Osteuropa – Europa de Jos

Etichete:

Ministrul de Externe Teodor Baconschi a deschis cu demnitate ?i curaj o discu?ie de care Europa Unita fuge foarte ne-european. Lucrurile arata exact a?a cum le descrie Teodor Baconschi. Cu o formula simpla dar exacta: statele est-europene au fost declarate, înca o data, state europene rangul doi. Problema a aparut sau a reaparut, odata … …

Ministrul de Externe Teodor Baconschi a deschis cu demnitate ?i curaj o discu?ie de care Europa Unita fuge foarte ne-european. Lucrurile arata exact a?a cum le descrie Teodor Baconschi. Cu o formula simpla dar exacta: statele est-europene au fost declarate, înca o data, state europene rangul doi. Problema a aparut sau a reaparut, odata cu proiectul Serviciului de Ac?iune Externa (EEAS), un mega-Minister de Externe care va reprezenta UE, în rela?iile cu statele ?i guvernele lumii.

Discu?iile care au precedat proiectul au pornit, principial ?i corect, de la ideea ca ponderea func?ionarilor în noul serviciu trebuie sa respecte ponderea ”naturala” a Statelor Membre. Au fost puse la lucru trei criterii (cuantificate de a?a numitul KRV / Kinnock Reference Value):

1) numarul de locuitori,
2) numarul de mandate în Parlamentul European,
3) numarul de voturi în Consiliul European.

Mai clar: noul Minister de Externe European ar trebui sa-?i selecteze func?ionarii ?inînd cont de o geografie egala (vest ?i est), pe baza greuta?ii specifice a fiecarui stat membru. Ce a ie?it? O colec?ie compacta de vest-europeni care exclude aproape complet est-europenii. (…)

Cifrele spun ca România de?ine, acum, 13 pozi?ii, dar ar trebui sa de?ina 71, cu 58 mai mult, ceea ce înseamna, mai departe, ca dreptul de reprezentare cuvenit României e atins în propor?ie de numai 18,3%. Cifrele spun, deasemenea, ca România nu e un caz aberant ?i ca nici un alt stat est-european nu atinge macar jumatate din dreptul de reprezentare cuvenit. Noul Minister de Externe European e, a?adar, un consiliu de familie occidental, în regie franco-germana.

Numai ca aranjamentul statistic nu e deloc nevinovat. Excluderea est-europenilor e premeditata ?i a fost sus?inuta, cu o ferocitate uluitoare, de func?ionari ?i parlamentari europeni, construi?i într-o foarte jenanta alian?a de interese. Dezbaterea problemei în Comisia de Politica Externa a Parlamentului European a fost un spectacol abuziv, finalizat cu o insulta la adresa bunului sim? ?i a par?ii de Est a Europei cît de cît unite.

Discu?ia a pornit cu o ciocnire frontala între parlamentarii germani (plus alia?ii, activi sau tacu?i, austrieci, francezi, olandezi, suedezi) ?i parlamentarii est-europeni. Partea germana s-a ilustrat masiv în arta absurdului ?i a ipocriziei baroce. Mai întîi, alian?a condusa de germani a facut tot ce a putut pentru a elimina orice referin?a la aplicarea ”criteriului geografic” în distribuirea posturilor. Dupa ce propunerea a cazut la vot, partea germana a încercat ceva incredibil: a cerut consemnarea interpretarii corecte a votului pierdut în Comisie. Astfel, spre lamurirea naivilor ?i a ignoran?ilor, explica?ia germana stabile?te ca expresia ”criteriu geografic” înseamna, de fapt, selectarea pe baza de ”merit”, unde ”merit” înseamna vechime în institu?iile europene. Evident, est-europenii nu au cum sa de?ina ”vechime” în institu?iile eruopene, de vreme ce primele state membre est-europene dateaza din 2004.

Incidentul e umilitor ?i revelator. O serie consistenta de gesturi ?i atitudini au dat, treptat, est-europenilor garan?ia ca sînt accepta?i în UE doar în masura în care ?tiu sa accepte rolul de tolera?i, mai mult sau mai pu?ini asista?i, ?i, în orice caz, incapabili de auto-exprimare. Polonia a sim?it prima acest refuz plenar, sub care se ascunde vechiul repro? care imputa polonezilor tendin?a istorica de a încurca proiectele germano-ruse ?i de a se a?eza neconvenabil în centrul Europei. Ungaria ?i Cehia sînt ”tolerate” în termeni ceva mai buni dar asta numai în calitatea lor, deasemenea istorica, de asociate la spiritul ?i tradi?ia germana. România e ?inta unor remarci de înalta badaranie diplomatica pe doua teme: Kosovo ?i Republica Moldova. În primul caz, corul parlamentar german ?ine sa remarce cu o compasiune cuvenita retarda?ilor ca ”România nu mai poate continua sa refuze recunoa?terea statului Kosovo” (pe care europarlamentarii germani îl trateaza, fara cea mai mica jena, drept Bundes-protectorat balcanic). În al doilea caz, aceia?i europarlamentari germani se declara jigni?i de abuzul prin care România î?i permite sa acorde ceta?enie moldovenilor. Pentru o mai buna consolidare a spiritului european, discu?iile pe aceste doua teme, au loc într-o atmosfera de buna arogan?a germana, sus?inuta de predici ultimative.

Tendin?a de franco-germanizare a institu?iilor europene are, bineîn?eles, un temei obiectiv. Germania plate?te (Fran?a asigura doar produc?ia retorica). Însa subevaluarea est-europenilor ramîne o opera?ie contraproductiva. Caci falanga germana nu face decît sa ini?ieze Europa de Est arta resentimentului pe care îl deplînge, apoi, ca handicap istoric est-european.

Integral pe Totul in scris

Traian Ungureanu

Traian Ungureanu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *