Şcolari aruncaţi în aer după ce refuză să-şi reducă amprenta de carbon, poliţişti care te arestează pentru că nu renunți la becuri incandescente ori casiere care te dau pe mâna Green Police pentru că ai îndrăznit să ceri o pungă de plastic la supermarket. Reclamele ecologiste sunt din ce în ce mai demente. Cele mai recente exemple sunt campania 10:10 No Pressure din Marea Britanie şi reclama Audi la Super Bowl care înfăţişa raidurile sinistre ale Green Police, raiduri care l-ar fi facut invidios şi pe Nicolae Ceauşescu.

Observaţi de altfel că sunt puţine lucruri pe care le susţin acum verzii şi care să nu fi fost promovate de Ceauşescu. Nu e de mirare ca Osama bin Laden sau Ahmadinejad se identifică şi cu cauza ecologistă.

Complezentă, presa liberală evită sau chiar refuză să vadă dincolo de masca umorului negru din aceste reclame. De sub mască, rânjeşte însă admiraţia verzilor pentru soluţii violente, totalitare. Un om cu convingeri democrate nu ar gusta astfel de producţii, cu atât mai puţin ar recurge la ele pentru a-şi promova cauza.

E o evoluţie pe cât de periculosă, pe atât de firească. Apetitul pentru soluţii de forţă dă măsura eşecului politic al mişcării ecologiste într-un cadru democratic. După decenii de activism feroce, binecuvântat de media şi vedete, cu excepţia Germaniei, unde dă cât de cât semne de revigorare, mişcarea politică pur ecologistă rămâne marginală, respinsă de electorat. E doar expresia unei elite occidentale bine hrănită, fără de busolă, egoistă, care trăieşte fără grija zilei de mâine.

În această situaţie de faliment politic, mişcarea încearcă să se impună nedemocratic şi-şi trădează înclinaţiile totalitare. Și se cufundă în iraţionalitate, superstiţie şi numerologie.

Nici nu ar trebui să ne mire că în 10.10.2010 trebuia să-ţi reduci benevol amprenta de carbon cu 10%, sub ameninţarea cu nimicirea virtuală. Insăşi Comisia Europeană şi-a propus drept ţintă reducerea emisiilor de carbon cu 20% în acest deceniu. Dacă vă închipuţi că în spatele acestui target stau calcule, studii sau complicate evaluări, vă înşelaţi amarnic.

E numerologie pură. UE trebuie să-şi reducă emisiile de carbon cu 20%, să-și crească eficiența energetică tot cu 20% și să utilizeze în proporție de 20% energie regenerabilă pentru că dead-line-ul pachetului de energie și schimbări climatice e 2020. În 2007, Jose Manuel Barosso (el a avut năstruşnica idee) a propus un target pe care europenii să-l ţină minte uşor: 20-20-20 până în 2020.

Ba chiar s-a gândit să depăşească planul (amintiți-vă de cincinalul în patru ani). Pentru a arăta leadershipul european în acțiunea de răcire a planetei, fără să consulte liderii statelor membre, care sunt, totuşi, încă aleşi de electorat, Barroso a propus ca UE să reducă emisiile cu 30%, dacă şi alte state vor proceda la fel. Nimeni nu l-a luat în seamă şi, în cele din urmă, formula magică a triumfat: 20-20-20 by 2020.