Mai intai, din magazinele venezuelene au disparut laptele, untul, cafeaua si malaiul. Acum, in Venezuela nu se mai gaseste hartie igienica. Este, bineinteles, vina opozitiei, sustine guvernul, care da vina pe aceasta pentru penuria de bunuri de baza si nu numai.
(…)
„Revolutia va aduce acestei tari echivalentul a 50 de milioane de role de hartie de toaleta. Vom satura piata pentru a calma oamenii”, a dat asigurari ministrul Comertului, Alejandro Fleming. (ziare.ro)
Cred cu tărieTM că România şi-ar putea aduce aportul pentru o remediere rapidă şi durabilă a acestei neplăcute situaţii. În numele umanitarismului, consistentele retururi şi, de ce nu, chiar şi tirajele noi ale ziarelor româneşti de (centru-)dreapta şi-ar putea gasi în sfîrşit o utilizare potrivită în folosul cetăţenilor venezueleni. Aici în România oricum nu produc decît poluare. Intelectuală.
Revista 22:
Moştenirea lui Hugo Chavez , de Caterina Preda (Eroul noii stângi latino-americane, învins de cancer, intră în panteonul select al liderilor „revoluţionari“. Blamat de cei care au trebuit să părăsească ţara majoritar cu destinaţia Miami ca urmare a instaurării regimului său, în general din segmentul cu venituri ridicate al societăţii, Hugo Chavez este şi adorat de cei mai săraci cetăţeni, care au beneficiat de pe urma politicilor sale şi care au fost mobilizaţi constant electoral de-a lungul celor 14 ani în care s-a aflat la putere.)
A MURIT Hugo Chavez , autor – Redactia? (În ochii multora, Hugo Chavez era noul „eliberator al Americii Latine” de sub dominaţia SUA. În discursurile sale, el obişnuia să citeze din Che Guevara şi să-l invoce pe Simon Bolivar, artizanul independenţei naţionale. În egală măsură, el era un mare admirator al fostului preşedinte cubanez Fidel Castro, pe care îl numea „părintele său”.)
Evenimentul Zilei:
Povestea de viață a lui Hugo Chavez
AMANT şi revoluţionar: Hugo CHAVEZ | VIDEO
România Liberă:
Hugo Chavez a MURIT
AFP: Hugo Chavez, un lider dedicat „revoluţiei bolivariene”
Adevărul:
Hugo Chavez, eroul poporului şi duşmanul americanilor
Pentru amicii noştri, membri ai centru-dreptei nedumerite, reluăm mai jos un exemplu de articol potrivit pentru un ziar moderat de centru-dreapta dintr-o fostă ţară comunistă:
Hugo Chavez- epitaf pentru un tiran
de Ioan StanomirUn accident al destinului a făcut ca moartea lui Hugo Chavez să coincidă cu împlinirea a şaizeci de ani de la dispariţia celui care a fusese părintele popoarelor, generalissimul Stalin. Nimic mai semnificativ decât această suprapunere care dă măsura vigorii tiraniei, în secolul trecut, ca şi în cel în care ne aflăm acum. Departe de a fi o forţă incapabilă să confrunte democraţia, autocraţia, indiferent de formele pe care le îmbracă, este, atunci ca şi acum, un formidabil obstacol în calea libertăţii.
O dată cu moartea sa, Hugo Chavez devine, în ochii stângii radicale şi al militanţilor anti-americani, un simbol al luptei pe care cei oprimaţi o duc împotriva puterii capitalului şi imperialismului. Om al poporului, implicat în cristalizarea unei solidarităţi internaţionale destinate să limiteze puterea Occidentului, Chavez se înscrie, în acest panteon select al fanatismului şi populismului, alături de inspiratorul direct al revoluţiei bolivariene, Fidel Castro. Legătura strânsă pe care Chavez a întreţinut-o cu preşedintele Iranului nu este nici ea întâmplătoare:din ura comună faţă de Statele Unite se naşte o alianţă ce reuneşte energiile islamo-fascismului şi populismului de extracţie castristă.
În fapt, cei care admiră opera de “justiţie socială” asociată cu domnia autoritară şi plebiscitară a lui Hugo Chavez ignoră, deliberat, faptul că pratica sa politică s–a întemeiat pe o violare, constantă şi programatică, a standardelor democratice pe care a afirmat că le respectă. Asemeni tuturor tiranilor moderni, Chavez a fost obsedat de construirea unei imagini luminoase şi senine de ocrotitor al celor în nevoie. Preţul pe care naţiunea venezueleană l-a plătit, spre a intra în paradisul socialist al lui Chavez , a fost îngrădirea şi lichidarea sistematică a libertăţilor ei politice. Utilizarea plebiscitului ca armă impotriva separaţiei puterilor în stat şi a echilibrului constituţional nu este o invenţie bolivariană. Chavez duce mai departe o tradiţie în care se îmbină dispreţul leninist pentru democraţie cu adaptabilitatea populistă a bonapartismului. Militar care îşi face intrarea în politică ca autor al unei lovituri de stat, profet al unei revoluţii care se fondează pe manipularea resentimentului, Chavez este parte din lungul şir de tragedii politice care au marcat spaţiul latino- american.
Popularitatea care pare să înconjoare pe tiran, în clipa morţii sale, nu poate uimi sau surprinde pe care care au curiozitatea de a se întoarce către Uniunea sovietică a anului de graţie 1953. Regimurile autocratice posedă această artă a confecţionării unanimităţilor, atât în elogiu, cât şi în disperarea ocazionată de despărţirea de dictator. Căci domesticirea naţiunilor rămâne amibiţia ultimă a celor care îşi fac din arbitrariu instrument de guvernare, iar din cultivarea urii temei al naşterii cetăţii lor totalitare.
Revista 22
7 Comments
Corneliu
17 May 2013Aminteste bine de hartia igienica dintr-o alta epoca de aur.
Am o solutie pentru venezuelieni. Mi-a inspirat-o Bula, el insusi o geniala creatie a Epocii.
Pai era o data o coada, dealtfel obisnuita, la hartie igienica. Si stateau oamenii la rand rabdatori, inarmati fiecare cu cate o bucatica de sfoara in buzunar, pentru ca rolele se vindeau la bucata si cel mai simplu era sa le duca acasa insiruite.
Trece din intamplare pe langa acea coada Bula, ducand un pachet intreg de hartie igienica.
Un amic al lui, care statea si el la rand, il vede, se mira tare si-l intreaba:
„Bai, Bulica, da’ de unde ai facut rost de un pachet intreg de hartie? Ai vreun aranjament pe undeva?”
Bula ii raspunde:
„Nu, Ioane, tocmai ma intorceam cu ea de la spalatorie…”
Anca Cernea
17 May 2013@ 2 Bună idee, Corneliu! Și ecologică!
Ceaușescu era vizionar și protocronist, inclusiv în materie de recycling!
Dar nici cu ziarele noastre democratice de centru-dreapta nu mi-e rușine. Numai bune de trimis lui Maduro. Să se șteargă la gură după spiciuri.
Corneliu
17 May 2013Anca, n-am nicio obiectiune. Si ca sa faca economie, sa foloseasca cu aceeasi ruptura de ziar intai jos si s-o recicleze pentru sus…
Dar nu e de ras. Si inca nu stiu cum au reusit, avand o atat de fantastica productie de petrol!
Liviu Crăciun
17 May 2013Corneliu, n-a fost greu deloc; petrolul nu iese singur, e nevoie de munca si investitii (macar arabii ii lasa pe altii sa lucreze daca ei nu-s in stare); si-apoi, mai adauga miscarea geniala cu petrocaribe, prin care eroul nostru voia sa-i ingenunchieze pe porcii de americani – americanii, evident, n-au avut nici pe naiba, sisturile bituminoase duduie, insa ei si-au administrat un sut bine plasat si probabil decisiv in zonele dureroase;
in articol se vede frumos explozia industriei petroliere venezuelene, iar pe grafic se vede frumos prabusirea importurilor sua; urmarea o constata pe pielea lor venezuelenii, ca doar nu conducerea de partid si de stat sau cheerleaderii din presa noastra de dreapta
http://www.economist.com/blogs…..l-industry
http://www.eia.gov/dnav/pet/hi…..1&f=M
emil borcean
17 May 2013Fiți calmi și nu mai răspândiți propaganda dușmanului de clasă! Revoluția va ieși victorioasă și din această încercare, iar popoul venezuelean îi va fi pe veci recunoscător:
Vlad M.
17 May 2013Slava lui Marx ca s-a gasit o solutie pentru hartia igienica! N-ai cum sa invingi capitalismul mondial fara hartie igienica.
DanCanada
17 May 2013Cum America e capul răutăţilor la tot ce mişcă-rîul-ramul, Venezuela ar trebui să verifice stocurile de hîrtie igienică de la White House, IRS, DOJ.
Văd că administraţia lui Obambi are atîtea scandaluri pe cap, încît o să le trebuiască muultă hîrtie igienică să şteargă/acopere rahatul (de cozonac, bineînţeles).