FUNDATIA IOAN BARBUS

Molotov n-a regretat niciodată

Corespondenta agenţiei de presă RIA Novosti Maria Frolova a luat pe 21 august 2009 un interviu politologului Viaceslav Nikonov, conducătorul fundaţiei Russian World şi nepot al lui Viaceslav Molotov, semnatarul pactului Ribbentrop-Molotov din partea Uniunii Sovietice. Vă prezentăm în continuare traducerea unei mari părţi a interviului. Concluzie: proverbul nostru “aşchia nu sare departe de trunchi” …

Corespondenta agenţiei de presă RIA Novosti Maria Frolova a luat pe 21 august 2009 un interviu politologului Viaceslav Nikonov, conducătorul fundaţiei Russian World şi nepot al lui Viaceslav Molotov, semnatarul pactului Ribbentrop-Molotov din partea Uniunii Sovietice. Vă prezentăm în continuare traducerea unei mari părţi a interviului. Concluzie: proverbul nostru “aşchia nu sare departe de trunchi” e valabil şi pentru ruşi.


Maria Frolova: – A existat vreo alternativă la pact? Acesta a apropiat războiul cu Germania sau l-a amânat?

V.Nikonov: – Teoretic exista o alternativă. Conducerea sovietică a propus-o mai întâi în aprilie 1939, sau chiar mai devreme. Aceasta era ideea unei securităţi colective europene, bazate pe înţelegerile sovietice cu Marea Britanie şi Franţa că să se garanteze securitatea Poloniei şi României. În principiu, sistemul putea să conducă la reducerea drastică a posibilităţii ca Germania să declanşeze un război împotrivă Poloniei. Nu putem decât să regretăm că nu s-a aplicat această idee. Toate incercariele de a o implementa au fost lipsite de succes, în principal pentru că Franţa şi Marea Britanie erau puţin doritoare să se angajeze la obligaţii extrem de serioase şi mai apoi, deoarece Polonia şi România nu-şi doreau să accepte garanţii de securitate de la Uniunea Sovietică. Aşadar această alternativă a fost o pură speculaţie.

Războiul împotriva Poloniei era iminent, iar situaţia cerea înţelegeri practice. În mod regretabil, delegaţiile franceze şi britanice care lucrau la Moscova în august 1939 nu erau autorizate să semneze niciun fel de înţelegere. De aceea a fost o alegere de-a lui Hobson. De fapt, Uniunea Sovietică nu a avut opţiuni.

Pactul nu a afectat lansarea programului de atac asupra Poloniei. Data atacului fusese stabilită cu mult înainte ca (pactul, n.t.) să fie semnat, şi Hitler ar fi atacat Polonia în orice caz, cu pact sau fără. El nu vedea nicio diferenţă dacă avea o şansă să pornească războiul împotriva Uniunii Sovietice simultan cu atacul asupra Poloniei. Este posibil ca el să fi avut intenţia să atace chiar atunci Uniunea Sovietică.

Maria Frolova: – Atacul german a luat prin surprindere conducerea sovietică?

V.Nikonov: – Uniunea Sovietică aştepta atacul în fiecare zi. Nu era nicio diferenţă dacă ar fi venit în iunie 21 sau 22, în 1941.

Maria Frolova: – Deci conducătorii sovietici se aşteptau la război în ciuda pactului?

V.Nikonov: – Uniunea Sovietică aştepta atacul în fiecare zi. Nu era nicio diferenţă dacă ar fi venit în iunie 21 sau 22, în 1941.

Maria Frolova: – Deci conducătorii sovietici se aşteptau la război în ciuda pactului?

V.Nikonov: – Da, se aşteptau. Conducerea sovietică era 100% sigură că va fi un război. S-a reuşit să se amâne în 1939. Bunicul meu mi-a spus că se aşteptau la un an de respiro, dar a fost chiar mai lung. A mai fost o speranţă de amânare până la acel târziu 21 iunie, 1941.

Maria Frolova: – A existat vreo diferenţă între Pactul Ribbentrop-Molotov şi Acordul de la Munchen?

V.Nikonov: – Acordul de la Munchen nu s-a ocupat de sferele de interese. În Munchen nu au fost semnate pacte de neagresiune. Afost o întrunirea a liderilor vest-europeni pentru a discuta revendicările teritoriale ale Germaniei asupra Cehoslovaciei. Argumentaţia germană a fost acceptată. Cu alte cuvinte, o parte din Cehoslovacia a fost cedată Germaniei. Mai târziu, Occidentul a închis un ochi la anexarea de facto a pământului cehesc. Nu a fost nimic în comun între pactul germano-sovietic şi ceea ce a avut loc la Munchen. Ani de zile statele occidentale au încurajat agresiunea germană şi italiană.

Maria Frolova: – Molotov şi-a împărtăşit cuiva impresiile despre întâlnirile sale cu delegaţia germană?

V.Nikonov: – A făcut-o. El a spus că delegaţii germani erau „oameni serioşi”. Totuşi, el se întâlnea practic în fiecare zi cu miniştrii de externe şi şefi de state, de aceea cred că acea întâlnire a făcut o impresie de neuitat pentru el, oricât de importantă ar fi fost.

