ILD: Ce scor sperați să obțineți la europarlamentare și de ce credeți că meritați un nou mandat în PE?

Monica Macovei: Sincer, sper că partidul va obține între 18 și 20 la sută, și am în vedere ultimul sondaj pe care eu l-am văzut, care e din martie 2014, făcut de Partidul Popular European. PDL avea 18%.

În ceea ce mă privește, vreau să continui ce am făcut. Mă întrebați de ce merit? Pentru că am fost cea mai bună în mandatul care a trecut. Am făcut 40 de legi, mai mult decât au făcut cei 16 europarlamentari PSD și PNL la un loc. În ceea ce privește conținutul lor și relevanța pentru români, trebuie spus că orice lege adoptată în Parlamentul European, fie că este directivă, regulament sau rezoluție, este aplicabilă și României, și românilor, și ne afectează viața exact la fel cum ne afectează legile adoptate de Parlamentul național.

De exemplu, ultima și, probabil, cea mai cunoscută, este Legea Confiscării Averilor infractorilor. În această lege europeană, aplicabilă și în România, am introdus confiscarea extinsă. Adică, în plus față de confiscarea strictă a sumei pe care o pesoană condamnată a luat-o ca mită sau a sumei câștigate din trafic de persoane, judecătorul va confisca averea nejustificată: banii și bunurile, pe care persoana respectivă nu le poate justifica cu venitul legal. De asemenea, se confiscă și bunurile puse pe numele altora. Precizez asta deoarece în România există această “modă”, să muți pe numele verilor, cumnaților, prietenilor sau să divorțezi, ca să scapi de confiscare. Vreau să continui în mandatul următor și să introduc și confiscarea civilă, pe care o practică Marea Britanie, Irlanda sau Statele Unite, și unde statul se îndreaptă direct împotriva contului, casei, terenului, bunului, dacă se dovedește că acestea provin din fapte penale, dar fără să urmărească să trimită persoanele respective la închisoare, fără să cheme pe cineva în judecată într-un dosar penal. Nivelul de probațiune într-un proces civil este diferit, pentru că, în mod evident, nimeni nu riscă închisoarea. Acest sistem este foarte eficient în a confisca banii și bunurile, pentru că după toți acești ani de luptă cu frauda, corupția, evaziunea fiscala ș.a. vedem că dacă nu iei banii, ei circulă și creează alți bani murdari. Chiar dacă o persoană stă la închisoare trei ani sau cinci ani, între timp rețeaua de crimă organizată pe care o conducea, sau din care făcea parte, lucrează și creează mai mulți bani, iar atunci când iese din închisoare, persoana respectivă este și mai bogată decât atunci când a intrat.

ILD: Ați vorbit de un sondaj realizat de PPE. Credeți că este o vulnerabilitate faptul că există mai multe partide în România ce se revendică a fi de dreapta, ba chiar sunt patru care se revendică din PPE, fie că unele sunt membre (PNȚCD, PDL, UDMR) fie că doresc să adere (FC, PMP)?

Monica Macovei: Nu aș spune chiar vulnerabilitate, dar da, sunt multe partide, care se pretind a fi pe latura dreaptă a scenei politice din România și pentru a se menține democrația în România nu văd altă soluție decât să se creeze un mare partid de dreapta. Trebuie să ajungem odată la asta și să încheiem cu alianțele între partide mai mari sau mici, alianțe care am văzut că scârțâie și că nu pot asigura o bună guvernare reală a țării. În Partidul Popular European acum sunt PDL, UDMR, PNȚCD și a făcut cerere de intrare Forța Civică, nu știu dacă și Partidul Mișcarea Populară. Sigur, cei de acolo se întreabă și ne întreabă de ce suntem atâtea partide din România în PPE? Și din alte țări vin mai multe partide într-un grup politic, dacă există nuanțe care le despart. Revenind acasă, în România, pentru că asta este cel mai important, trebuie să facem un mare partid de dreapta.

ILD: Și care ar fi primii pași ce trebuie făcuți pentru a ajunge la o astfel de construcție? Dumneavoastră sunteți în PDL. Către cine ar trebui să se uite PDL-ul imediat după 25 mai?

