Nu ştiu dacă Mihai Voicu (cel care l-a agresat pe ziaristul Mircea Marian) a fost un securist care a vărsat sângele altora pentru ţară – în vremea când hârtia igienică, becul stins, crevetele vietnamez, ghearele de pui şi coada la carne erau simboluri naţionale – sau un revoluţionar care şi-a vărsat sângele pentru ea. Nu pare a fi, totuşi, un „donator”. Cu siguranţă însă, azi Mihai Voicu este voluntarul gata să-i pedepsească pe cei care „s-au vândut jidanilor”, sau de ce nu?, chiar dacă ţara n-o cere, gata să-i pedepsească pe cei care i-au cumpărat! Şi nu e singurul!

El face parte dintr-o importantă categorie, cea a „adevăraţilor patrioţi români”; adică acei cetăţeni vigilenţi pentru care eternii duşmanii ai ţării au fost, sunt şi vor fi ungurii şi evreii; dar mai ales evreii! Asta indiferent de cine ne-a călcat, de-a lungul timpului, biata ţărişoară, şi îi va fi hăituit în trecut, sau hăitui în viitor, neamul.

După cum observăm, norocul face ca duşmanii patriei să fie unii parcă anume aleşi: ori aproape de noi, dar mici (sau puţini, cum vreţi să spuneţi), ca ungurii, ori departe şi puţini, ca evreii! Puţini, dar foarte periculoşi! Pe măsura lor este şi curajul celor ce-i combat făr’ de odihnă! Nişte vecini mari şi puternici, nu se ştie de ce, îţi vor întotdeauna binele pe care ţi-l fac de câte ori au prilejul, prin urmare n-au cum să-ţi fie duşmani – fapt garantat de „adevăraţii patrioţi români”.

Se dovedeşte astfel că ei cunosc istoria ţării; asta e a doua şi cea mai importantă trăsătură a lor. Ştiu prin ce-au trecut strămoşii şi cine i-a făcut să sufere. Şi nu uită, nici nu iartă!

Va rămâne veşnic vie, pentru astfel de conştiinţe, imaginea evreilor traversând Dunărea cu sutele de mii pentru a trece prin foc şi sabie Ţara Românească şi Moldova. Nu sunt uitate, de fel, nici convoaiele celor prinşi (femei, fecioare şi copii), pornite în robie la Ierusalim şi nici jaful şi împilarea de secole l-a care i-au supus ovreii pe bieţii creştini valahi şi moldoveni. Cum nu l-au uitat nici pe martirul Constantin Brâncoveanu şi ai săi copii, care, refuzând să treacă la iudaism, au fost descăpăţânaţi pe celălalt mal al Bosforului… în Ţara Israelului.

Hăituindu-i pe evrei şi pe complicii lor, conştiinţele neadormite le cinstesc, azi, numele şi memoria lui Mircea cel Bătrân şi Vlad Ţepeş, lui Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare – cei care, de la Rovine la Nicopole, şi de la Podul Înalt la Călugăreni, i-au făcut pe „jidani” să afle, indiferent că se numeau Baiazid, Murad, Mahomed sau Mehmet, că numai „codrul e frate cu românul”, dar nu şi ei.

Tot „evreii”, trecând Prutul, ne-au călcat de atâtea ori ţara, că numai un istoric o mai ştie exact. Ei ne-au luat şi răsluat de atâtea ori Basarabia, că mulţi nu mai ştiu unde se află, sau au uitat de ea, dar, în mod sigur, nu mai e a noastră! Iar asta, “conştiinţele veşnic treze” nu au cum să uite! Şi tot ei au încărcat în trenuri zeci şi zeci de mii de români pe care i-au trimis ca robi în pustietăţile îngheţate ale deşertului Sinai să-şi dea viaţa pentru edificarea noului stat israelit, de la Celiabinsk la Kolîma, şi de la Irkutsk la Magadan şi Vorkuta. Da, un „adevărat patriot” nu are cum uita aşa ceva!

Cum nu uită că românii i-au primit pe „evrei” în universităţi, cu ani buni înainte de ’89, să înveţe carte la Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara. Dar jidanul tot jidan! După ’90, „evreii” şi-au dat arama pe faţă şi „au mulţumit” la fel cum au făcut-o şi înaintaşii lor: Baiazid, Suleiman, Murad, sau Mahomed.

