Am primit textul următor de la Adrian Buciuman și credem că prezintă interes pentru cititorii noștri, astfel încât îl prezentăm în rândurile de mai jos. (Vlad M.)
Credem că doamna Iulia Motoc este pe deplin calificată să ocupe poziția de judecător la CEDO.
Credem că orice persoană are dreptul legal sa părăsească o funcție și să candideze pentru o alta atunci când dorește.
Credem că în cazul membrilor CCR mandatul fix și inamovibil înseamnă atât o interdicție pentru alte instituții, inclusiv cea care i-a numit, de a-i schimba din funcție pe judecători, cât și o responsabilitate morală pentru cel numit de a nu părăsi funcția decât în situații grave (starea de sănătate, de exemplu). Nu putem să uităm că membrii CCR depun un jurământ și își asumă benevol o slujbă în serviciul public. O inamovibilitate eficientă trebuie să protejeze Curtea atât de amenințari, cât și de promisiuni. Promisiunile pot fi directe, explicite, sau subtile, sub forma „coincidențelor” care vin în întâmpinarea unor dorințe de realizare profesională a judecătorului, cu condiția ca acesta să accepte să părăsească funcția.
Credem că după 2019, ulterior expirării mandatului de judecător CCR, doamna Iulia Motoc poate candida cu succes la CEDO.
Ni se pare că situația creată prin candidatura acum a doamnei judecător la CEDO reprezintă un pericol pentru statul de drept și pentru independența Curții Constituționale, precum și un precedent riscant.
Amintim contextul în care apare această candidatură: în această primăvară Guvernul Ponta a emis o OUG prin care s-a schimbat modul de desemnare a candidaților României pentru postul de judecător la CEDO. Ordonanța s-a emis fără consultarea prealabilă cerută de lege, restrângând atribuțiile CSM și fără un motiv serios. Se poate ca intenția reală a autorilor acestei OUG să fi fost de a o îndepărta pe doamna Motoc din funcția actuală de judecător CCR și de a numi, via Senat, un alt judecător la CCR. Pentru aceasta, ei au schimbat procedura prin OUG, urmărind sa crească șansele doamnei Motoc de a ajunge la instanța europeană.
Pe termen mediu această numire creează un exemplu și precedentul pentru ca alte persoane (alți judecători CCR, membri CSM, judecători ICCJ) care sunt percepute drept incomode pentru actuala putere să fie momite – indirect, precum în cazul de față – cu diverse posturi (consul, după 2014 poate chiar ambasador, judecător pe la vreo curte europeana, reprezentant la nu știu ce organizație internațională).
Pe termen lung acestă numire subminează chiar rolul CCR. Nu degeaba judecătorii sunt inamovibili, iar numirile sunt pe termen lung și făcute decalat, de instituții diferite. Dacă se încetățenește ideea că postul e doar o etapă în carieră și se poate renunța la el, atunci s-ar putea să ne trezim peste 10-15 ani că niște derbedei vin la putere și reușesc într-un timp scurt să numească un număr mare de judecători. Ori unul dintre rolurile fundamentale ale curților constituționale este de a împiedica derapajele unei majoritați, inclusiv riscul ca un nou Hitler să poată instaura o dictatură sau ca un nou Lenin să abolească dreptul de proprietate.
Pentru comparație, să ne imaginăm cum ar fi ca președintele României, oricare ar fi el, să ne anunțe senin că își părăsește funcția în mijlocul mandatului deoarece a găsit un job mai bun – fie din punct de vedere material, fie mai adecvat CVului, fie cu mai multe șanse de împlinire profesională. Să ne imaginăm de asemenea ce scandal ar fi într-un stat cu o democrație solida, precum SUA, dacă guvernul ar încerca să-i faciliteze unuia dintre judecătorii Curții Supreme plecarea în altă funcție. Președintele american ar fi suspectat că încearcă să îndepărteze un judecător incomod și să numească unul mai pe plac.
Există funcții de mare răspundere, cu un mandat fix, care nu se pot părăsi în momente de criză.
Adrian Buciuman
Petiția Iulia Motoc la CEDO – nu înainte de 2019 poate fi semnată aici.
11 Comments
adib
24 June 2013In 2001 judecatorul Lucian Mihai a demisionat de la CCR. Fusese numit in 1998 de Emil Constantinescu si avea un mandat pana in 2007. In locul lui a fost numit sotul Rodicai Stanoiu.
Sper ca pe viitor orice candidat la CCR (cei numiti de parlament sunt audiati in comisii, si poate participa si societatea civila) sa fie intrebat in ce conditii ar pleca inainte de incheierea mandatului. Daca ii ofera o companie un post bine platit, cu garantii in caz de reziliere, pe un domeniu juridic care-l pasioneaza, pleaca ? Are vreo ambitie profesionala care l-ar determina sa renunte la functia de la CCR? Isi doreste sa ajunga la CEDO? La vreo alta curte internationala? In diplomatie?
Acesta ar fi rolul secundar al petitiei. Sa ne obisnuim cu totii, societate, judecatori, presa ca functiile de la Curte nu se parasesc. Altfel mecanismul de asigurare a independentei CCR se viciaza, numirile la Curte se fac prea des, iar judecatorii incomozi -pentru politicieni, pentru oameni de afaceri etc- ajung sa fie momiti cu posturi in alta parte. Important este si altceva: la CCR trebuie numite doar persoane capabile de statornicie, care isi dau seama ce responsabilitate isi asuma.
Anca Cernea
24 June 2013Pe lângă aspectul moral al părăsirii CCR pt un post mai interesant pt carieră, și mai puțin expus la mârlăniile antenelor, pe mine mă îngrijorează și ce va face Iulia Motoc la CEDO. Nu prea o văd echipată să se opună revoluției culturale pe cale judecătorească. Mă tem că, plină de euroentuziasm, va lucra cu mare zel pentru „progres”. E încă un motiv pentru care ar trebui să rămână la CCR.
adib
24 June 2013@2
Am sa fiu un pic rautacios.
Daca la CEDO face lucruri cu care nu suntem de acord, stim ce avem de facut: trebuie sa gasim un post si mai interesant si, subtil, sa o determinam sa plece. Si la CEDO mandatul e tot de 9 ani.
ioana h
24 June 2013Mda. Din pacate Iulia Motoc are astfel de inclinatii nai-artistic-progresiste. De exemplu este o admiratoare a lui Dan Alexe ????
ioana h
24 June 2013naiv-artistic-progresiste vroiam sa spun. Asta e, nimeni nu-i perfect. Dar oricum ar fi, orice preferinte ar avea in viata privata, zic ( judecand dupa deciziile si opiniile separate semnate de ea) ca ar trebui sa-si continue mandatul la CCR, mai ales intr-o perioada in care statul nostru si institutiile lui sunt atat de clatinate, iar actualii guvernanti nu se opresc. Nu stiu cum se face, dar tocmai la constitutie si CCR ( si ezitarile, subrezenia care vin din componenta ei) m-am gandit in seara asta: http://ihincu.wordpress.com/20…..ecorative/
bogdan
24 June 2013@anca cernea
Nu „o vezi”? Te „temi”? Esti prea amabila. Femeia a declarat ca este o sustinatoare a LGBT rights si a dat ca exemplu Yogyakarta Principles, cel mai radical document emis de lobbyul homosexual vreodata…
La CCR sau la CEDO, tot prost e…
ioana h
24 June 2013Bogdan, eu inteleg ce spui, dar uite care-i cheia in care ar trebui considerata pozitia ei la CCR: luciditate. Realitatea este cea care este, nu cea pe care ne-am dori-o noi. Prin urmare, lucid, pragmatic, lucrurile stau asa:
1. Cati judecatori CCR au avut de-a lungul timpului opinii corecte dpdv constitutional? ( urmareste, daca ai timp si rabdare, pe siteul lor, hotaririle si deciziile in materii importante). O minoritate. Ok. Cine face parte din aceasta minoritate? Vezi tot pe site-ul CCR. Si vei observa ca ea se numara printre aceia care constant, consecvent, chiar si atunci cand ea a facut singura opinie separata, a decis corect dpdv constitutional.
2. Lucid si pragmatic ( ce sa fac, asta mi-e meseria, m-am obisnuit sa fac diferenta): ce preferi? Un politruc heterosexual care te face praf cu legea si constitutia in mana, sau un homosexual care-si respecta profesia ( in speta juridica), legea, interesul public, pe tine si interesele tale. Concret: pe Ion Predescu sau pe Mona Pivniceru ( clar heterosexuali, clar vanduti intereselor de grup) sau pe Iulia Motoc, care nu incurca legea si misia pe care o are cu viata si convingerile ei private ( dovezi garla, cum spuneam, in acest sens)?
