A început să se strecoare o idee bizară, cum că participanții la demonstrațiile Ocupați Wall Street ar fi însuflețiți de același ansamblu de norme și idealuri la care au subscris și participanții la demonstrația maraton din Piața Universității, în 1990. În fond, avem de a face de o parte și de alta cu tineri care au ieșit în stradă pentru o viață mai bună. Amîndouă sunt mișcări anti-sistem și amîndouă au adoptat o formă de protest caracterizată prin ocupația de durată a unui perimetru urban vizibil. Dincolo de aceste aspecte comune, destul de superficiale, există și similitudini de substanță? Ar fi justificată încadrarea acestor mișcări într-o matrice comună?
Nu. Deosebirile sunt prea mari, iar în punctul cel mai important, al mesajului și simpatiilor politice, cele două manifestații se situează la poli opuși.
Piața Universității a fost definită de anticomunism, în reacție la ascensiunea politică a eșaloanelor doi și trei ale nomenclaturii comuniste în perioada imediat următoare revoluției din 1989. Sprijinul pentru punctul 8 al proclamației de la Timișoara – cererea ca niciun fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Român sau al Securităţii să nu aibă dreptul de a lucra în funcții publice pe o perioadă de 10 ani sau trei legislaturi consecutive – a servit drept focar al protestului. În contrast, Ocupați Wall Street se definește în bună măsură, ostentativ și virulent, prin afirmarea crezului revoluționar comunist. „Jos comunismul” din primăvara lui 1990 și „Sus comunismul” din toamna lui 2011 uzează de același substantiv, dar în direcții contrare.
În retorica ocupanților apar frecvent referințe directe la „lupta de clasă”, „revoluție”, „eradicarea inegalității”, „răsturnarea” (de preferință violentă) a sistemului capitalist, asezonate cu imagistica de rigoare – portretele lui Che Guevarra, Marx, Lenin și Mao, împreună cu sigla secerei și ciocanului și pumnul ridicat amenințător, ilustrează tradiția de la care se revendică ideologia mișcării.
În lista de sponsori, suporteri și simpatizanți ai Ocupației figurează Partidul Comunist din SUA, Partidul Socialist din SUA, Partidul Comunist Revoluţionar din SUA, Partidul pentru Socialism şi Eliberare, Internaţionala Socialistă, Uniunea Studenţilor Marxişti, Lumea Muncitorilor Industriali, Internaţionala Bolşevică, Organizaţia Calea Socialistă a Libertăţii, Hugo Chavez, guvernul din Coreea de Nord, Partidul Comunist Chinez.
„Mă numesc John Bachtell și vă aduc salutări și solidaritate din partea partidului comunist” – Ocupaţi Chicago, 15 octombrie. Ovaţii, primire călduroasă, urmate de un marș cot la cot – de solidaritate – cu detaşamentul de comuniști. Parcul Zuccotti din New York (locaţia Ocupaţiei mamă) i-a găzduit drept vorbitori pe teoreticienii comuniști Slavoj Zizek și Alex Callinicos. Callinicos, profesor de studii europene la Kings College din Londra, a încântat audiența cu mărturisirea „sunt un marxist” și, în bună tradiţie marxistă, a oferit o analiză de clasă a viitorului: violenţa poate fi evitată numai dacă „cei 1% vor accepta deciziile celor 99%”… dar asta nu se va întîmpla.
