Televiziunea poloneza de stiri TVN24 trece în revista problemele care ar fi putut sa apara în ultimul minut dinaintea tragediei de la Smolensk.

Cea mai importanta întrebare a ultimelor zile – de ce s-a produs dezastrul? – ramâne în continuare fara raspuns. Sunt oare de vina radiofarurile care nu au functionat, iluminarea aeroportului, o problema tehnica, o greseala a echipajului? Ne-ar putea ajuta înregistrarile din cutiile negre, dar pentru moment ele ramân secrete. Din informatiile disponibile se poate totusi încerca reconstituirea ultimului minut de zbor al Tupolev-ului polonez.

Abordarea aterizarii a fost executata regulamentar de catre echipaj pâna la înaltimea de 100 metri si distanta de doi kilometri – iata prima informatie oficiala privind pozitia avionului. Cea de-a doua este documentatia completa a aeroportului, la care am reusit sa ajungem.

”Trebuie sa fi executat o manevra foarte brusca”
Daca doi kilometri înaintea pragului pistei, conform documentatiei, abordarea a decurs corect, dar o mie de metri mai departe avionul a lovit vârfurile copacilor la câtiva metri deasupra solului, „avionul trebuie sa fi executat o manevra foarte brusca”, spune colonelul Pietrzak.

„Nu stiu de ce. Nu sunt în masura sa-mi explic aceasta. Nu trebuia sa fie asa, pentru ca ar fi trebuit sa coboare foarte încet”, spune col. Tomasz Pietrzak, fostul comandant al Regimentului Special 36 de Transport Aerian.

Pierderea violenta de înaltime a durat circa 15 secunde. Atunci a intrat în functiune, conform informatiilor noastre, sistemul EGPWS de avertizare privind coliziunea brusca cu solul. Nu stim ce au indicat atunci celelalte instrumente din cabina pilotilor.

Turnul informeaza
Pilotii dispun de patru surse de informare: de la turn, de la aparatura din cabina, de la radiofaruri si de la iluminarea la abordarea pistei.

Controlorul din turn îi da pilotului informatii privind distanta lui fata de baza pistei, pilotul sau navigatorul trebuie sa raspunda indicând înaltimea la care se gaseste. „Pilotul se asigura mai întâi, înscriind toata traiectoria si programându-o în calculator. Tasteaza coordonate, distanta fata de pragul pistei. Isi poate crea o dreapta lunga si, tinandu-se de ea, ajunge la aeroport” explica col. Pietrzak.

De ce zburau atat de jos?
In timpul aterizarii pilotul ar trebui sa beneficieze si de patru altimetre – trei indicatoare barometrice si un radioaltimetru cu lampa rosie, care se aprinde atunci când înaltimea este periculos de mica.

Potrivit comunicatului rusesc, la doi kilometri de pista si 30 secunde înainte de dezastru, totul era înca în ordine. Pilotul controla indicatiile celor patru instrumente care arata înaltimea. In ciuda acestui fapt, în decursul a 15 secunde s-a aflat cu 60-70 m prea jos.

Radiofarurile ajuta la localizare
Pe lânga controlul înaltimii, a doua sarcina a pilotului este sa se situeze pe axul pistei de aterizare. La aceasta ar trebui sa-l ajute doua radiofaruri – cel mai apropiat aflându-se la 1 km înainte de pista si ce; mai indepartat – în cazul de fata gasindu-se la 6 km de pista. Imediat dupa primul radiofar pilotul ar trebui chiar si prin ceata sa vada luminile care sa îl conduca la pista.

Pâna astazi nu se stie daca ambele radiofaruri au functionat – ar trebui sa aflam asta în cursul anchetei.

Iluminarea nu a functionat corect?
Iluminarea aeroportului este un factor esential care influenteaza aterizarea în siguranta. „Prin perceptia vizuala a luminii, pilotul zboara spre pragul pistei”, explica Pietrzak.

Cu foarte mare probabilitate putem însa sa spunem ca primul rând de lumini nu a functionat. Foarte probabil nu au functionat nici urmatoarele doua rânduri de lumini. De-a lungul câtorva zile dupa dezastru am observat functionarea luminilor – atunci când celelalte lumini erau aprinse, primele trei rânduri nu functionau.

„Este esential ca luminile sa fie aprinse. Pe un aeroport atât de simplu iluminatul este obligatoriu. Se permite ca un procent oarecare sa nu mearga, dar este vorba de max. 5-10 la suta. Nu se poate sa nu functioneze sectoare întregi. Ele arata pilotului cum sa zboare, unde este pista – subliniaza fostul sef al regimentului special.

Totusi ce a determinat pierderea brusca de înaltime, care a hotarât soarta echipajului si pasagerilor avionului prezidential? Pâna în prezent nu se stie nimic sigur.

(Traducere Anca Cernea)