În ultima vreme s-au înmulțit gesturile violente ale unor ecologiști care dau impresia că vor să salveze planeta prin distrugerea culturii de tip occidental! Oare de ce li se pare lor că asta ar fi cea mai bună cale? De ce nu (mai) protestează ei împotriva marilor companii poluatoare sau (absolut deloc) împotriva statelor care nu au aderat la niciun tratat de oprire a poluării și care nu întreprind nimic în această direcție, ba dimpotrivă? Sunt întrebări la care încerc să răspund în continuare.

Ecologismul de ieri și de azi

Doctrina ecologistă este foarte populară! Ce poate fi mai natural decât să lupți pentru a-ți păstra planeta curată, ba chiar să încerci s-o transmiți urmașilor mai curată de cât ai primit-o de la strămoși! Practic ar trebui să devenim cu toții ecologiști, nu-i așa?

Mult timp, preocupărie ecologiste au fost promovate doar de diverse ONG-uri. Cel mai cunoscut era (și este, pentru că mai există) ”Greanpeace”, care are în prezent și o filială în România. Pe site-ul lor se spune /1/: ”În 1971, fondatorii organizației au navigat spre o insulă în Oceanul Arctic. Misiunea lor? Să oprească detonarea unei bombe nucleare. A fost o călătorie care a inspirat o mișcare și care a făcut istorie”. Totul e vag, dar îmi amintesc că acel mic grup a navigat cu un mic vas de pescuit de la Vancouver, Canada până în vestul statului american Alaska, unde urma să aibă loc un test nuclear subteran al SUA. Sigur, atunci s-a spus că ei sunt inspirați de sovietici, care și ei aveau teste nucleare, dar împotriva cărora nimeni nu protesta! De fapt, această polarizare limpede a ecologiștilor, care nu protestau deloc împotriva poluării din statele comuniste, a fost mereu un motiv de dispută. Se spune că ecologiștii sunt precum pepenii verzi: verzi pe dinafară și roșii pe dinăuntru!   

Au urmat apoi alte și alte astfel de acțiuni de protest, desfășurate în locuri unde, după părerea ecologiștilor, aveau loc acțiuni periculoase pentru sănătatea planetei. Ei spuneau că protestează împotriva țărilor care economic erau cele mai avansate, acesta fiind motivul pentru care nu o făceau împotriva celor comuniste. Dar impresia era că vor încetinirea dezvoltării lumii libere pentru a putea fi ajunsă din urmă. 

După doar câțiva ani de la evenimentul de mai sus, au apărut primele partide ecologiste. Erau considerate exotice și nu prea aveau succes, dar încet-încet au intrat în peisajul politic occidental. În țările comuniste, nici vorbă de așa ceva. Mai ales că acolo domnea un singur partid, chiar dacă, unele dintre ele, aveau mai multe partide oficiale. Nu și România, unde din 1947 și până în 1990 a existat doar un singur partid, cel comunist.

În 1999, după alegerile europene, a apărut grupul Verzilor/ALE, care acum, în 2022, este format din patru partide politice europene distincte, și anume Partidul Verde European (EGP), Alianța Liberă Europeană (ALE), Partidul Pirat European și Volt Europa /2/. Cel mai puternic partid ecologist este în prezent cel din Germania, Verzii (Bündnis 90/Die Grünen), care face parte din ”coaliția semafor” care guvernează țara (cancelarul este social-democrat), asigurând culoarea verde, desigur.

În România, după 1990 au apărut două partide ecologiste mai importante, pe lângă multe altele cu răspândire mai mult regională. 

Primul a fost Mișcarea Ecologistă din România (MER), înființată la 11 ianuarie 1990, condusă inițial Toma George Maiorescu și Marian Bleahu, care a avut 12 deputați și un senator la alegerile din 1990. Fiind apropiat de FSN-ul lui Ion Iliescu, MER a făcut parte, începând cu octombrie 1991, din guvernul condus de Theodor Stolojan. De la alegerile din 1992, MER nu a mai intrat în parlament, având doar aleși locali, iar în 1998 s-a desființat /3/.     