Maria Frolova: – A avut vreo importanţă pactul pentru Molotov? Ce credea despre el?

V.Nikonov: – L-a aprobat. A spus că pactul permitea ţării sale să se pregătească de război şi, într-o analiză finală, să câştige războiul. El nu a regretat niciodată că l-a semnat.

Daniel Francesco

Daniel Francesco

Ce ai mai putea citi

Comentarii

  1. Imperialistu'Spune:

    Răspunde
    septembrie 5, 2009

    1. Sudetenlandul era oricum prea putin ceh. Trebuia sa faca de la bun inceput parte din Germania, dar ca si in cazul Austriei, Aliatii invingatori in primul razboi mondial nici nu au vrut sa auda de idee.

    2. Victor Suvorov scrie in cartile lui ca atacul german din 1941 nu a fost altceva decat o preintampinare a atacului sovietic. Adolf Hitler ar fi pornit la razboiul impotriva URSS mai degraba fortat de tradarea lui Stalin decat din entuziasm arian.

  2. RiddickSpune:

    Răspunde
    septembrie 5, 2009

    Am o porţiune din ziarul „Universul”, din 26 august 1939. Scrie acolo: „La Moscova s-a încheiat vizita Dl Ribbentrop. Se pare că unele documente nu au fost facute publice”; „agenţia de presă poloneză X spune că avioane de recunoaştere germane au pătruns în spaţiul aerian polonez, in zona Danzig, fiind respinse de artileria antiaeriană poloneză”; „agenţia de presă germană Y, spune că un avion de pasageri care efectua o cursă către Danzig, a fost bombardat de baterii poloneze, şi de un vas militar polonez” .
    Alte articole: Despre cooperarea economică cu iugoslavia, se vorbea de voumul tranzitului de şlepuri pe canalul Bega; despre Turcia, ca ţară neutră, dar cu o importantă armată – aveau loc manevre militare (ieşise din Înţelegerea Balcanică ?);despre…bande înarmate care jefuiesc caravanele şi călătorii, în trecătorile din Afghanistan, şi ciocniri cu trupele britanice, în incursiune din India în urmărirea bandelor.

  3. TurnofftheglorySpune:

    Răspunde
    septembrie 5, 2009

    Moldova leader pushes for unification with Romania

    CHISINAU, September 5 (RIA Novosti) – Moldovan Parliament Speaker Mihai Ghimpu said during a televised interview on Saturday he would like to annul the country’s sovereignty and unite with Romania.

    When asked by the interviewer if he was a unionist, Ghimpu answered positively.

    „Yes, I am. The idea belongs to me, to someone who knows history,” Ghimpu said in regard to uniting Moldova and Romania.

    Moldova’s acting president Vladimir Voronin formally resigned on Wednesday to become a member of parliament, after strongly criticizing the incoming leadership.

    Under the country’s constitution, newly elected parliamentary speaker Mihai Ghimpu will become acting president. Ghimpu, who leads the Liberal Party, has openly supported unification with Romania.

    The legislature must elect a new president, but the ruling majority currently falls eight votes short of being able to do so. If no president is elected, the legislature must be dissolved and a new parliamentary election called, according to the constitution. However, parliamentary elections may not be held more than twice a year, meaning no further elections can be held in 2009.

  4. Imperialistu'Spune:

    Răspunde
    septembrie 5, 2009

    Multumesc, TOG!

    Presa rusă scrie că Mihai Ghimpu nu va promova unirea Republicii Moldova cu România

    „Parlamentul Republicii Moldova nu va promova unirea cu România”. Aşa titrează mai multe instituţii media din Federaţia Rusă, care citează un interviu oferit de spicherul Parlamentului Mihai Ghimpu postului de radio rusesc „Echo Moscvî”.

    „Ca orice persoană, am un punct de vedere. Dar nu am declarat că voi promova o politică în această direcţie. Dacă spun că vorbesc în limba română, asta nu înseamnă că sunt pentru unirea Moldovei cu România. Da, sunt unionist. Dar sunt şi preşedintele unui partid, care are un program politic, pe care sunt obligat să îl respect”, a declarat Mihai Ghimpu pentru „Echo Moscvî”.

    „Astăzi, urmează să abordăm situaţia din alt punct de vedere. Programul nostru politic prevede două puncte principale: lichidarea sărăciei şi integrarea în Uniunea Europeană. Dar integrarea în UE presupune că statalitatea Republicii Moldova se păstrează”, a mai adăugat Ghimpu.

    In realitate, stirea de pe agentiile rusesti este o non-stire. Evident ca Ghimpu nu va cere acum reunirea Moldovei cu Romania, dar este foarte bine ca la conducerea parlamentului moldovean se afla, pentru prima data in multi ani, un patriot care nu neaga legaturile evidente dintre romanii de pe un mal si celalalt al Prutului. Revenirea Moldovei in cadrul Romaniei va dura, dar cu oameni precum Ghimpu, e asigurata. Important e ca ei sa detina functii in stat si sa intoarca valul propagandei staliniste.

    Riddick > Interesante titluri :D.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ro_RORomanian