Monica Macovei: Cred că trebuie să începem prin a avea discuții cu toată lumea. În primul rând să te lămurești clar că toată lumea vrea același lucru, că are valori de dreapta și chiar crede în ele. Sunt partide nou înființate și poate că unele dintre ele să crească mai întâi. Este nevoie însă și de o clarificare doctrinară și de clarificare pragmatică, ce vrei tu să faci pentru România, pe domeniul sănătății, finanțelor, justiției. Să vezi dacă ai aceleași obiective și dacă vezi realizarea acestora prin aceleași măsuri.

ILD: Spuneți de fapt că trebuie să discutăm despre unificarea dreptei plecând de la valori și nu de la oameni, cum se discută în ultimii ani.

Monica Macovei: De la valori și obiective, sigur că da, și de la ce vrea fiecare pentru România, ca partid, pe fiecare domeniu. Așa văd discuția. Unele poate că vor dori alianțe, unele poate că vor dori fuziuni, dar finalul trebuie să fie o fuziune sau măcar două partide mari într-o alianță de dreapta.

ILD: Și nu credeți atunci că tensiunile personale care există între liderii dreptei pot constitui un impediment?

Monica Macovei: Răspunsul meu este simplu. Nu mă interesează tensiunile personale și dacă nu pot trece peste ele, atunci nu sunt oameni politici care să servească țara. Dacă este nevoie de un mare partid de dreapta în România, și este, nu există interese și orgolii personale.

“Voi, românii, sunteți mândri de PSD? Sunteți mândri că apără toți corupții?”

ILD: Dacă rămânem în zona valorilor, am observat afișajul de campanie al partidelor așa-zis de dreapta și m-a suprins faptul că, în afară de foarte mici excepții, nu prea am văzut valori de dreapta. Aici intră și mesajele PDL. În schimb, vedem aceste valori chiar la PSD, și mă refer aici la valorile creștine, la tradiție, la patriotism.

Monica Macovei: Pe afișele electorale ale PDL este casa, care înseamnă foarte multe lucruri. Înseamnă familie, înseamnă stabilitate, înseamnă echipă, înseamnă „împreună”, înseamnă comunitate, dar mai înseamnă și România în Europa, pentru că avem o singură casă., Europa.

Ce face PSD, care aruncă 4-5 simboluri de dreapta, în care nu crede și pe care niciodată nu le-a pus în practică, și de care de fapt își bate joc, este doar o nouă minciună aruncată electoratului. Iar în ceea ce privește sloganul „mândri că suntem români”, eu aș pune următoarea întrebare: voi, românii, sunteți mândri de PSD? Sunteți mândri că apără toți corupții? Sunteți mândri că în Parlament nu se ridică imunitatea niciunuia de la PSD? Sunteți mândri că Ponta a promis un milion de locuri de muncă și șomajul a crescut? Sunteți mândri că e cărat cu pluta într-o apă de 20 de centimetri? Sunteți mândri de toți baronii PSD care fură din banul public?

Sloganul meu, de exemplu, este „Împotriva corupției / Împotriva sărăciei”, este lupta pe care o duc cu corupția de ani de zile, și pe care o voi duce până la sfârșitul vieții. Logica este următoarea. Corupția aduce sărăcie și foarte multă lume nu a înțeles asta. Cei care nu sunt corupți se gândesc că nu îi interesează, deoarece nu ei sunt implicați în astfel de acte. Vreau să le spun că, dimpotrivă, îi interesează și pe cei corecți și îi afectează, pentru că e vorba de buzunarul nostru: corupția costă bani. De exemplu, un contract de achiziții publice dat de o primărie sau de un minister ca să se asfalteze o stradă, dacă se bazează pe corupție, va avea un preț de trei ori, de cinci ori sau poate chiar de șapte ori mai mare decât prețul pieții. La noi este deja celebru faptul că un kilometru de autostradă costă cel mai mult, comparativ cu restul statelor europene. Românii trebuie să înțeleagă că prețul corupției este diferența dintre costul de piață a unui kilometru de autostradă, care să zicem că este un milion de euro și prețul din contract, când contractul este dat pe “șpagă”, să zicem că este 10 milioane de euro, ca exemplu. Cu diferența de 9 milioane de euro, pe doar un kilometru de autostradă, înmulțită cu numărul de kilometri ai autostrăzii, aflăm care a fost suma furată, doar într-un caz, din bugetul public, din banii noștri.