Ştiaţi că Ocupaţia din New York are ziar propriu? Se numeşte „The Occupied Wall Street Journal”, iar fondatorii sunt Jed Brandt şi Arun Gupta. Amîndoi fac parte din Brecht Forum, un „centru de educaţie şi cultură” din New York înfiinţat în 1975 de un grup de intelectuali marxişti. Un moment deosebit în activitatea forumului a fost sărbătorirea, în 1998, a unui secol şi jumătate de la publicarea lucrării Manifest der Kommunistischen Partei de către venerabilul Karl Marx – programul activităţilor acestei conferinţe comemorative este arhivat online (garantat o lectură scurtă şi instructivă). Jed Brandt în 2010, cu ocazia unor discuţii organizate la Brecht Forum: „Trebuie să sprijinim năruirea acest guvern, trebuie să contribuim la distrugerea acestui sistem, iar acestea necesită creşterea alienării pe care o simt clasa muncitoare şi populaţia oprimată. Schimbarea în această ţară va avea loc prin distrugerea a ceea ce numim Statele Unite ale Americii şi nu o vom realiza noi. Ea are loc deoarece mari forţe centripetale acţionează de sine stătător”. Supliment cu Jed Brandt: pumnii strânşi pentru maoiştii din Nepal – o corespondenţă din Katmandu despre confruntarea dintre guvern şi comuniştii nepalezi. Arun Gupta conduce situl şi ziarul The Indypendent, publicaţie new-yorkeză radicală dedicată „justiţiei sociale” (reţeta obişnuită a marxismului prin învăluire); în iulie a participat la conferinţa Socialism 2011 – Revoluţie în aer, unde peste o mie de lectori invitaţi şi simpli participanţi s-au strâns timp de câteva zile pentru ascuţirea conştiinţelor şi schimbarea paradigmelor, în seminarii ca „Teoria lui Trotsky a revoluţiei permanente”, „Marxism şi viitoarea societate socialistă”, sau emancipantul „Locul femeii este în revoluţie: lupta de clasă şi eliberarea femeii” (încercaţi de curiozitate o căutare a expresiei „marx” pe pagina care listează programul complet).
Ştiaţi că Ocupaţia nu are conducători? Se formează spontan, ca ciupercile după ploaie: cîteva picături de democraţie 100% îi emană pe cei 99%, într-o stare de impecabilă egalitate. Sigur că ştiţi, doar e linia oficială de partid preluată silitor de presă. Un astfel de protestatar spontan şi fără vreun rol anume este Lisa Fithian, agitator de profesie cu o lungă carieră de organizator şi co-ordonator de proteste violente. S-a înfiinţat de la început în parcul Zuccotti, dar într-un interviu luat la faţa locului de postul tv local NY1 a fost prezentată drept un cetăţean oarecare, neafiliat la vreo organizaţie, îngrijorat de băncile şi corporaţiile care distrug SUA. Reporteriţa preia pe nemestecate afirmaţia că demonstraţia ar fi „un eveniment rezultat din efortul a numeroşi oameni care s-au strâns în jurul aceluiaşi mesaj” şi omite să menţioneze că Lisa Fithian nu domiciliază în New York, ci în Austin, Texas, sau că interlocutoarea este de fapt solid afiliată şi intens versată în arta „organizării comunitare”. Spicuiri din CV-ul Lisei: în anii 1980 a organizat proteste împotriva ajutorului american acordat forţelor anticomuniste din Nicaragua şi a servit drept co-ordonator naţional al unei largi demonstraţii cu scopul de a impune închiderea sediului central al CIA din Langley, Virginia; să nu uităm nici de organizarea a numeroase demonstraţii de sprijin pentru intifada palestiniană din 1987; în anii 1990 a intrat în mişcarea sindicală prin intermediul Institutului Organizatoric al AFL-CIO (federaţia americană a sindicatelor publice) şi s-a remarcat prin organizarea a sute de proteste în diverse industrii, specialitatea ei constând în antrenarea protestatarilor în tehnici de provocare a poliţiei şi de utilizare a violenţei pentru escaladarea rapidă a conflictelor de stradă; în 1999 a fost unul dintre organizatorii cheie ai demonstraţiilor antiglobalizare din Seattle, al căror efect de haos planificat a dus la suspendarea conferinţei delegaţilor din Organizaţia Mondială a Comerţului; în urma contactului cu mişcarea