Al doilea a fost Partidul Ecologist Român (PER), înființat pe 16 ianuarie 1990 de Adrian Manolache și condus din aprilie 1990 de Otto Ernest Weber. După ce a obținut la alegerile din 1990 un număr de 8 deputați și un senator, PER a intrat în CDR și a militat pentru instaurarea unui regim cu adevărat democratic. După anul 2000, PER a avut doar aleși locali /4/. Din 2007, președinte al PER este Dănuț Pop, cel care recent, în noiembrie 2022, a fost reținut de DNA pentru fapte de corupție /5/.

În prezent există în România o multitudine de ONG-uri apolitice care militează în domeniul ecologismului. Pare o cale mai corectă decât cea politică, pentru că se axează pe proiecte bine țintite, pentru care se pot obține bani din diferite fonduri.

Acum, după ce ne-am reamintit datele principale ale mișcării ecologiste, să revenim la recentele proteste care au suscitat atâtea discuții în ultimele zile.

Gesturi teroriste pentru cauze ecologiste

Nu-mi propun să fac aici o trecere în revistă a actelor de vandalism cu pretext ecologic care au avut loc în ultimele luni. Există suficiente articole despre acest subiect. Totul a început pe 14 octombrie 2022, atunci când a fost stropit cu supă de roșii o capodoperă a lui Van Gogh /6/. Apoi au urmat alte gesturi asemănătoare. Este trist că presa de peste tot nu ia atitudine împotriva unor astfel de acțiuni iresponsabile, ba chiar încearcă să le justifice, precizând că de fapt operele de artă atacate au fost doar foarte puțin deteriorate. Este un simptom clar al coborârii sub limite decente a nivelului de cultură și a pregătirii profesionale a ziariștilor, altfel nu se poate explica o astfel de atitudine permisivă. Îmi amintesc că acum câteva zeci de ani, când niște demenți au deteriorat alte opere de artă, e drept, fără să declare scopuri ecologiste, presa a fost în mod unanim împotriva unor astfel de practici. Drept urmare, ele au încetat destul de repede. Acum mi-e teamă că nu va fi așa!

Eu cred că astfel de acte sunt teroriste și mă sprijin aici pe definiția care se dă terorismului: ”Este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune … în sensul scontat de teroriști – producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale /7/.

Cazurile pe care le discut au toate ingredientele necesare pentru a fi considerate teroriste:

• Sunt tactici de luptă neconvențională pentru atingerea unor obiective politice;
• Sunt acte de violență spectaculară împotriva unor opere de artă unanim apreciate, deci care lovesc în populații neimplicate în conflict dar cu potențial de presiune;
• Se realizează producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale; ecologiștii știu că punctul lor de vedere este minoritar (oamenii nu sunt dispuși să sacrifice dezvoltarea economică pentru presupuse efecte asupra mediului) și, deci nerealizabil prin mijloace democratice.

Sunt mult prea multe potriviri cu definiția acceptată a terorismului pentru a spune că aceste acțiuni nu sunt teroriste! Este un terorism ecologic!

În lumea occidentală există voci pro și contra față de acest tip de proteste, după cum arată un articol apărut în România /8/, care trece în revistă cele apărute în diferite ziare din SUA și Marea Britanie. Am reținut un pasaj semnificativ. ”Directorii a 92 de muzee de artă proeminente, inclusiv Muzeul Metropolitan de Artă din New York, Museo Nacional del Prado din Madrid și Musée d’Orsay din Paris, au semnat o declarație comună prin care condamnă atacurile asupra operelor de artă și cer activiștilor să înceteze”. 

E foarte bine, dar mi se pare mult prea puțin! M-aș fi așteptat ca ecologiștii de bună credință de pretutindeni să ia poziție împotriva unor astfel de acte sălbatice. Nu e așa, deci problema e mult mai profundă!

