Marţi 3 noiembrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis sentinţa în cazul Latusi contra statul italian: Italia trebuie să scoată crucifixurile din şcoli.
Soilea Latusi, cetăţean italian din Nord, a dat în judecată statul italian la Curtea din Strasbourg deoarece copiii ei au fost expuşi la crucifixurile de pe pereţii şcolilor pe care le-au frecventat. Aceste simboluri creştine i-au violat dreptul de a asigura copiiilor o educaţie atee. CEDO a analizat competent şi imparţial şi a decis ce fel de copii sînt de dorit în Uniunea Europeană: „Expunerea la crucifixuri poate fi încurajatoare pentru copiii religioşi, dar poate fi şi foarte vătămătoare pentru copiii de alte religii, mai ales dacă fac parte dintr-o minoritate sau sînt atei.”
În concluzie, jos cu Iisus pentru toată lumea. Acelaşi lucru îl ceruse în urmă cu trei ani, chiar dacă fără succes, şi liderul musulman italian Adel Smith. CEDO i-a făcut şi lui dreptate.
Italia este indignată – resimte această decizie drept un atac la adresa identităţii naţionale – însă consecinţele vor afecta întreg continentul. Iată mecanismul politico-juridic.
CEDO nu poate ordona Italiei să elimine crucifixurile din şcoli, întrucît nu dispune de această putere. Însă, în cazul în care Italia nu execută sentinţa dată în cazul Latusi contra statul italian, CEDO va găsi Italia în violare a Convenţiei Europene. Italia poate face recurs, însă, dacă pierde recursul, Consiliul de Miniştri al UE, la sesizarea CEDO, va cere guvernului italian să implementeze verdictul. Guvernul italian nu se poate eschiva, deoarece Italia a ratificat Tratatul de la Lisabona, în virtutea căruia deciziile CEDO sînt automat incorporate în legea europeană. Singura ieşire ar fi una greu de imaginat: ieşirea Italiei din Consiliul Europei şi de sub jurisdicţia Convenţiei Europene.
Implementarea acestui verdict va degenera repede, din exces de zel birocratic şi cu ajutorul ONG-urilor uerofile care vor profita din plin de precedentul juridic astfel creat: vor fi vizate crucifixurile din toate clădirile publice, nu doar din şcoli. Apoi va veni rîndul sărbătorilor de Crăciun şi Paşte şi al oricărei manifestări creştine în public. Exagerez? Nu. Iată dovada. A venit deja rîndul Greciei.
Un ONG numit Helsinki Monitor se foloseşte de precedentul italian şi cere epurarea curţilor de judecată greceşti de simbolurile creştine. Acest grup face presiuni pentru eliminarea versetelor din Biblie folosite la depunarea jurămîntului de martor de a spune adevărul şi numai adevărul şi se pronunţă pentru eliminarea icoanelor sau crucifixurilor care se află în spatele scaunului de judecător. Biserica Ortodoxă Greacă a convocat Sfîntul Sinod la o întrunire de urgenţă pentru săptămîna viitoare şi a făcut apel la creştinii din Europa să protesteze decizia CEDO referitoare la şcolile italiene.
Uniunea Europeană vă spune vouă care oameni au drepturi şi care nu.
![mihaela-barbus[1]](https://inliniedreapta.net/wp-content/uploads/elementor/thumbs/mihaela-barbus1-pydiituedconmrou0twklsfz7egtqhonla40po561c.jpg "mihaela-barbus[1]")
14 Comments
Riddick
12 November 2009Poate o să-i scoatem în şuturi din Turnul Babel al lor şi-o să-i trimitem la muncă…
euNuke
12 November 2009Emil, este adevarat ca deciziile CEDO au impact asupra tuturor tarilor UE insa nu se poate vorbi [deocamdata] despre aceasta Curte ca despre un organism din arhitectura Uniunii Europene, fiind intemeiata pe Conventie [drepturilor omului] nu pe tratatele ue; teoretic CEDO nu face politica UE, n’ar trebui sa faca nicio politica, insa recenta solutionare a cazului Lautsi demonstreaza contrariul: printr’o interpretare abuziva a art 9 din Conventie coroborat cu art 2 din Protocolul 1 au schitat o noua politica a limitarii drepturilor educationale si confesionale ale majoritatii [incluzand dreptul la ‘manifestare religioasa in spatiul public’] in contradictie flagranta chiar cu articolele pe care’si intemeiaza motivatia; citez aici cele 2 articole din conventie:
Articolul 9 […]acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau
convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau
convingerea în mod individual sau în colectiv, în public sau în particular,
prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.”
Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie [2] Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face
obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege,
constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru
siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori
pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.
si
Articolul 2 al Protocolului 1 “Dreptul la instruire
Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea
funcţiilor pe care şi le va asuma în domeniul educaţiei şi al
învăţământului, va respecta dreptul părinţilor de a asigura această
educaţie şi acest învăţământ conform convingerilor lor religioase şi
filozofice”
a se observa ca in textul Conventiei nu exista decat obligatia statului de a respecta dreptul parintilor de a decide asupra confesiunii si educatiei religioase a copiiilor, nici vorba de vreo obligatie de a se conforma doleantelor, viziunilor sau stilului parental si de a modifica cadrul normativ ce guverneaza spatiile publice de invatamant.
euNuke
12 November 2009Nu terminasem fraza:
[…]de a modifica cadrul normativ ce guverneaza spatiile publice de invatamant pentru a satisface un orgoliu personal sau pentru a implini vreun drept individual alterat cumva de manifestarea intr’un plan imagistic a credintei majoritare. Curtea nu a reusit sa produca o demonstratie solida, intemeiata pe ratiunea si spiritul Conventiei, a conjecturii-cheie in speta: erodarea libertatilor/drepturilor confesionale prin afisarea cutumiara a simbolurilor religioase; cumva premisa cazului s’a transformat in concluzie, iar non-crestinii au devenit ‘victime’ ale crucifixului printr’o decizie aiuristica care speculeaza pueril cu psihiatria vorbind despre ‘disconfort’, stress si posibile traume la bietii copii ‘supra-expusi’ crestinismului:
„This freedom deserved particular protection if it was the State which expressed a belief and the individual was placed in a situation which he or she could not avoid, or could do so only through a disproportionate effort and sacrifice„
vlad
12 November 2009“Expunerea la crucifixuri poate fi încurajatoare pentru copiii religioşi, dar poate fi şi foarte vătămătoare pentru copiii de alte religii, mai ales dacă fac parte dintr-o minoritate sau sînt atei.”
superba mostra de ignoranta. intr-adevar, poate fi foarte vatamatoare pentru sufletele micutilor, mai ales I Corinteni 13
euNuke
12 November 2009inca un aspect privind aplicabilitatea deciziilor CEDO: deocamdata, statele semnatare ale Conventiei care sunt si membre UE sunt tinute in mod individual sa execute deciziile CEDO, abia de la intrarea definitiva in vigoare a Tratatului de la Lisabona si dupa semnarea Conventiei de catre UE [ca intreg, ca entitate statala cu personalitate juridica] preconizata a se intampla la 1 decembrie 2009, abia atunci vom putea vorbi de o punere in aplicare a deciziilor Curtii si a recomandarilor Comitetului de Ministri [a nu se confunda cu Consiliul] prin intermediul institutiilor UE a deciziilor CEDO; mai exact prin mecanismul de conciliere ce implica tara vizata de o decizie, tara care refuza adoptarea unor reglementari sugerate de Curte, Comitetul de Ministri si Curtea si ulterior prin includerea Comisiei in alcatuirea unor proiecte legislative ori a unor directive de punere in aplicare a deciziilor luate de Curte [echivalente hotararilor de guvern din dreptul intern].
Transsylvania Phoenix
12 November 2009Am o presimtire ca UE nu va rezista prea mult…nu in actuala stare politica, dominata de birocrati marxisti care vor putere nelimitata asupra cetatenilor. Jigodiile astea testeaza oamenii ca sa vada cit de departe pot merge cu minariile lor. In cazul Italiei, Irlandei, Cehiei, Poloniei nu cred ca mai este mult pina cetatenii acestor tari se vor revolta. Din cite inteleg de la nepoata mea care traieste in Germania si are un master degree in stiinte politice la Universitatea din Freiburg (sau cam asa ceva), nici nemtii nu mai au mult pina rabufnesc. Si tine cont ca nepoata-mea nu este de dreapta, este mai mult de centru-stinga.
emil
12 November 2009euNuke, inca un aspect juridic. CEDO dispune de un concept numit in engleza Margin of Appreciation:
CEDO a ales sa ignore propria doctrina in acest caz. Ar fi putut, cit se poate de justificat, sa-si exprime punctul de vedere dar fara sa-l faca „legally binding” pentru Italia, intrucit o astfel de decizie in care factorii in consideratie tin de „historic and philosophical differences between Strasbourg and the nation in question” poate fi lasata la discretia jurisprudentei locale (de tara).
Acest fapt arata ca verdictul CEDO a fost unul politic, sub pretextul „drepturilor omului”. Atacul asupra Greciei confirma. Urmatoarea la rind va fi Polonia.
