affront to science and to common sense. The radiation situation should be no worse than from the Three Mile Island (TMI) incident, where ten to twenty tons of the nuclear reactor melted down, slumped to the bottom of the reactor vessel, and initiated the dreaded China Syndrome, where the reactor core melts and burns its way into the earth. On the computers and movie screens of people who make a living “predicting” disasters, TMI is an unprecedented catastrophe. In the real world, the molten mass froze when it hit the colder reactor vessel, and stopped its downward journey at five-eights of an inch through the five-inch thick vessel wall. And there was no harm to people or the environment. None.
Yet in Japan, you have radiation zealots threatening to order people out of their homes, to wander, homeless and panic-stricken, through the battered countryside, to do what? All to avoid a radiation dose lower than what they would get from a ski trip.
The important point for nuclear power is that some of the nuclear plants were swept with a wall of seawater that may have instantly converted a multi-billion dollar asset into a multi-billion dollar problem. That’s bad news. But it’s not unique to nuclear power. If Fukushima were a computer chip factory, would we consider abandoning the electronic industry because it was not tsunami-proof? It would be ironic if American nuclear power were phased out as unsafe, without having ever killed or injured a single member of the public, to be replaced by coal, gas and oil, proven killers of tens of thousands each year.
Moreover, the extent and nature of the damage from seawater may be less than first implied. Rod Adams, a former nuclear submarine officer, who operated a nuclear power plant at sea for many years, says that inadvertent flooding of certain equipment with seawater was not uncommon. He includes electronics-laden missile tubes. “We flushed them out with fresh water,” he said. “Sometimes we had to replace insulation and other parts. But we could ultimately bring them back on line, working satisfactorily.”
The lessons from Japan involve tsunamis, not radiation.
John Galt
15 martie 2011Eu ma intreb de ce nu a venit nimeni cu ideea unor frigidere pana acum.
????
Liviu Crăciun
15 martie 2011cel mai bun lucru pentru japonezi este rezolutia onu privitoare la libia – mass-media are altceva de mestecat, asa ca oamenii isi pot vedea de treaba linistiti
IAEA: „Contrary to several news reports, the IAEA to date has NOT received any notification from the Japanese authorities of people sickened by radiation contamination.”
inca un lucru despre scala INES: va rog sa observati ca japonezii au propus foarte conservator si IAEA a acceptat nivelul 4, apoi 5, desi 2 din criteriile cele mai interesante pt public nu au fost indeplinite – nu au fost victime omenesti si nu s-a depasit 1Sv/h
Anca Cernea
15 martie 2011S-ar zice ca riscul de a suferi iradiere din cauza centralei de la Fukushima este mult mai mic decat riscul de a o patzi calatorind, de exemplu, cu un avion British Airways, in care un kgb-ist – anonim si disposable– duce, nu-stie-ce-duce, intr-o punga, portia de Poloniu pentru vreun Litvinenko.
http://www.litvinenko.org.uk/news/en/chronology/
dr pepper
15 martie 2011John Galt. ai inebunit? Pai cum sa foloseasca frigidere? vrei sa intre in alta isterie?
Inchipuieste’ti doar ( traducere libera de la just think about it) – freonu’ care a dat gaura’n ozon de era sa murim cu totii de la radiatiile solare si efectul de sera combinat cu incalzirea globala care a afectat schimbarile climaterice in asa fel incat noru’ apocaliptic nuclearo-atomic va strabate statele unite de la vest la est provocand un cutremur in marea neagra la 3 mile de constanta ce va genera un tsunami ce va sterge dobrogea de pe harta.
te pui cu „oamenii de stiinta”?
dr pepper
15 martie 2011asta e dezinformare!
stiu din sursa sigura ca un muncitor a murit in centrala nucleara lovit de un „crane” ( un fel de macara, banuiesc) – ( spre deosebire de aia patru mii care au murit striviti in trenuri => teorema stalinista ca patru mii sunt statistica).
si da, leftistii prefera trenurile, defapt cred ca au facut o fixatie pentru ele ( vor sa construiasca in florida si california) din dorinta de a ajuta populatia sa nu mai provoace incalzirea globala ca doar toata lumea stie de pe vremea cand soferii se rugau sa li se imbolnaveasca numerele de hepatita ca numai partidu’ si a sa elita de conducatori avea privilegiul din spatele volanului iar restu’ se puteau bucura de transportul pe scara.