Eu am cerut Comisiei Europene să calculeze costurile corupției și, într-un singur an de zile, pentru 100 de contracte, costul corupției este de circa 2 miliarde de euro. Toată lumea trebuie să se gândească că ăștia sunt bani de la bugetul public cu care, în loc să-i dăm în buzunarele celor care obțin aceste contracte, pe bază de corupție, putem mări pensii, putem face spitale, școli, străzi. Nu s-a calculat în acest cost al corupției mita, adică suma de bani pe care x i-o dă lui y pentru a obține un contract. S-au calculat numai banii care pleacă de la bugetul public din cauza corupției.

ILD: V-am urmărit campania și am văzut că ați vizitat numeroase locuri interesante și pline de semnificații istorice. De exemplu, ați fost recent la Bădăcin, unde se află casa memorială Iuliu Maniu. Ce ați simțit în acel loc?

Monica Macovei: Am intrat în istoria acelor vremuri și, în același timp, în tragedia vremurilor de astăzi. Am văzut și simțit ce însemna atunci un om politic și cum gândea, și o să citez cu aproximație „politică fără valori morale nu se poate”, și ce înseamnă astăzi marea majoritate a oamenilor politici, pentru care valorile morale nu au nicio legătură cu politica.

ILD: Spuneți că valorile morale nu se mai găsesc astăzi în politică?

Monica Macovei: Sunt oameni pentru care valorile morale contează, și eu sunt unul dintre ei. Din păcate nu sunt mulți astfel de politicieni. Diferența se vede, nu se guvernează pentru oameni. În același timp, nu mai vedem foarte des valorile pe care le împărtășeau majoritatea politicienilor din generația lui Maniu sau Coposu, și mă refer aici la valorile creștine, la patriotism, la familie și chiar la disponibilitatea politicienilor de a se jertfi pentru țară. În același timp, la acea generație mai era ceva important, iar aici mă refer la rolul pe care îl avea credința, iar de aici decurgeau și actele de caritate firești, nu făcute în mod arogant și doar cu un scop de imagine. Acte de caritate erau făcute chiar de membri ai familiei lui Iuliu Maniu, care au făcut printre altele chiar o școală. În același timp, erau preoți ce se ocupau de bunul mers al comunității, ceea ce arată că acelor oameni le păsa de educație și de viitorul acestei țări. Acest lucru era vizibil la Iuliu Maniu, care trimitea pe banii lui tineri să învețe în străinătate, celor mai buni le plătea studiile în străinătate. Lucrurile sunt legate. Totodată, sigur că un rol vital al bisericii este să ajute oamenii, mai ales oamenii în nevoie.

ILD: Apropo de valori, vedem cum stânga europeană post-comunistă, socialistă, ecologistă duce un asalt împotriva fundamentelor iudeo-creștine, cum ar fi familia, sau chiar împotriva legilor firii. E o tentativă de revoluție culturală și are loc inclusiv prin inițiative legislative în PE, un exemplu fiind raportul Estrela, un document ce dorea reguli pentru statele membre în chestiuni precum avortul. În plus, se dorea chiar promovarea în școli a relațiilor homosexuale, indiferent de opinia părinților. Cum ați votat în privința raportului Estrela și de ce?

Monica Macovei: Am votat împotriva raportului pentru că eu cred în familie, cred în viață, și în toate celelalte lucruri pe care raportul le nega, inclusiv, libertatea părinților de a decide ce fel de educație să primească copii lor. Sau, de exemplu, era încălcată obiecția de conștiință a cadrelor medicale, iarăși o chestiune de libertate personală. Dacă doctorul nu vrea să facă un avort nu poți să-l obligi să-l facă. Sau, în Raportul Estrela, erau permise avorturi prin metode ilegale care pun în pericol viața femeilor.

Aș vrea să vă explic cum a fost tehnic. Grupul PPE a făcut o Rezoluție alternativă la raportul Estrela, o Rezoluție care avea trei paragrafe, în care se afirma că respectăm toate drepturile și libertățile din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și că fiecare stat decide ce reglementări adoptă referitor la chestiunile din raportul Estrela, pe principiul subsidiarității, așa cum este și acum. Parlamentul a votat mai întâi această Rezoluție care a trecut și a înlocuit raportul Estrela, care nu a mai fost votat, căzând automat.