De fapt, am impresia că această atitudine a ecologiștilor este perfect coerentă cu întreaga strategie a Stângii neomarxiste de a modifica acel curs normal al istoriei, așa cum s-a desfășurat el în mod natural până acum, de fapt, de a instrumenta o ”revoluție împotriva bunului simț” /9/. În care un rol important îl are conceptul de ”Cancel culture”, care a fost corect tradus în limba română drept ”Cultura anulării”. Mișcarea a fost inițiată de stângiștii din mediile academice și culturale fiind vorba de ostracizarea unor persoane sau grupuri, care sunt îndepărtate din atenția publică din cauza poziției lor, neconformă cu ceea ce vor să propage cei care au în mână puterea în aceste medii. Faptul că aceștia își spun progresiști i-a ajutat să dea impresia că ei reprezintă progresul (în România, datorită marelui Caragiale, suntem vaccinați împotriva ”progresiștilor și liber-schimbiștilor”). Fenomenul s-a extins apoi, cu ajutorul presei de stânga, în mediul politic și de aici în întreaga societate, manifestându-se extrem de puternic în SUA, dar și în Europa!

Dar ”Cancel culture!”, sub forma ei imperativă, cu un semn al exclamării la sfârșit, poate însemna și ”Distrugeți cultura!”, cu referire la cultura de până acum. Este ceea ce se întâmplă prin acțiunile promovate de neomarxiști (mai sunt numiți și progresiști radicali) de interzicere a unor opere literare sau filme, de modificare bizară a conținutului altora, de impunere a unor norme de gen etc. Din enorm de multe cazuri, aș da doar două exemple, ambele din domeniul filmului. În serialul ”Bridgerton”, de pe Netflix, în care acțiunea se petrece în secolul al XIX-lea, rolul ducelui de Hastings este jucat de un actor afro-american, fără ca cineva să se mire. Mulți tineri își completează lacunele culturale cu astfel de producții. Ce vor înțelege ei despre acea perioadă din istoria Angliei? Că totul era corect politic? Apoi, într-o producție Walt Disney, în curs de filmare, în mod halucinant, Albă ca Zăpada va fi jucată de o actriță metisă /10/. Și nu e o parodie! Oare i se va schimba și titlul?

Terorismul ecologic despre care am vorbit se produce, iată, chiar împotriva unor opere de artă, deci e perfect coerent cu ”Cancel culture!”. Cum ecologismul este o doctrină de stânga, nu e surprinzător să îl vedem atașat puternic la neomarxism!

Pozitiv este faptul că publicul american este mai deranjat de astfel de manifestări decât presa! ”Un sondaj realizat de Universitatea din Pennsylvania arată o scădere importantă a susținerii americanilor pentru cauzele de mediu din cauza protestelor radicale împotriva operelor de artă. „Republicani, democrați, independenți: în fiecare caz, oamenii au raportat că aceste acțiuni i-au făcut mai puțin probabil să susțină acțiunile climatice,” a declarat Michael Mann, profesor de științe a pământului și a mediului la universitatea americana și coautor al studiului”/8/.

Ura față de cultură apare, desigur, la persoane lipsite de cultură! Complexele lor față de cei mai învățați decât ei se traduc printr-o dorință de distrugere, în loc să aibă înțelepciunea să ia tot ce e bun din patrimoniul universal existent. Ei nu simt nevoia culturii și atunci o vor distrusă, chiar dacă majoritatea populației nu e de acord cu asta. Mi-e milă de astfel de persoane, dar și mai milă mi-e de cei ca mine, care doresc cu ardoare să beneficieze de tot ce au acumulat înaintașii! 

Observ cu stupoare că și în România există ziariști care susțin formele sălbatice de protest despre care am vorbit. Nu o să-i citez, dar puteți vedea ce argumente ridicole aduce unul dintre ei /11/. 

Mai nou, văd că protestele anti-pictură se extind la … gastronomie. Aici s-a dat o explicație aiuritoare: printre felurile de mâncare regăsim carne de vită şi friptură, care au cea mai mare amprentă de carbon şi care utilizează cele mai multe terenuri pentru creşterea animalelor /12/.