Elias Nassar, Wael el Ghadban, Kamel Kader, Zaher Iskandarani, Omar şi Mohamad Hayssam, sunt doar câţiva dintre „evreii” sirieni, iordanieni sau libanezi care au jefuit la greu statul român în anii ’90 şi la începutul anilor 2000. Curios, atunci nu le-a pus nimeni mâna în gât celor care „s-au vândut jidanilor”!

Nu l-au uitat vânătorii de evrei nici pe israelitul iordanian Fathi Taher, cel care a cumpărat Electroputere Craiova promiţând că va curge laptele şi mierea, ca să o dea după aceea la preţ bun „evreilor” saudiţi de la Al–Arrab, să vândă laptele şi mierea în mall-ul ce i-a luat locul.

Numai „adevăraţii patrioţi” văd cum, deşi oficial au mai rămas în România doar trei mii (majoritatea bătrâni), evreii îşi fac simţită prezenţa peste tot! De la şhaorma şi kebab, la măcelăriile halal şi de la şcolile de ivrit predat în limba turcă, la canalul de televiziune sionist, unde românii şi copiii lor urmăresc extaziaţi povestea eroului popular Suleyman Magnificul, asta când nu învaţă de la Vocea Sionului pe cine să pună şi pe cine să doboare de la putere, ieşind în stradă. De la cuptoarele cu „pască” turcească şi libaneză, la sinagogile cu semilună în vârf sau pe geamuri şi de la femeile acoperite de hijab şi de copii… mulţi, la străzile presărate, din cap în cap, cu firme „evreieşti”. Anul trecut, din cei 3000 de evrei, 3500 au sărbătorit Purimul pe stadionul Dinamo, iar restul pe la toate televiziunile. Şi românii cu ei, cu toate că, dintr-o greşeală impardonabilă, Purimul era numit de către ziarişti, Ramadan! Da, pe nesimţite, fratele românului, codrul, este înlocuit cu „evreul”! Să te faci frate cu el ca să treci puntea! Nu vor ajunge mulţi în partea cealaltă!

„Evreii” ne-au cucerit ţara, de atâtea ori, cu sabia şi cu tunul. Acum îi îndoapă pe români cu şhaorma şi kebab, în timp ce zâmbesc cu înţelepciune mângâindu-şi perciunii şi răsfoind Tora. Ştiu că alţii o cumpără pe tăcute, sau continuă să o fure la fel de liniştiţi! Cei saudiţi şi cei din emiratele Golfului – care-şi învaţă copiii în şcoli că Grecia, Bulgaria şi România sunt ţări ocupate de necredincioşi ce trebuiesc eliberate, iar porcii sunt aidoma creştinilor ce cred în Isus – cumpără în fiecare an, de ani de zile, zeci de mii de hectare de teren. E de înţeles atunci revolta „paznicilor naţiunii”!

Violence in Saudi Textbooks 2011 Final by InLinieDreapta

Mai ales că, în timpul ăsta, unii dintre sioniştii turci continuă să facă ce ştiu ei mai bine: să ia pielea de pe român! Jidovul Sahin Yuksek – un Suleyman Magnificul al pieţelor de legume şi fructe din România – a fost arestat, de curând, pentru 29 de zile. Introducea în ţară, zilnic, cantităţi uriaşe de legume şi fructe, mult subevaluate, cauzând pierderi uriaşe (sute de milioane de euro anual) statului român. Făcea asta de atâţia ani, fără să i se întâmple nimic, încât trebuie să crezi realitatea – „conştiinţele neadormite” au luat o mică pauză.

În aceste condiţii santinelele naţiunii sunt din ce în ce mai prezente în spatiul public; s-au săturat să vadă cum evreii conspiră să pună, din nou, şaua şi gheara pe ţară. Aşa că vor fi avertizaţi sau pedepsiţi cei „vânduţi evreilor” chiar dacă, culmea, au vorbit sau au scris contra acelora care ne-au făcut, de-a lungul timpului, atâta rău!

Mesajul „adevăraţilor patrioţi” către concetăţenii lor este unul pe cât de dramatic pe atât de clar: „Nu rusul sau turcul, ori alţii aidoma llor, sunt adevăratul pericol pentru ţară, ci evreul”! Şi sunt ascultaţi, pentru că patriotismul lor e luat ca exemplu de mulţi. Doar ei sunt aceia ce, respectându-şi strămoşii, neuitând suferinţele lor, veghează ca istoria să nu se repete!