ILD: Ați avut un rol în acest proces, în cadrul PPE?

Monica Macovei: Sunt în comisia LIBE și am discutat cu colegii ce soluție să adoptăm, și știam că dacă Raportul se votează pe articole, există riscuri, mai ales că votul final nu era previzibil. De aceea am ales varianta cu Rezoluția alternativă.

ILD: Vedem că, practic, un membru al PE trebuie să știe și tehnicalitățile. Asta înseamnă că unei persoanei la primul mandat îi ia o perioadă până înțelege despre ce este vorba.

Monica Macovei: Da, este foarte important să știi procedurile, să știi ce să faci. Eu, de exemplu, în primele 3 luni petrecute în PE, am făcut două lucruri: am învățat procedurile și m-am împrietenit cu toată lumea. Am băut cafea cât nu am băut toată viața. Este important să ai relații bune, pentru că apoi te duci la colegi să le ceri să voteze cu tine, pentru că în plen trebuie să-ți faci o majoritate cu care să-ți treci legile la vot. Eu așa am 40 de rapoarte adoptate, ca raportor al Parlamentului European, pentru că mi-am creat majorități, tot timpul. Grupul PPE nu are majoritate și oricum sunt lucruri dificile, deoarece la confiscare, de exemplu, nu toți erau de acord să voteze metode de confiscare atât de avansate. De aceea, trebuie să te împrietenești cu oamenii, trebuie să fii sociabil, să știi limbi străine și, foarte important, colegii să aibă încredere în tine, pentru că dacă nu au încredere în tine, nu ai nicio șansă să-ți voteze legile (rapoartele).

Încrederea este cel mai important lucru. Am ajuns acum în situația în care dacă mă întâlnesc cu un coleg pe culoar și îi spun mâine este votul pentru raportul X, te rog, votează cu mine, îi spun doar rapid despre ce este vorba, are încredere în mine și votează cu mine. Ce-i drept, pe unii îi cunoșteam de când eram ministrul Justiției, pentru că veneau în România, să vadă în ce stadiu suntem cu integrarea europeană, cu anticorupția și cu justiția. În același timp, a-ți face treaba foarte bine înseamnă și a încerca să vezi ce ai în comun cu unii dintre colegii tăi, iar un instrument este chiar site-ul Parlamentului unde există o biografie a fiecăruia. Este foarte important să știi toate aceste proceduri, însă cred că unii nici nu încearcă să le învețe, iar alții nu le cunosc nici după cinci ani.

În același timp, trebuie spus că dincolo de relațiile personale pe care le dezvolți în timp, este foarte important să fii într-un grup politic. Candidații independenți nu reușesc mai nimic dacă nu au susținerea unui grup politic. Trebuie să ai un grup politic în spate, pe care să-l convingi că ideea ta este bună, și atunci te va susține. Un candidat independent aproape că nu contează.

ILD: Apropo de activitatea europarlamentarilor români. PSD abuzează pe plan intern de valorile creștine. Întrebarea noastră este cum au votat reprezentanții PSD rapoarte precum Estrela și în general cum votează grupul lor astfel de inițiative?

Monica Macovei: Asta se poate vedea pe site-ul Parlamentului European. Toți cei din PSD și PNL au votat contra Rezoluției PPE, deci practic în favoarea Raportului Estrela, ca să nu complicăm lucrurile tehnic.

ILD: Chiar doamna Estrela face parte din grupul socialist, de unde este și PSD-ul. Și culmea, mesajul lor este că apără valorile!

Monica Macovei: Da, m-a suprins și pe mine, pentru că în Parlamentul European au votat exact invers decât spun în România. Și nu e prima oară, noi discutăm de Raportul Estrela, însă pesedinștii și peneliștii au votat așa și alte rapoarte similare. Eu în schimb nu pot să votez astfel de raporte, sunt creștină, merg la biserică, chiar dacă nu foarte des.