3. CCR ramane, la acest moment, singura autoritate in stat care-ti poate garanta ca se respecta constitutia. Componenta conteaza, s-a demonstrat ultima data ( caz de notorietate adica) vara trecuta. Iar mie putin imi pasa ce fac in viata lor privata membrii CCR ( sau oricare al judecator) daca isi respecta profesia si principiile ei.
4. Exista si homosexuali ( destui) pe lumea asta care isi respecta impecabil profesia si principiile ei, ba chiar si pe cele morale.
5. Ion Iliescu e clar heterosexual.
Si I rest my case.
Cu alte cuvinte, sa facem necesarele diferente ( in cazul de fata imperios necesarele – CCR are o componenta proasta dpdv profesional / etic profesional, stiu ce spun) si sa nu cadem ca si ideologii de stanga sau de orice fel, in pacatul etichetarii superficiala fara critica lucida, atenta, pragmatica, pe caz concret.
Sa ne pastram deci uzul ratiunii LIBERE si temperanta si moderatia, fara pasiuni ( intotdeauna restrictive de gandire lucida).
Hai, ca poti si tu ???? In acest sens, amintesc ce spunea un mare filosof politic si om politic, considerat de multi parintele conservatorismului, Edmun Burke:
“Men are qualified for civil liberty in exact proportion to their disposition to put moral chains upon their own appetites[…]in proportion as they are more disposed to listen to the counsels of the wise and good, in preference to the flattery of knaves. Society cannot exist, unless a controlling power upon will and appetite be placed somewhere; and the less of it there is within, the more there must be without. It is ordained in the eternal constitution of things, that men of intemperate minds cannot be free. Their passions forge their fetters.” EDMUND BURKE, Letter to a Member of the National Assembly, 1791
adib
24 June 2013@ioana h
IM e maritata si are un baietel. Sotul ei este ambasadorul Romaniei la UE, Mihnea Motoc.
Bogdan a zis ca este sustinatoare a LBGT. Mi se pare ca ati inteles altceva !
ioana h
24 June 2013adib, e prea mult ce-am scris si nu poti parcurge atent ( asa se impune ca sa intelegi corect un text) sau nu poti face usor trecerea din planul abstract ( vorbim de principiu si plasam rationamentul intr-o ipoteza, cu personaje ipotetice) in cel concret ( vorbim despre persoaneje reale, identificate)?
Sau amandoua?
Incearca totusi. E un exercitiu util in general. Hai, ca nu-i chiar asa greu ( cred eu; sau na, poate ma insel si ce cred eu ca-i simplu pentru altii e greu). Mai multa atentie deci. E pacat sa irosesti timp furnizand informatii tip „Miorita e o oaie si-un titlu de balada” in timp ce noi vorbim de substratul conversatiei ei cu ciobanul.
George Daniel
24 June 2013O veste bună.
Parlament: Candidatura Iuliei Motoc pentru funcţia de judecător CEDO, avizată NEGATIV în comisii. Aviy pozitiv au primit Bianca Guţan, Florin Streteanu şi Tudor Panţâru.
http://www.mediafax.ro/social/…..i-11024690
bogdan
24 June 2013@ioana h
Dar care e decizia corecta dupa care te ghidezi? Ca l-a repus pe Base in functie, dupa referendum? Poate ca da, nu ma pronunt.
Problema pe care o invoc eu este ca in ultimii 10-15 ani, activismul judiciar al judecatorilor CEDO de felul I.M., pe care (si) altii i-au considerat foarte onesti si respectabili initial, au provocat o revolutie prin crearea de noi drepturi in urma unor decizii catastrofale. Noi suntem implicati in cateva cazuri ca terta parte, unul chiar acum (http://provitabucuresti.ro/act…..o-eugenism) asa ca stiu bine ce spun. (De exemplu http://www.culturavietii.ro/20…..mosexuali/ ) Nu pot sub nicio forma avea incredere ca, ajunsa la CEDO, I.M. va uita brusc simpatia pe care o arata unui document radical.
Apropo, dupa ani de esecuri la ONU si alte organisme mondiale, se incearca acum legitimarea principiilor Yogyakarta printr-o rezolutie a OSCE. Odata trecuta rezolutia, ne vor fi varate pe gat in aplauzele entuziaste ale unora ca dna I.M. Nici macar nu va mai fi nevoie atunci sa-si lase acasa convingerile private – ele vor rezona cu politicile oficiale.