Închei această sumară trecere în revistă a actelor de terorism ecologic cu unul referitor la muzica clasică (oare de ce o urăsc ecologiștii?) /13/: doi activiști de mediu au vrut să întrerupă un concert al filarmonicii din Hamburg lipindu-și cu super-glue mâinile de cadrul metalic al dirijorului. Din fericire, protestul a putut fi oprit imediat: oamenii de ordine au scos rapid de pe scenă cadrul, care era detașabil, împreună cu cei doi, atașați de el, care nu conteneau să strige tot felul de lozinci. Mișcarea avea loc, desigur, în aplauzele și râsetele publicului, protestatarii fiind depuși pe un hol al instituției, unde nu mai puteau fi auziți de nimeni! E de râs, dar mai degrabă e de plâns! 

În curând, acești neomarxiști penibili vor ajunge să controleze fiecare bucățică a vieții noastre! Ceaușescu ar fi fericit! Și tocmai de aceea cred că ei trebuie opriți! Acum, nu mai târziu, când ar putea fi prea târziu!

Referințe bibliografice

/1/ https://www.greenpeace.org/romania/tag/despre-noi/ 

/2/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Grupul_Verzilor/Alian%C8%9Ba_Liber%C4%83_European%C4%83

/3/ https://koaha.org/wiki/Movimento_Ecologista_di_Romania

/4/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Ecologist_Rom%C3%A2n

/5/ A. Toma, Preşedintele Partidului Ecologist a fost reținut de DNA. Ar fi primit 10.000 de euro pentru influențarea unui deputat, ziare.com, 9 nov. 2022, https://ziare.com/danut-pop/presedinte-partid-ecologist-danut-pop-audiat-dna-acte-coruptie-1771069  

/6/ R. Nicolae, Ecologiștii Just Stop Oil au stropit cu supă de roșii tabloul ”Sunflowers” al lui Van Gogh, Newsweek Romania, 15 oct. 2022, https://newsweek.ro/international/video-ecologistii-just-stop-oil-au-stropit-cu-supa-de-rosii-tabloul-sunflowers-al-lui-van-gogh

/7/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Terorism 

/8/ A. Novac, „Supa aruncată pe o pictură e OK.” Atacurile activiștilor pro-mediu împotriva operelor de arta împart criticii și opinia publică, g4media, 22 nov. 2022, https://www.g4media.ro/supa-aruncata-pe-o-pictura-e-ok-atacurile-activistilor-pro-mediu-impotriva-operelor-de-arta-impart-criticii-si-opinia-publica.html

/9/ M. Bâzu, Revoluția împotriva bunului simț, În linie dreaptă, 22 feb. 2021, https://inliniedreapta.net/articole/o-revolutie-impotriva-bunului-simt/

/10/ M.L. Decizie Disney: Noua Albă ca Zăpada va fi jucată de o actriță metisă, Digi24, 23 iunie 2021, https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/decizie-disney-noua-alba-ca-zapada-va-fi-jucata-de-o-actrita-metisa-1572465 

/11/ C. Rogozanu, „Valorează arta mai mult decât viața?”. Ce merită totuși reținut din protestul cu aruncatul supei de roșii într-o pictură de Van Gogh, Libertatea, 17 oct., 2022, https://www.libertatea.ro/opinii/protest-tablou-van-gogh-supa-de-rosii-4315430

/12/ Londra: Militanți ecologiști au ocupat restaurantul de trei stele Michelin, deținut de Gordon Ramsay: „Printre felurile de mâncare regăsim carne de vită şi friptură, care au cea mai mare amprentă de carbon şi care utilizează cele mai multe terenuri pentru creşterea animalelor”, g4media, 20 nov. 2022, https://www.g4media.ro/londra-militanti-ecologisti-au-ocupat-restaurantul-de-trei-stele-michelin-detinut-gordon-ramsay-printre-felurile-de-mancare-regasim-carne-de-vita-si-friptura-care-au-cea-mai-mare-amprenta.html

/13/ https://www.merkur.de/deutschland/hessen/klimaprotest-letzte-generation-wird-zur-lachnummer-kassel-hamburg-elbphilharmonie-fra-91948169.html