ILD: Haideți să trecem la subiectul la care vă pricepeți cel mai bine, justiția, pentru că destul de multă lume este sceptică când vine vorba de viitorul justiției din România. Cazuri recente, precum Duicu, Mazăre sau Florin Popescu arată însă că DNA continuă să își facă treaba. Pe de altă parte, avem un Parchet General care se reobișnuiește cu NUP-urile. Dumneavoastră cum vedeți această luptă, și cine cu cine o duce?

Monica Macovei: În primul rând, mi se pare absolut evident, și toată lumea vede că la Parchetul General, procurorul general, Tiberiu Nițu, fost coleg și prieten cu Ponta, pare să urmeaze politica PSD. Deviza PSD este să fure și să fie liberi. Asta e bătălia împotriva justiției. Realitatea este că nu prea vedem trimiteri în judecată, vedem doar NUP-uri date și lui Ponta, dar și altora. Am văzut că după ce a venit domnul Nițu PG, nu s-a mai trimis în judecată pentru frauda electorală din 2012. Înainte se trimiseseră în judecată mai multe persoane în 5 dosare și unele persoane au fost condamnate. La fel s-a întâmplat și în dosarul Dragnea, care e dosarul mare privind fraudele electorale din 2012, dar în care ancheta a fost făcută de DNA. La toate acestea adăugăm și declarațiile publice ale lui Ponta, care apără toți corupții și baronii din PSD. În schimb, DNA continuă.

Lupta anticorupție am început-o în 2005, atunci când, ministru fiind, am înființat DNA. Avem un grup de procurori, cei de la DNA, care, din 2005-2006, lucrează independent, profesionist, au peste 80% condamnări în dosarele lor, un procent foarte mare. Oamenii au văzut anul acesta într-o mai mare măsură rezultatele, pentru că au trecut anii și procesele au ajuns în faza finală, la hotărâri definitive, și atunci au văzut ceea ce probabil nu credeau, și anume un fost prim-ministru de două ori la închisoare, șefii unor cluburi sportive la închisoare, parlamentari, miniști la închisoare, cum este, de pildă, Fenechiu, și mulți alții. Vedem și baroni locali cercetați, arestați preventiv, numeroși primari fie deja la închisoare, fie în curs de judecată.

Avem în același timp și un grup de judecători curajoși. Trebuie să cântărim lucrurile în evoluția lor, la început au fost pedepse cu suspendare și apoi treptat treptat au început pedepsele cu executare în închisoare, mai întâi mai mici și apoi mai mari. Și Comisia Europeană ne cere asta, și trebuie să explic. Peste tot în lume corupția, mai ales când este la nivel înalt, când ești demnitar sau funcționar public, este foarte gravă și trebuie o pedeapsă, „descurajantă”, deoarece corupția este o plagă pentru întreaga societate, creează o realitate paralelă: X, dacă este corupt și deține o funcție, fie de primar, de judecător, sau de ministru, dă o decizie strâmbă, determinată de corupție, creează o altă realitate, una strâmbă.

Revenind, avem un grup de procurori de la DNA central și câțiva alții din țară, de la filialele DNA sau alte parchete – nu toți, pentru că, de exemplu, DNA Constanța parcă e în altă țară – , dar și un grup de judecători curajoși, buni și profesioniști, care își fac treaba foarte bine. Vedem însă și alte exemple, așa cum este judecătorul Mustață sau fostul procuror șef al DNA Slobozia. Noi suntem în această fază a schimbării justiției. Nu s-a schimbat tot sistemul, dar avem un nucleu de judecători și procurori foarte buni cu care trebuie să mergem îniante și pe care trebuie să îi încurajăm. Dacă astăzi avem câteva sute, peste un an sau doi numărul lor trebuie să crească, e o evoluție pe care românii o vor și este în cursul normal al lucrurilor.

Există însă și riscul ca PSD să oprească această evoluție. Aș vrea să spun însă că opinia mea fermă este că acești judecători și procurori, independenți și profesioniști, și care au arătat că nu le pasă cine e în fața lor, și din ce partid este, și ce funcție are, nu se mai pot schimba. Problema este că PSD, dacă Doamne ferește câștigă președinția, va vrea să schimbe șefii la DNA. Dacă se va întâmpla acest lucru, va fi o nenorocire pentru țară, pentru că acolo unde justiție nu există, începe haosul. Am convingerea însă că judecătorii și procurorii care au dovedit deja curaj, independență și profesionalism nu se mai schimbă chiar dacă Ponta calcă cu cizma și zice „gata”.