anarhistă a participat la înfiinţarea Reţelei Continentale de Acţiune Directă, o confederaţie de grupuri anarhiste. Dintr-un interviu din 2001, pentru Revista Socialistă Internațională: „Cel mai important lucru pentru mine este că, pe măsură ce oamenii încearcă să creeze o lume nouă, noi trebuie să demolăm sau transformăm vechea ordine. Într-un sens fundamental, nu cred că ea va servi vreodată intereselor noastre, nu în felul în care este construită acum. Îmi dau seama că ceea ce facem este în mod inerent de natură politică și că trebuie să confruntăm sistemul politic… Nu mă deranjează distrugerea de proprietate. Cred că uneori este recomandată, alteori nu. Apreciez acest lucru din punct de vedere strategic. Ne ajută, sau ne dezavantajează? Ne ajută să atingem scopul propus, sau nu? Trăim într-o societate în care proprietatea este idolatrizată și de aceea mulți nu înțeleg că de fapt nu contează. E doar sticlă sau produse materiale. Este exact ce facem la antrenament. Încercam să-i ajutăm pe participanţi să înțeleagă că o anume violență pentru cineva nu este deloc violență pentru altcineva. Sau că ceea ce este violent într-o situaţie poate fi neviolent în altă situaţie. Este foarte subiectiv.”
În octombrie, situl Big Government a intrat în posesia unei arhive masive de emailuri confidenţiale între proiectanţii Ocupaţiei. Prima misivă este datată 14 septembrie; interesant, Ocupaţia „spontană” a început pe 17 septembrie. Într-un email din 12 octombrie, Lisa Fithian prezintă strategia: „Suntem dedicaţi pentru o lungă perioadă de timp. Nu există ‘soluţii’ rapide care să ne facă să dispărem. De aceea, vor fi momente când prezenţa noastră nu va mai fi inconfortabilă şi o variabilă necunoscută, ci va fi normalizată şi integrată. În aceste momente va trebui să forţăm înainte, să deschidem şi mai mult spaţiul de posibilităţi. Înaintam atât cât putem pentru a reuşi să destabilizăm şi în acelaşi timp avem grijă să nu pierdem avântul. Iar după ce s-a încetăţenit noul ‘normal’, mergem mai departe. Aşa are loc schimbarea, aşa deplasăm terenul şi condiţiile partidei.” Procesul gradual descris de Lisa Fithian a fost formulat mult mai succint de Lenin: „capitaliştii ne vor da funia cu care îi vom spânzura”.
Mai toate francizele Ocupaţiei au înfiinţat puncte de distribuţie de literatură cu valoare formativă, numite „bibilioteci populare”. Nu se precupeţeşte niciun efort pentru educarea maselor. Kevin D. Williamson, jurnalist la National Review Online, a observat ceva neobişnuit:
Am petrecut destul timp la Ocupaţi Wall Street ascultând discursurile, citind literatura şi vorbind cu organizatorii. Iată ceva de reţinut: în media conservatoare se spune adesea că OWS este un protest în esenţă populist, de care profită şi întreprinderi socialist-comuniste. În realitate însă, este mult mai rău decât ceea ce informează media conservatoare. Aproape fiecare organizaţie prezentă la OWS este în mod explicit comunistă sau socialistă. Nu jumătate, nu majoritatea covârşitoare, ci aproape toate. Da, există inevitabil şi sindicaliştii bătăuşi care încearcă să descopere cum să înhame OWS la căruţa AFL-CIO (federaţia de sindicate publice din SUA) şi a partidului Democrat, aerienii New Age (grupaţi în jurul mesei de ‘empatie gratis’), zăbăucii care militează pentru drepturile animalelor, nelipsita mulţime de hai-să-eradicăm-Israelul (‘eliberaţi Palestina, de la râu la mare!’). Însă, acestea fiind spuse, aproape fiecare organizaţie şi bucată de material tipărit pe care le-am văzut erau socialiste sau comuniste. Nu am mai văzut de mult timp pe cineva făcând comerţ cu cărţi de Lenin. De mult timp nu mi s-a mai spus că ucrainienii au meritat să o ia pe coajă (foametea provocată de Stalin în Ucraina, în perioada 1932-1933). Când protestatarii s-au strâns pentru marşul către Times Square, instrucţiunea dată tuturor a fost: ‘Urmează steagul roşu!’. Asta au şi făcut, la propriu, şi mi-e teamă că şi figurativ.