+ ca prea multe sortimente de mazare de pe rafturile molurilor poate crea confuzie in mintea consumatorului de rand si asa destul de tulburat de atatea stiri senzationale.
( costin, mai ai video cu aia trei ‘telectuali dezgustati de trafic si multitudinea de produse de pe piata)
dr pepper
15 martie 2011askimodia asta e ceva de speriat!
dr pepper
15 martie 2011ps mi’a scapat DDT-ul dar am sa caut povestea lordului monckton despre cum ne’a salvat „oamenii de stiinta” de la genocid in masa.
Vlad M.
15 martie 2011Dr. Pepper
???? Buna asta!
Pataphyl
15 martie 2011Woman, grandson found under rubble in Japan
16-year-old boy leads rescuers to 80-year-old grandmother
Eighty-year-old Sumi Abe is wrapped in a blanket after being rescued from the wreckage of her home nine days after the massive earthquake and tsunami killed thousands in northern Japan.
Sixteen-year-old Jin Abe is carried from the rubble on Sunday.
emil b.
15 martie 2011Actualizare pentru „Intre idiotii care zugravesc o apocalipsa si cei care incearca sa spuna ca nu e nimic periculos, nu e nici o diferenta.” – neamtu tiganu, comentariul #10.
Fukushima update: get a grip part 2
dr pepper
15 martie 2011app de ce zicea nico:
citeam azi un articol foarte bun din AT si am realizat ca am inceput sa fac alergie la argumentele stangii despre ” un grup de cercetatori” sau „oamenii de stiinta” – bineinteles ca argumentele lui Liviu palesc in comparatie cu „grupul de cercetatori” din articole vagi scrise de ziaristi iesiti direct de pe bancile ecologiste care inafara de propaganda nu au nimic in cap.
The Ignorance of the Anti-Nuclear Power Press
(exact ce ziceam eu la comentariul #46)
dr pepper
15 martie 2011isteria deschide noi oportunitati de afaceri: ieri, pastilele de iod din statele unite – azi, aparatele geiger din franta
It’s True: Geiger Counters Have Sold Out in Paris
puterea presei asupra hoardei este colosala si infricosatoare in acelasi timp.
dr pepper
15 martie 2011http://techland.time.com/2011/…..-in-paris/
dr pepper
15 martie 2011e oficial: in statul Massachusetts a plouat cu atomi japo – Radiation in Mass. rainwater likely from Japan
cum sa va explic mai bine – statul asta se afla pe coasta de est la oceanul atlantic!
sunt curios totusi pana unde se pot intinde cu isteria.
Pataphyl
15 martie 2011doc, e nasol, într-o săptămînă-două se-ntoarce în Japonia, devine global…
Da’ dacă stă ploaia?… ????
nimicgrav ungureanu
15 martie 2011eu acum nu mai pricep domnilor. o demonteaza calm si cool fiindca de fapt nimic f grav nu s-a intimplat asa cum se spune in comentariul de inceput al acestui post si cum confirma mai apoi diversi preopinenti si toata lumea se intoarce linistita de unde a plecat si isi vede de viata si cultiva orez si legume si pescuieste in zona samd sau o ingroapa sub tone de nisip si materiale radioopace, ori se mai chinuie cu ea inca citeva luni ? folositi din nou tonul calm sau caterinca condescendenta, ce vreti voi ca stil, dar lamuriti-ma si pe mine va rog ! multumesc ! (despre centrala nucleara vorbesc desigur, nu despre trenuri ori avioane) ((de fapt despre macar 4 reactoare))
Nico
15 martie 2011În Japonia nu au fost şi nu vor fi emisii semnificative de radiaţii. “Semnificativ” înseamnă că localnicii nu vor fi afectaţi de cantităţi de radiaţie mai mari decît cele cu care vă întîlniţi într-un zbor cu un avion de cursă lungă sau într-un weekend petrecut în secuime.
Eu ma gandeam ca domnul Liviu Craciun se va ascunde in papusoi dupa ce a batut campii cu gratie – impreuna cu fanaticii sai
Stiam ca exista oameni cu capul pe umeri, dar pentru tine trebuie inventata o medalie!
Felicitari pentru efortul depus! Voi incerca sa popularizez cat mai mult articolul tau. Exceptional!
sau macar isi va cere scuze.
M-am inselat. Dumnealui se comporta ca si cum nu ar fi aberat la fel ca si comunistii sovietici in 1986.
Asa ca iata ce se mai intampla prin Japonia unde nu au fost si nu vor fi emisii semnificative de radiatii, cum nu au fost nici la Cernobil http://www.gandul.info/interna…..an-8149077
Liviu Crăciun
15 martie 2011Nico
sint ocupat acum, dar nu in papusoi; voi reveni cu un update asupra situatiei din Japonia;
„Fukushima este pe același loc cu Cernobîl” – desi semantic corect, induce rau de tot in eroare publicul; dar vinde foarte bine ca headline
John Galt
15 martie 2011http://www.youtube.com/watch?v=KKhTFmderWI
http://www.youtube.com/watch?v…..re=related
Primul e Cernobal, intre 25 aprilie si 9 mai
Al doilea videoclip e Fukushima intre 12 – 20 martie.
http://www.youtube.com/watch?v=JqJ-M47ntNg
Poate ar trebui sa plec in Noua Zeelanda. ????
Nico
15 martie 2011Va rog sa incepeti articolul cu formularea În Japonia nu au fost şi nu vor fi emisii semnificative de radiaţii. “Semnificativ” înseamnă că localnicii nu vor fi afectaţi de cantităţi de radiaţie mai mari decît cele cu care vă întîlniţi într-un zbor cu un avion de cursă lungă sau într-un weekend petrecut în secuime.
ca un semn de coerenta cu ce ati scris aici ????
John Galt
15 martie 2011Nico, tu vezi vro diferenta intre 0.001 – 0.01 si 100 – 1000 – 10.000 Bq/m^3?
????
Vlad M.
15 martie 2011Nico, saracul, e prea ocupat cu „fanaticii” d-lui Craciun pentru a-si mai pierde vremea cu facts. I-ai pus pana si clipurile alea, John, chestii vizuale pentru care nu ai nevoie de prea mult creier pentru a le pricepe. Degeaba.
Progresist. Astia nu gandesc, doar reactioneaza emotional si arunca lozinci.
nimicgrav ungureanu
15 martie 2011Nuclear fuel at the stricken Fukushima Daiichi power plant began melting just five hours after Japan’s March 11 earthquake, a Japanese nuclear engineer told a panel of U.S. scientists Thursday.
About 11 hours later, all of the uranium fuel in the facility’s unit 1 reactor had slumped to the bottom of its inner containment vessel, boring a hole through a thick steel lining, the University of Tokyo’s Naoto Sekimura told a committee of the National Academy of Sciences.
http://www.washingtonpost.com/…..story.html
dedicatie celor mai cool comentatori de pe planeta, la fel de nocivi ca si cei care se isterizeaza cind aud cuvintul „radiatii”. niste frustrati la gramada.
nimicgrav ungureanu
15 martie 2011Sekimura’s assessment further damages the credibility of the plant’s operator, the Tokyo Electric Power Co. (Tepco). This week, the company admitted for the first time that nuclear fuel in three of the plant’s reactors had melted — a conclusion that independent scientists had reached long ago.
And in a rare insight into internal deliberations at the Nuclear Regulatory Commission, which oversees U.S. power plants, Commissioner George Apostolakis said that NRC staff members “thought the cores were melting” early in the Daiichi crisis. This conclusion — and the lack of information from Japanese authorities — drove the commission’s controversial recommendation to evacuate Americans within 50-mile radius of the facility, an area far larger than the 12.5-mile evacuation zone then enforced by the Japanese government.
“The 50 miles was very conservative,” Apostolakis told the academy scientists. “You can’t say someone was right or wrong in this situation.” samd.
dr pepper
15 martie 2011Alex Epstein and Eric Dennis of the Center for Industrial Progress debate some of today’s top energy controversies with the activists at Occupy Wall Street.
http://www.youtube.com/watch?v….._embedded#!
http://alexepstein.com/
nu conteaza cate argumente poti aduce – e ca si cum ai vorbi cu un copac.