ILD: Apropo de pași înapoi. CSM a votat o modificare a Ghidului de relație justiție – presă prin care se poate obtura accesul presei la anumite date și informații din dosare care timp de 8 ani au fost accesibile.

Monica Macovei: Nu este corect, publicul trebuie să știe ce se află în aceste dosare, mai ales dacă vorbim de funcționari publici sau oficiali, pentru că discutăm de bani publici și/sau de persoane cu putere care iau decizii pentru români. Persoanele care sunt în serviciul public trebuie să se diferențieze de ceilalți. Odată dosarul ajuns în instanță, trebuie să ai, ca jurnalist, rechizitoriul cel puțin, pentru a vedea de ce acea persoană a fost trimisă în judecată, pentru că acolo sunt și probele explicate. La arestarea preventivă sau la ridicarea imunității, este extrem de important să vedem referatul procurorului, care indică și probe. De exemplu la judecătorul Mustață, sau la baronul Duicu, erau citate din interceptări.

ILD: Una dintre probleme mi se pare că este aceea că în media se aud doar vocile avocaților și „avocaților” celor acuzați, nu auzim niciodată vocea procurorului, ceea ce nu este corect, pentru că românii își pot face o impresie greșită asupra datelor din dosar, mai ales că acea parte a presei denaturează adevărul. Acest ghid va adânci această problemă.

Monica Macovei: Da, procurorii nu discută public despre anchetele lor, pentru că sunt opriți de lege. Însă, cei care acuză că DNA face justiție televizată, mint cu bună știință, fie nu văd lucrurile clar, pentru că la televizor nu vedem DNA-ul făcând acuze, ci vedem de fiecare dată fie pe cei anchetați, sau membrii de familie, sau avocații lor. Practic nu este o justiție televizată, ci presa vrea să discute aceste cazuri. În acest caz, cei care sunt moderatori și care vor să facă astfel de emisiuni, trebuie să asigure o discuție obiectivă și imparțială, ar putea să citească ei din aceste referate și din actele acuzării. Altfel totul se transformă într-un show pentru apărarea inculpaților, pentru că toată lumea din platou va spune că respectiva persoană e nevinovată.

“Pe mine nu mă aveți aliat în porcăria asta”

ILD: În final, aș vrea să vă întreb și de un alt subiect care vă este drag, Republica Moldova. Cum vedeți situația de acolo?

Monica Macovei: Sunt președinta comitetului de cooperare UE – Republica Moldova și am fost deseori la Chișinău și la Tiraspol. Sunt în contact cu directorii școlilor de limbă română și cu profesorii din cele 8 școli din regiunea separatistă Transnistria unde se mai predă limba română cu grafie latină. I-am sprijinit cu ce aveau nevoie, cum ar fi cărți sau alte necesități, dar și la nivel personal. Din păcate, românii care trăiesc acolo sunt sub presiune și uneori chiar teroare din partea autorităților de la Tiraspol.

Una dintre reușite, la care țin foarte mult și sentimental, a fost contribuția la eliminarea vizelor cetățenilor Republicii Moldova și am fost singurul politician din România care a participat la zborul cu „avionul fără vize”. Pe 28 aprilie, prima zi fără vize pentru Republica Moldova, guvernul de la Chișinău a organizat un zbor simbolic până la Atena. A fost emoționant, pentru că în avion erau inclusiv copii care nu își văzuseră părinții de ani de zile, deoarece aceștia lucrau în Grecia.

Un moment important pe care l-am trăit la Chișinău a fost în 2010, când au fost alegeri anticipate. Am condus Misiunea de observare a alegerilor din partea Parlamentului European. Cu această ocazie am trăit momente grele. Am luptat pentru corectitudine și împotriva tentativei de a minți pentru a încerca să fie adus la putere Partidul Comunist.