euNuke
12 November 2009@Transsylvania: mda, cetatenii europeni dau semne de nervozitate, dar structurile UE inca se tin bine; va mai trece ceva vreme pana cand europenii vor descoperi ca Parlamentul European nu este o institutie democratica ca toate celelelate parlamente si ca asa zisele mecanisme de co-decizie nu’i confera statutul de putere legislativa; cat despre Comisie, aparatul propagandistic din launtrul acesteia este atat de puternic, iar campaniile de [dez]informare si’au facut atat de bine treaba incat nici pana acum oamenii nu au aflat ca asa-zisa independenta a comisarilor este in fapt o inderdictie de a face politica democratiei si implicit de a reprezenta cumva vointa cetatenilor statelor care i’au trimis acolo; inca nici nu s’a discutat ipoteza ca aceasta Comisie sa fie viitorul Birou Politic al UE, organul suprem de tip totalitar care stabileste unica politica europeana desemnata in tratat prin termeni eufemistici precum ‘armonizare legislativa’ si ‘proces de integrare si unificare’ fara sa existe vreo trasare clara a limitelor puterii si ariilor de reglementare rezervate Statelor/Comisiei [extinse cu fiecare nou pas al ‘integrarii structurale’]. Va fi destul de dificila orice initiativa [politica, de tip plebiscitar] care sa vizeze Comisia in ansamblu, organ iresponsabil [nu exista control direct al Parlamentului] dotat cu puteri mai mai mari decat orice alt guvern national; pentru referendum e nevoie de semnaturile unui milion de cetateni europeni din tari diferite, cam greu daca de strans [din fericire exista internetul]; lupta politica asa cum o cunoastem va suferi modificari structurale: practic partidele devin inutile in PE, clivajul traditional stanga/dreapta nu mai poate fi conturat in Comisie, iar oamenii ‘politici’-reprezentantii popoarelor europene nu vor mai cauta confruntarea de idei/polemicile politice, ci consensul generalizat …cu alte cuvinte o rutina de tip administrativ care ii va transforma in simpli functionari ai unui mega-aparat birocratic; in consecinta conflictul politic vizibil deja in societate isi va gasi noi spatii de desfasurare: Curtile Constitutionale ale statelor membre si CEDO, asta pentru ca, in opinia mea, Tratatul actual contine o multitudine de norme ambigue, prolixe care din momentul implementarii vor face vizibile contradictiile cu Constitutiile democratice ale vechii Europe. E nevoie sa apara o noua societate civila pentru ca cea consacrata pe piata ideilor si’a parasit vocatia pro-democratica si a intrat in cercurile vicioase ale puterii, militand in abstract pentru niste principii considerate apriori drept progresiste si nu pentru drepturile fundamentale ale cetatenilor; din pacate tot mai multe ong-uri reprezinta interesele limitate, conjucturale, pur speculative, desprinse dintr’un plan utopic, in defavoarea ‘vetustelor’ libertati si drepturi afectate in mod constant de politicile unor institutii/state ue: dreptul la viata si dreptul la proprietate [un singur exemplu: cadourile facute imigrantilor ilegali ca element persuasiv al unei politici de stat pentru intoarcerea acestora de buna voie in tarile de bastina constituie furt din patrimoniul propriilor cetateni; practic, o taxa perceputa ilegal, abuziv de un stat in dauna propriilor cetateni si in folosul cetatenilor unui alt stat, de obicei unul de tip totalitar, care nu vrea sa semneze conventii de extradare si implicit isi determina/impinge populatia la o tacita invazie aducatoare de profituri facile]
euNuke
12 November 2009@Emil, ai dreptate, exista practica marjei de apreciere, in acest caz neluata in seama. Senzatia mea este ca si Romania e pe lista, in asteptare, la nuiaua CEDO si la urecheatul aferent de la matusica Comisara.
costin
12 November 2009Surse: Herman Van Rompuy, preşedinte al UE. Catherine Ashton, ministru de Externe
ws
12 November 2009Ultima postare a lui M. Lazurca – „O cruciada a UE?”.
M. Lazurca vorbeste despre grija UE „pentru asigurarea deplină a libertăţii relgioase”, apoi concluzioneaza:
„O nouă cruciadă europeană, aşadar? Desigur nu. Mai curînd urmarea naturală a unui angajament originar: acela de a ilustra un model civilizaţional şi politic, întemeiat pe libertate şi demnitatea naturală a oricărei persoane. Valori creştine tradiţionale, puse azi în serviciul tuturor.”
regards,
ws
Imperialistu'
12 November 2009Nu inteleg de ce se entuziasmeaza atat M. Lazurca. Uniunea este experta in adoptarea documentelor, cu si fara asentimentul propriilor cetateni, sta prost la interventiile in afara ogradei proprii. Si apoi, statele europene sunt recunoscute ca extrem de slabe si incapabile a articula o politica hotarata in favoarea demnitatii umane.
Cruciada europeana? Elita de la Bruxelles s-ar oripila numai la auzirea unei astfel de sintagme. Functionarimea post-istorica si post-religioasa a ultimei utopii nu este preocupata in nici un fel de problemele reale ale lumii. Altele ii dor pe eurocrati, de ex. zidul care ii separa pe teroristii „palestinieni” de eventualele lor victiem israeliene, soarta bietilor teroristi de la Guantanamo.
costin
12 November 2009„Ten Years On” – TaxPayers’ Alliance cinema advert
Francesco
12 November 2009Franta – exponenta a laicitatii si fruntasa a Uniunii Europene Antihrist prin decizia criticata de „nefrecventabilul” Jean-Marie Le Pen, relatare Le Figaro: