Concluziile experților independenți dărâmă explicația oficială a dezastrului de la Smolensk

Cu câteva zile înaintea celei de-a doua aniversări a tragediei de la Smolensk, la 28 martie a.c., la Parlamentul European au fost prezentate în cadrul unei audieri publice rezultatele unor cercetări independente privind mecanismul producerii dezastrului. Evenimentul a fost organizat de grupul parlamentar al conservatorilor şi reformiştilor, la iniţiativa deputaţilor europeni Ryszard Legutko, Tomasz Poreba şi Ryszard Czarnecki.

Concluziile prezentate au fost obţinute pe baza studierii materialelor documentare publicate oficial, precum şi a înregistrărilor din computerul de bord al avionului, de către specialişti reputaţi din SUA şi Australia, care s-au oferit să sprijine, prin expertiza lor, eforturile grupului parlamentar polonez pentru elucidarea cauzelor dezastrului de la Smolensk, condus de deputatul Antoni Macierewicz.

Este vorba de Prof. Univ. Dr. Wieslaw Binienda, de la catedra de Inginerie Civilă a Universităţii Akron, Ohio, expert NASA, Prof. Univ. Dr. Kazimierz Nowacyzk, de la Universitatea Maryland şi Dr. Grzegorz Szuladzinski, de la compania Analytical Service din Australia.

Concluziile Prof. Binienda şi Nowacyzk erau deja cunoscute publicului interesat, însă ele sunt confirmate şi completate de rezultatele cercetărilor Dr. Szuladyinski, prezentate în premieră cu aceasă ocazie.

Aşa cum susţin autorii, concluziile acestor cercetări vor trebui confirmate prin examinarea directă a probelor (epava avionului, cutiile negre şi rămăşiţele pământeşti ale victimelor), dar ele au deja o mare importanţă. Schimbă, practic, modul în care se va discuta despre Smolensk de acum înainte pentru că arată în mod evident falsitatea versiunii oficiale asupra cauzelor prăbuşirii avionului.

Amintim că versiunea oficială, canonică, este cea formulată de ruşi în vestitul raport MAK și însuşită cu pioşenie de guvernul Tusk, prin raportul comisiei Miller. Dacă lăsăm la o parte toate detaliile scenaristice auxiliare – poveştile despre greşeala piloţilor polonezi, cele despre tentativele de aterizare, pretinsele presiuni ale Preşedintelui Kacyznski sau ale Generalului Blasik asupra echipajului, etc. etc. -, din punct de vedere tehnic, versiunea oficială poate fi rezumată astfel: polonezii au coborât avionul prea jos, iar acesta a lovit cu aripa un mesteacăn; impactul a avut drept rezultat smulgerea aripii şi prăbuşirea aeronavei.

Iată, foarte pe scurt, de ce această variantă nu se potriveşte cu realitatea, şi care este esenţa concluziilor cercetărilor despre care s-a vorbit la Bruxelles.

Prof. Binienda a efectuat simularea pe calculator a pretinsului impact al aripii avionului cu mesteacănul. Ţinând cont de greutatea avionului (79 tone), viteza acestuia (70 m/s), caracteristicile materialului şi ale construcţiei aripii, precum şi de dimensiunile mesteacănului (diametrul 40 cm), Prof. Binienda a examinat mai multe variante ale impactului, sub diferite unghiuri, la diferite înălţimi faţă de sol, etc. şi a constatat că, în toate cazurile, copacul este tăiat de aripa avionului, şi nu invers.

Pentru mai multe detalii, iată aici prezentarea Prof. Binienda (în engleză).

De altfel, Prof. Binienda a mai arătat şi că avionul nu a intrat nicidecum în contact cu mesteacănul; preferăm să nu mai încărcăm prezenta expunere, dar dacă doriți detalii, iată-le aici (harta terenului şi traiectoria avionului). Cercetările Prof. Nowaczyk au arătat și ele că avionul nu și-a schimbat traiectoria la trecerea prin dreptul mesteacănului.

Prof. Nowacyzk a examinat graficele publicate de raportul MAK şi de comisia Miller, şi a observat câteva detalii importante, în ultima etapă a zborului, detalii care nu sunt comentate în niciun fel în documentele oficiale (apar numai pe grafice). Accelerația verticală – linia roșie de pe graficul de mai jos (brzoza=mesteacăn) – prezintă două inflexiuni ample. Ele semnifică două șocuri puternice ce au afectat avionul la o distanță 69 m după ce acesta trecuse de mesteacăn (acolo unde și Prof. Binienda calculase că trebuie să se fi produs desprinderea aripii stângi).

Dr. Ing. Szuladzinski explică aceste șocuri prin două explozii, ce au avut loc la bordul avionului. Aceste explozii au fost cauza directă a dezastrului de la Smolensk.

Cele două șocuri observate pe grafic (inflexiunile accelerației verticale) reprezintă exercitarea unor forțe de o amploare deosebită, într-un interval de timp foarte scurt, ceea ce s-ar explica prin explozie.

„Una dintre explozii a avut loc la nivelul aripii stângi, cam la jumătatea lungimii acesteia, producând o mare distrugere la acest nivel, având ca rezultat ruperea aripii în două.”

„A doua explozie, în interiorul fuselajului, a determinat distrugerea radicală și dezmembrarea acestuia.” O explozie care a rupt partea superioară a fuselajului, ar explica de ce avionul a fost împins în jos (a se vedea inflexiunile accelerației verticale de pe grafic).

„Doar aterizarea (sau căderea) pe un teren împădurit, indiferent sub ce unghi și oricât de nereușită, nu ar fi putut în niciun caz să determine o dezmembrare a construcției ca aceea care s-a constatat.” Moartea tuturor pasagerilor nu poate fi nici ea explicată doar prin impactul cu solul; Szuladzinski citează exemple de catastrofe aeriene produse în condiții similare, în care au supraviețuit aproape toți pasagerii. Pentru explozie pledează și numărul mare de fragmente, răspândite pe o mare suprafață de teren.

Szuladzinski subliniază faptul că o parte din fuselaj este deschisă în sus iar în această zonă tabla este ruptă spre exterior, precum capacul unei cutii de conserve. Porțiunea anterioară a fuselajului a căzut „în picioare”, dar cea posterioară a căzut „pe spate”.

Explozia nu s-a putut produce decât în aer. Dacă ea ar fi avut loc după prăbușire, ar fi lăsat la nivelul solului o amprentă vizibilă, chiar un crater. Faptul că numai o parte a fuselajului a căzut răsturnată pledează de asemenea pentru explozia în aer. Mai multe detalii, în engleză, pot fi găsite aici și aici.

Conform experților, atunci când explozia unui avion se produce în aer, prima ipoteză care trebuie cercetată este aceea a unui atentat.