În afară de stânga radicală, Ocupaţia se bucură de simpatie şi sprijin şi din partea unor organizaţii şi persoane cum ar fi Partidul Nazist American, US Border Guard, David Duke, Panterele Negre, Louis Farrakhan (lider al Naţiunii Islamului din SUA), CAIR (organizaţie islamistă americană), Gărzile Revoluţionare din Iran, Gărzile Basij din Iran, ayatolahul Khamenei (liderul suprem al Iranului) şi Hezbollah. Faptul că lupta ocupanţilor pentru o „societate echitabilă” este împărtăşită şi de (în ordine) neo-nazişti, un suprematist şi antisemit alb fost lider în Ku Klux Klan, suprematişti şi rasişti negri, islamişti americani, instituţii şi conducători ai unui stat islamic terorist (împreună cu franciza libaneză), indică prezenţa unui factor comun mai puternic decât diferenţele – ura împotriva SUA – şi o convergenţă dictată de un interes comun major – subminarea şi ulterior distrugerea SUA. Iar faptul că toţi aceşti aspiranţi sau practicanţi sub o formă sau alta ai totalitarismului s-au reunit într-o alianţă informală roşu-brun-verde sugerează natura noii societăţi „juste şi egalitare” pentru care militează mişcarea de Ocupaţie.
![mihaela-barbus[1]](https://inliniedreapta.net/wp-content/uploads/elementor/thumbs/mihaela-barbus1-pydiituedconmrou0twklsfz7egtqhonla40po561c.jpg "mihaela-barbus[1]")
19 Comments
dr pepper
15 November 2011Va recomand sa urmariti comentariile unei bunicutze comunistoide din link-ul pus de costin: http://www.kamikazeonline.ro/2011/11/corespondenta-lui-mihnea-blidariu-de-la-occupy-cluj/
nu de alta, dar sa nu se piarda comentariile de mare valoare de pe site-ul kamikaze-ului.
nemernicia manipularii comunistoide.
auzi! acesti tineri frumosi care mai cred in libertate.
in ce libertate?
aia castigata cu vietile celor ce au crezut intr’adevar in libertate?
celor ce’au murit inutil la revolutie ca o bunicutza comunistoida sa isi rezerve dreptul de a rataci mintile ratacite bine ale tineretului dezorientat de democratia originala iliesciana?
auzi! sa sustinem tinerii care mai cred in libertate ce manifesteaza impotriva libertatii.
cata mai tampenia!
am sta azi la un pahar de vorba si am ascultat povesti ale celor ce au fugit in America pe timpul comunismului.
Unchesul Vasa care a furat o locomotiva din Jimbolia si a trecut sub focul armei granita la sirbi.
Ginerele care a trecut in forta granita cu un camion Bucegi si numai norocul a facut sa nu fie ucis de gloantele granicerilor/ gasite mai tarziu in spatarul scaunului.
Soacra care a trecut fasia riscandu’si viata.