Pe scurt: la astfel de alegeri, în state non-UE, sunt de regulă trei misiuni de observatori, trimise de: Parlamentul European, OSCE și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). Fiecare misiune de observare a alegerilor are un președinte. Noi mergem și observăm alegerile, verificăm gradul de pregătire a alegerilor, de corectitudine a instituțiilor implicate în alegeri, iar în ziua alegerilor, mergem în secții pentru a vedea dacă totul se desfășoară corect, inclusiv procesul de numărătoare. Cei trei președinți stabilesc apoi dacă alegerile au fost libere și corecte.

Dar în cazul acestor alegeri am avut o mare problemă încă din prima zi în care m-am întâlnit cu președinții celorlalte misiuni de observare a alegerilor, înainte de alegeri cu câteva zile. Aceștia mi-au spus că, dacă Alianța Pro-Europeană va câștiga la o diferență mică față de Partidul Comunist, atunci trebuie să găsim un motiv să declarăm alegerile incorecte, pentru ca acestea să se refacă. Evident, speranța lor era că la reluarea alegerilor, ar fi câștigat comuniștii. Deci, mi se spune asta, în față, înainte de alegeri. A fost un șoc și le-am spus că un astfel de plan este inadmisibil și că eu nu marșez la asta, „pe mine nu mă aveți aliat în porcăria asta”. Cei 2 erau socialiști. Cel care conducea Misiunea OSCE era un croat și venise la Chișinău direct din Kazahstan, care atunci avea președinția OSCE. Cel care conducea misiunea APCE era un politician socialist din Estonia.

Au urmat negocieri pentru textul declarației comune a celor trei misiuni de observare. Negocierile au durat mai multe ore în fiecare zi, în loc de o jumătate de oră, cât erau programate. La un moment dat eram singură cu 40 de oameni care urlau la mine. Am cerut să mai vină o colegă din delegația mea alături de mine la negocieri, dar președintele delegației OSCE a spus nu. Am rezistat la toate presiunile și insultele. Pur și simplu nu puteau crede că ore în șir spun NU, se așteptau să cedez. Purtătorul de cuvânt al Misiunii PE, care stătea lângă mine, era livid, mi-a spus apoi că nu a mai trăit asemenea momente. Le-am spus, „dacă voi vreți să faceți asta, niciodată nu voi fi de acord, pentru că toți am fost pe teren și am văzut că alegerile au fost libere și corecte”. Le-am spus ca ei doi să-și scrie comunicatul cum doresc și că apoi eu singură îmi voi face comunicatul și conferința mea de presă. Le-am spus că dacă facem conferința de presă împreună, eu îmi voi spune punctul meu de vedere separat și cu constatările mele separate.Nu le convenea acest lucru, și au început să mă amenințe că vor avea ei grijă de mine, că eu voi fi criticată că nu am stat la negocieri cu ei. Le-am spus că nu îmi pasă de critici și că dacă va fi cazul eu voi povesti discuțiile cu ei.

A fost foarte urât și foarte greu, dar până la urmă nu au avut încotro și au mers pe varianta reală, că alegerile au fost libere și corecte. Chiar îmi aduc aminte că cerusem să vorbesc prima pentru a prinde avionul. Când s-a terminat această discuție, după ore de presiuni și rezistență din partea mea, le-am spus „m-am răzgândit, vorbesc ultima”. Ei mi-au amintit atunci de avion, dar le-am spus că îmi iau riscul să pierd avionul și că dacă vreunul dintre ei va spune altceva decât concluzia la care am ajuns, în sensul că alegerile au fost libere și corecte, atunci o să povestesc discuția pe care am avut-o cu câteva zile înainte de alegeri. Așa că am vorbit ultima, și a fost totul ok.

ILD: Ni se pare important și faptul că PE v-a trimis la Chișinău deși sunteți român. Asta înseamnă că au avut încredere în dumneavoastră.

Monica Macovei: Niciodată nimeni nu a pus la îndoială onestitatea și corectitudinea mea în raport cu ceea ce am făcut în Republica Moldova, pentru că sunt român.

ILD: Ați povestit acest eveniment de la Chișinău, însă din păcate chiar și în interiorul UE, în special în PE, Rusia este susținută de numeroase persoane, mai mult sau mai puțin vizbil. Un europarlamentar polonez, Prof. Ryszard Legutko, de la PiS, spunea chiar că Rusia este tratată ca „un membru informal al Uniunii Europene”, și că adesea este se bucură de mai multă influență decât membrii oficiali ai UE.

Monica Macovei: Da, este foarte posibil și haideți să ne gândim că în democrație este și mai ușor să ai agenți peste tot. Cât costă o campanie electorală? Rușii o pot plăti. Mai există oameni cu care au lucrat înainte, oameni care sunt șantajabili, în orice caz, metodele seamănă cu cele pe care le-a practicat și securitatea, și cred că unii o fac și pentru că regretă dispariția URSS. În această comisie pe care o conduc, UE – Republica Moldova, vice-președinte este o doamnă din Letonia, Tatjana Zdanoka, care face parte din minoritatea rusă din Letonia, și care este pro-Rusia. Înainte de a veni în PE, doamna Zdanoka a militat pentru ca Letonia să nu intre în Uniunea Europeană. În martie, la Chișinău, am avut o întâlnire cu presa, iar câțiva jurnaliști din Chișinău au recunoscut-o și i-au spus „doamnă, dar noi v-am văzut pe televiziunile rusești, în Crimea, unde vorbeați împotriva Ucrainei și pro-Rusia, și v-am văzut și în Găgăuzia, unde vorbeați împotriva Uniunii Europene și împotriva integrării Republicii Moldova în UE”. Și ea a spus „da”, nu avea ce să mai spună. Nici eu nu am știut că făcuse aceste lucruri. Cei din grupul verzilor, pentru că ea este în grupul verzilor, întâi au spus că o exclud, după care nu s-a mai întâmplat nimic.

ILD: Deci este foarte important ca românii să știe că lupta cu Rusia se dă și în PE.

Monica Macovei: Da, acest lucru s-a văzut și la ultima Rezoluție pe care noi am votat-o în PE, pe 17 aprilie, care sancționa Rusia pentru agresiunea din Ucraina. Aceasta a avut un capitol cu prevederi foarte bune pentru Republica Moldova și Georgia. Procedura este așa, fiecare grup politic face un proiect de rezoluție, apoi se desemnează un negociator pentru fiecare grup politic și aceștia se întâlnesc și negociază textul comun al Rezoluției, pe care apoi îl votăm în plen.

Textul comun al Rezoluției critice la adresa Rusiei nu a fost semnat de grupul socialist. Grupul socialist a jucat de partea Rusiei, pur și simplu a refuzat să semneze această Rezoluție. Eu m-am dus la unii socialiști și i-am rugat să voteze Rezoluția și, într-adevăr, unii au votat-o. Rezoluția era vitală pentru Republica Moldova, pentru că prevedea că imediat după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, acesta să intre în vigoare, și exprima aprobarea PE pentru intrarea în vigoare. Aceasta era ultima zi de plenară a Parlamentului European, deci era esențial să adoptăm această Rezoluție. Revenind, grupul socialist nu a semnat moțiunea pentru o Rezoluție comună. Cu alt prilej, Martin Schulz, candidatul stângii la președinția Comisiei Europene, a spus că nu sunt utile sancțiuni împotriva Rusiei pentru că luăm gaz de la Rusia.

Eu cred însă că dacă ne vindem libertatea pe gaz, o să ne întoarcem la comunism, o să trăim în spatele unei „cortine de fier”, unde nu existau drepturi sau libertăți. Rusia de astăzi înseamnă sărăcie, pentru că nu există un sistem privat și competiție care să aducă bunăstare. Eu nu cred că românii vor să se întoarcă la o oră de televizor, unde să-l vadă pe Putin sau pe Ponta sau mai știu eu ce „partid unic”. Dincolo de lipsurile materiale, mult mai importantă mi se pare lipsirea ființei umane de demnitate și de libertate, ori exact acest lucru fac aceste sisteme, îți iau libertatea.

ILD: Ultima întrebare. Circulă destul de mult în spațiul public ideea candidaturii la funcția de președinte a lui Daniel Morar. Ideea a apărut prima dată acum trei ani, chiar pe ILD. L-ați susține?

Monica Macovei: Eu am mai spus asta, l-aș vota pe Daniel Morar din toată inima. Important este însă să dorească și el acest lucru. L-aș vedea deopotrivă și ca pe un prim-ministru foarte bun, pentru că știe toate modalitățile prin care se fură bani publici în România, corupții nu ar avea nicio șansă.