Lăsând gluma la o parte, tocmai pentru că a fost vorba despre niște alegeri cât se poate de serioase, în ciuda performanței comice a unora dintre candidați, sunt două chestiuni care pe mine mă fac să mă minunez de acest USR+.

1. Când au început să apară vocile care denunțau posibilul număr de magie al lui Paleologu, cei care ne spuneau cum de dragul turului II fără PSD alte partide ar trebui să se alinieze în spatele lui Dănuț și ne explicau despre imoralitatea concurării Salvatorului, USRiștii chiar nu vedeau cum se scriau drafturile unor scuze pentru eșecul răsunător ce urma să vină? Cât de plin de sine, dar și îngălbenit de victimizare trebuie să ajungi, de crezi că un candidat al unui partid care a luat 1/4 din voturile tale acum șase luni (PMP), susținut de un partid care nu a reușit nici măcar să strângă semnăturile pentru a participa la scrutinul de acum 6 luni (AD), este principalul motiv pentru care o să eșuezi, când este cât se poate de evident, cu ochiul liber, că balastul care te frânează e însuși individul de pe propriul afiș? Când dai vina pe alții, pe ghinion, pe sisteme, în loc să ”încetezi cu smiorcăiala și să te pui pe treabă, analizând și făcând schimbările necesare”, așa cum propune Clotilde Armand, se prea poate ca Dan Barna să fi fost candidatul potrivit pentru USR+ și voturile pierdute să fi fost ale unor oameni dezamăgiți, frustrați, resemnați.

2. Pentru o formațiune care se mândrește cu tinerețea, modernitatea și relevanța sa europeană, USR+ a făcut niște gafe cel puțin ciudate. Chiar nu au remarcat cât de greu a fost desemnat Barna drept candidat intern? Nu și-au pus întrebări? Când au apărut zvonurile în partid care sugerau „trădarea” către Paleologu, nu s-au gândit că problema e la ei, în loc să pretindă că zvonurile vin dinspre exterior? Pentru un partid care se mândrește că e construit din și pentru membri activi și implicați, cât de grav e că nu a reușit să strângă rândurile în cel mai simplu dintre scrutinele electorale? (La locale sau la parlamentare mai pierzi că ai și candidați mai puțin simpatici propriului electorat) Când sondajele din campanie îți spun că o să pierzi glorios, nu e mai ușor să verifici sondajele, decât să pretinzi că sunt mincinoase?

Să nu mă înțelegeți greșit. USR+ mi-a displăcut dintotdeauna. Nu sufăr alături de ei și înfrângerea lui Barna (luată ca atare) mă bucură, atât din motive personale, cât mai ales ideologice. Însă, în ciuda acestor lucruri, n-am cum să nu fiu îngrijorat când văd cum un partid în care există, fără doar și poate, mulți oameni competenți, construit „de la zero”, încercând să copieze modele occidentale, eșuează lamentabil în atât de scurt timp. Chiar dacă le dezavuez ideologia, n-am cum să nu văd în acest eșec electoral al lor semnul că rămânem tot needucați politic și nepregătiți să construim formațiuni oneste, capabile să aducă o schimbare politică, socială, cultural și spirituală consistentă, nici la stânga, dar nici la dreapta.

Imagine: Eu însămele (Don’t assume my gender, you bigotz!)