Bataile primite de restul familiei de restul familiei ramase,
S A M D
Si toate acestea in acea nesiguranta continua – nu stiau cu siguranta daca sirbii ii vor lasa sa plece mai departe in lagarele de la Viena sau erau predati a doua zi autoritatilor romane contra unui vagon de sare.
citez din kamikaze:
L-am întrebat şi eu pe poliţist de ce mă legitimează şi mi-a spus, citez: “pentru prevenirea unor acte anti-sociale”.
kamikaze, esti revoltat ca ai fost legitimat ca vorba aia exista pericolul sa nu care cumva sa:
Azi am fost 300. Lucrurile se mişcă, şi se miscă suficient de repede. Şi dacă nu aveţi răbdare, să ştiţi că nu vă opreşte nimeni să faceţi absolut orice vă taie capul. Dar informaţi-vă. Cunoaşteţi-vă drepturile, în amănunt. Democraţia reală e un proiect pe termen lung. Avem nevoie şi de răbdare, şi de nebunie. Avem nevoie şi de jocuri nevinovate, şi de cocktailuri molotov.?
Realizezi cumva lunaticule prin ce au trecut altii care si’au dorit intr’adevar libertatea – nu salvarea Rosiei Montana sau ocuparea Clujului?
Ai citi macar despre ce e vorba la Rosia Montana?
Ai fost macar curios sa citesti si cealalta parte a povestii? Ai avut macar curiozitatea sa afli ca extractia de aur este una dintre cele sigure din lume? Ca firma canadiana a mers pina intr’acolo incat a platit ziaristi sa constate pe pielea lor cat de sigura este extractia in alte tari, unde nimeni nu demonstreaza stupid impotriva „unei corporatii de cacat” care aduce beneficii la buget si creeaza locuri de munca?
Ca sa iti iei ocupatia de „demonstrant” pentru o cauza idioata e foarte usor. Sa iti faci din asta o meserie si un tel in viata este divin numai din perspectiva socialista promovata de diverse bunicutze ce scriu la genul masculin.
De ce nu demonstrati impotriva lui Iliescu? De ce nu protestati impotriva lui Voiculescu care a furat conturile lui Ceausescu? De ce nu demonstrati impotriva lui Elvira? Sau a tuturor bancilor aparute peste noapte si devalizate? De ce nu protestati impotriva celor ce au falimentat Bancorex? De ce nu demonstrati impotriva lui Patriciu? Vantu? Becali? Si altii asijderea.
Generatia ECO.
Vlad M.
15 November 2011Prosti, drogati, lichele; oameni care n-au muncit in viata lor o zi, dar vor sa li se dea totul pe tava si invidiosi care nu pot trai pentru ca altul are mai mult decat ei. Cat despre Mihnea Blidariu, ce sa ii ceri unui amarat de hippiot?
Costin A.
15 November 2011Am incercat sa fac o cura de reeducare la clinica Occupy Romania, dar serviciile sint proaste, doctorii nu stiu meserie si a trebuit sa vin cu tifonul de acasa.
Am postat pe peretele lor de facebook articolul lui emil, iar prima reactie a fost identica cu reactiile pe care le-am vazut pe criticatac.ro in momentul in care cineva pomeneste de trecutul si prieteniile extrem de dubioase ale lui Claude Karnouuh:
Probabil a ajuns la aceasta concluzie dupa ce a citit primele doua rinduri.
Tot mai des aud in ultima perioada ca „dreapta si stinga sint irelevante, nu intereseaza” sau ca „nu exista, de fapt sint un spectacol de fum si oglinzi cu care ne tin ocupati coproratiile in timp ce ne casapesc”, asta e varianta celor de extrema stinga, dar mai exista si varianta social democratilor sau chiar a celor ce se preting de dreapta (fumuresc, antonesei, e neamtu tiganu), pentru care dreapta si stinga au expirat. au expirat pt ca ei sint de stinga si le place sa se simta de dreapta.
in fine, urmariti discutia, si poate imi spune cineva despre ce anume vrea sa informeze Alexandru.
bietii copii, sint tinuti in ceata. erau in ceata si fara sa le mai spuna organizatorii miscarii ca nu stiu ce vor. La Occupy Bucharest organizatorul stia forte clar ce avea de spus presei si celor prezenti acolo, baiatul venise cu temele bine facute de acasa. in jurul celor strinsi mai misunau citeva cefe late, genul secu, parca scosi din garda de corp a lui iliescu, care le explicau ocupistilor cum trebuie ei sa se foloseasca de facebook si twitter, sa se inspire din revoltele din orientul mijlociu. totusi, ei inca se cred fara lider, spontani.
banuiesc ca e greu sa fii oaie si sa te crezi leu, dar de asta e nevoie pentru a fi un idiot util de succes.
