Rusia continuă să monitorizeze foarte activ produsele de origine animală din Vest. Rosselkhoznadzor-ul (Serviciul federal rus pentru supraveghere sanitară şi fitosanitară) a început zilele trecute o serie de controale la lanţul McDonald’s, unde va inspecta calitatea produselor importate utilizate în preparate. Separat, va inspecta calitatea brânzei importate, mai precis reziduurile de tetraciclină. Principalul furnizor european de brânză pentru McDonald’s Rusia este o filială a Hochland Germania.

Aceste controale vin într-un moment în care sentimentele antioccidentale sunt destul de puternice, McDonald’s fiind deja în ochii rușilor (ai francezilor și ai multor altora) o emblemă a imperialismului american. În luna aprilie, activiştii anti-fast-food au pichetat restaurantele din Vladimir, Krasnodar, Petrozavodsk şi din alte oraşe din Rusia. La Ivanovo, un membru al Dumei a iniţiat un concurs pentru cea mai bună acţiune împotriva lanţului de restaurante american, promiţând câştigătorului 10 bilete la cinema. La 4 aprilie au fost închise restaurantele din Crimeea, de la Sevastopol, Simferopol şi Yalta. După puţin timp, a avut loc o manifestaţie anti-McDonald’s şi la Briansk unde demonstranţii au scandat slogane de genul „Aţi plecat din Crimeea, ieşiţi afară şi din Briansk!” sau „Jos fast-food-urile americane!”. (aici şi aici ) Xenofobia de la televizor a influențat preferințele alimentare și a coborât chiar în farfuriile telespectatorilor.

Agenda Rosselkhoznadzor-ului este ocupată şi cu aplicarea restricţiilor la importuri. Sunt vizate Ucraina şi Moldova, care au semnat Acorduri de Asociere cu UE, dar nu numai ele. Ministerul Rus al Dezvoltării a pregătit un proiect de hotărâre guvernamentală pentru eliminarea scutirii de taxe a unor produse din R. Moldova (vin, carne, cereale, fructe şi legume). Exportul de fructe şi legume din Polonia a fost restricţionat astăzi şi alte ţări UE sunt ameninţate cu aceiaşi măsură. Ucraina riscă să nu mai poată exporta nici ea fructe dacă Rusia va considera că acestea sunt re-exportate din R. Moldova.

Interdicţia de export a porcilor şi produselor de porc din UE nu a fost soluţionată. Săptămâna trecută, UE a solicitat a doua oară la OMC crearea a unei comisii care să arbitreze embargoul rusesc. În cazul în care această comisie va constata că Rusia a luat măsuri nemotivate ştiinţific, OMC poate autoriza UE să adopte măsuri punitive împotriva Rusiei (aici). Între timp, spre bucuria „porc-oligarhilor”, în al doilea trimestru al acestui an preţurile la carnea de porc au crescut în Rusia cu 41% (faţă de primul trimestru), în timp ce vânzările realizate de cel mai mare grup de producători, Cerkizovo, au crescut cu 16% în ultimele patru luni.

De la începutul acestui an, Rusia a interzis exporturile de porci vii şi de carne de porc din toată UE datorită evoluţiei focarelor de pestă porcină africană din Polonia, Lituania şi Letonia. CE solicită ruşilor să deschidă comerţul cu producătorii din cea mai mare parte a teritoriului european deoarece focarele sunt limitate la zone de la granița de Est a UE, în care se aplică restricţii sanitare conform regulilor Organizaţiei Internaţionale de Epizootii (OIE). De altfel, virusurile izolate acolo sunt foarte asemănătoare cu cele din Rusia, unde boala a apărut din 2008 şi continuă să se răspândească.

Iniţial, Georgia fusese acuzată că ar fi introdus intenţionat boala în Rusia, răspândind o tulpină de virus cultivată într-un laborator de la Tbilisi (aici). Această ipoteză pare nerealistă, nu doar pentru că autorităţile gerogiene o resping, ci şi pentru că sunt destule indicii că autorităţile ruse nu au fost foarte eficiente în prevenirea şi combaterea bolii. Cert este însă că, din punctul de vedere al experţilor ruşi, detectarea virusului pestei porcine africane poate fi de natură să trezească suspiciunea de agroterorism. Acest virus se află la începutul listei de agenţi patogeni care pot fi folosiţi în astfel de scopuri. Prezenţa sa poate trece iniţial neobservată sau, chiar dacă e detectată, focarele de boală sunt practic identice cu cele care apar în urma contaminării spontane, astfel că folosirea virusului în scop de agroterorism nu poate fi dovedită.

Rusia a înţeles că lanţul alimentar poate să fie o pârghie politică, chiar şi numai pentru menţinerea unor sentimente xenofobe şi pentru avantajarea marilor producători de alimente autohtoni. Rosselkhoznadzor-ul cheltuieşte multă energie ca să se arate vizibil şi vocal în faţa publicului rus şi a partenerilor externi, iar puterea şi influenţa sa nu au contenit să crească în ultimii ani. Această ascensiune nu e explicată atât de creşterea credibilităţii instituţiei în urma unor rezultate profesionale remarcabile, cât mai degrabă de exploatatea situaţiilor dificile şi a temerilor alimentare ale populaţiei, şi de efectele corupţiei. La toate aceste ispite (sau cel puţin la toleranţa faţă de ele) sunt vulnerabili şi producătorii de alimente şi serviciile veterinare din UE. Rusia ştie foarte bine acest lucru şi cu siguranţă va încerca să îl exploateze şi în viitor. Prin urmare, atenția europenilor nu trebuie să fie îndreptată doar spre reducerea riscurilor biologice, ci mai ales spre combaterea corupției în sens larg. Cu alte cuvinte, respectarea legislației se va dovedi insuficientă dacă veterinarii și producătorii de alimente europeni nu vor arata în fapte că sunt solidari între ei și că prețuiesc principiile societății libere.