P.S. tot acolo:
DanCanada
15 November 2011http://townhall.com/political-cartoons/2011/11/15/93695
emil borcean
15 November 2011Caricatura din Halifax Herald, cu ocazia sarbatorii Remembrance Day:
Costin A.
15 November 2011De ce a trecut ocupistul strada?
dr pepper
15 November 2011Citind comentariul meu, realizez ca m’am cam ambalat. Dar gandindu’ma pentru ce au luptat unii si ce au riscat si pentru ce lupta astia azi si ce risca, parca imi vine sa ma ambalez iar.
Aur ( nu de la Rosia Montana):
‘Patriotic millionaires’ demand higher taxes, but unwilling to pay up [VIDEO]
Intrebati daca ar dori sa doneze $2,000 – trezoreriei, „milionarii patriotici” ce lupta cu indarjire sa li se creasca impozitele pentru a adanci/ascuti lupta de clasa, au refuzat in bloc.
Probabil ca sunt obisnuiti sa ia bani de la guvern ( precum in cazul Solyndra si a multor altor afaceri dubioase „verzi” ce ies zilnic la suprafata).
dr pepper
15 November 2011Eu cred mai degraba ca demonstrantii „ocupationisti” sunt si foarte debusolati.
Ar demonstra pentru pace impotriva guvernului dar la putere sunt ei.
Ar demonstra impotriva bailout-urilor, dar ei le’au dat.
Au meseria de demonstrant si acum ca sunt la putere si nu prea nu prea stiu ce sa mai faca cu ea.
Si demonstreaza de dragul de a demonstra.Incearca in disperare ( si cu ajutorul unor libertarieni la fel de lunatici) sa se asocieze curentului Tea Party, asa cum in Romania se incearca paralela cu fenomenul Piata Universitatii.
Conservatorii ar trebui sa se delimiteze de asemenea manipulare ( stiu ca libertarienilor le va veni cam greu)
Un amanunt foarte intersant: Richmond Tea Party Sues City: Charge #Occupy Protesters Or Refund $10,000 For Rallies at Plaza Tea Party a platit fortele de ordine cand au demonstrat, au strans gunoiul si chiar mai mult de atit – au strans si gunoiul altora – in asa fel incat au aparut teorii conspirationiste dinspre stinga ca demonstratia nu a avut loc din moment ce nu au existat ravagii, violuri, plaga.
Tea Party a platit in Richmond, statul Virginia, numai, $10,000 dreptul de a demonstra pentru cateva ore.
In asta nu a fost inclusa curatenia ( care nu a fost nevoie a fi adaugata notei de plata din moment ce lumea a lasat in urma o curatenie luna).
Si asta doar pentru a demonstra cateva ore.
Ei bine, aici aveti situatia financiara numai a „ocuparii” orasului Oakland din California: Forum Post: How much Occupy Oakland has cost the city
iar nota de plata creste de la o zi la alta.
dr pepper
15 November 2011Carevasazica, „ocupantii” sunt platiti tot din banii tea party, ca milionarii patriotici au teluri cu mult mai inalte.
Emil Catalin
15 November 2011Deosebirile sunt fundamentale. Pot să facă mii de paralele, singura asemănare este în discursul oficial. Când aud placa asta cu drogaţi şi neica nimeni, parcă aud Televiziunea Română Liberă (aşa se autointitula la acea oră) sau parcă citesc ziarele Adevărul şi Dimineaţa din aceeaşi perioadă.
emil borcean
15 November 2011Intr-adevar, placa cu drogati trimite catre propaganda mass-media din primavara 1990, dar paralelismul e pe dos. In timp ce mass-media romaneasca inventa drogati, prostituate, dolari si legionari in Piata Universitatii, mass-media americana a preferat sa ignore drogurile, infectiile, molestarile sexuale si violurile, defecarea in public, mizeria si violenta, toate reale, ale OWS.
bogdan calehari
15 November 2011@10. Banui ca domnul Emil Catalin a fost si este pro-fenomenul Piata Universitatii. Nu-mi este clar daca este si pro-OWS. ” Cand aud placa asta”(@10), ceva nu suna clar.
Vlad M.
15 November 2011Nu pare, din moment ce spune ca „deosebirile (Tea Party – OWS n.m.) sunt fundamentale”.
bogdan calehari
15 November 2011@13. Da, asa am zis si eu cand am citit cat de fundamentale sunt deosebirile, dar cand domnul EC a „a pus” placa cu drogati… si a inceput sa prinda TVR si sa citeasca Adevarul si Dimineata, la mine s-a asternut ceata. Poate o imprastie dumnealui.
Emil Catalin
15 November 2011Eu am semnalat asemanarea dintre cele două tipuri de discurs şi atât. Încercarea de a ridiculiza, de a arunca în derizoriu e din acelaşi film propagandistic, pentru truebelieveri. Nu discut dacă şi câtă dreptate au ăia cu OWS (părerea mea e că nu au, am spus că deosebirile sunt fundamentate, şi nici metodele nu sunt cele mai fericite, dar alta e altă treabă). Aşa că nu e cazul să recurgeţi la ironii din astea superioare, domnu’ calehari, cu „…si a inceput sa prinda TVR si sa citeasca Adevarul si Dimineata”. Ştiu ce spunea TVR-ul atunci şi ce mizerii scriau Adevarul si Dimineata (vă las să ghiciţi cam care e atitudinea mea faţă de fenomenul Piaţa Universităţii, tocmai v-am dat un indiciu).
bogdan calehari
15 November 2011Imi cer scuze pentru ca v-am suparat. Am recitit comentariul dvs. de la @10 si sunt nevoit sa rectific: parca auziti TVR si parca cititi ziarele Adevarul si Dimineata. Parca ghicesc care este parerea dvs. despre OWS. Despre Piata Universitatii, sigur avem aceeasi atitudine.
dr pepper
15 November 2011i’au acuzat deja pe aia de la occupy bucharest or whatever ca detin masini de scris? sau ca s’au gasit droguri in sediile psd/usl? ce face CTP? ii incondeiaza cu avant proletar? dar ilici? nu mai apara democratia aia originala nascuta din meandrele concretului? ca tot a murit capitalismul intre timp. a blocat basescu minerii pe ruta lehliu? mai vorbeste petre roman in frantuzeste? dar fetele de la apaca? ce zic de valuta si kent? unde sunt imgb-istii cand ai nevoie de ei? dar oamenii de bine ( asta a fost marcatoare). unde sunt? planteaza flori cu lampasii?
dr pepper
15 November 2011oh. gandul e deja in doliu, CTP jeleste; Ion Iliescu a fost INTERNAT DE URGENŢĂ la spitalul Elias din Capitală. BREAKING NEWS
„ati mintit plevura – cu tastatura”.
o sa avem norocul de o inmormantare de rang national, precum in cazul poetului de curte lingusitor? ca la puscarie oricum n’a ajuns n urma crimelor. nici unul, nici altul.
bine macar ca au murit tinerii aia la involutie pentru duminica orbului.
sa imi pregatesc steagul sa il cobor in berna?
Costin A.
15 November 2011pepper(18), geoana are sansa sa ajunga erou