Colonelul forţelor britanice din Afganistan, Richard Kemp, a ţinut un discurs în cadrul sesiunii speciale despre a Raportului Goldstione, vorbind din partea organizaţiei nonguvernamentale UN Watch.
Domnule Preşedinte, bazîndu-mă pe experienţa şi cunoştinţele mele, vă pot spune următoarele lucruri: în timpul Operaţiunii Plumb Topit [Operation Cast Lead], Forţele de Apărare Israeliene [Israeli Defence Forces, IDF] au făcut mai mult pentru a proteja drepturile civillilor în zona de război decît orice altă armată din istorie.
UN-Watch: Self-Defense is not a Crime of War
Autoapărarea nu este o crimă de război
Colonelul Richard Kemp, 16 octombrie 2009
Consiliul Drepturilor Omului: A 12-a Ediţie Specială
Mulţumesc, domunule Preşedinte
Sînt fostul comandant al forţelor britanice din Afganistan. Am lucrat în cadrul NATO şi al ONU; am condus trupe din Irlanda de Nord, Bornia şi Macedonia; am participat în Războiul din Golf. În perioada de la invazia din 2003 şi pînă acum am petrecut mult timp în Irak şi m-am ocupat de terorism în cadrul Joint Inteligence Committee a guvernului Marii Britanii.
Domnule Preşedinte, bazîndu-mă pe experienţa şi cunoştinţele mele, vă pot spune următoarele lucruri:
În timpul Operaţiunii Plumb Topit [Operation Cast Lead], Forţele de Apărare Israeliene [Israeli Defence Forces, IDF] au făcut mai mult pentru a proteja drepturile civililor în zona de război decît orice altă armată din istorie. Israel a făcut acest lucru confruntîndu-se cu un inamic ce îşi poziţiona în mod deliberat trupele în spatele scuturilor umane formate de populaţia civilă. Hamas, ca şi Hezbolah, sînt experţi în a stabili agenda presei internaţionale. Ambele organizaţii în orice moment oameni pregătiţi pregătiţi pentru a da declaraţii ce condamnă trupele israeliene pentru crime de război. Sînt foarte buni la crearea înscenărilor şi a distorsionării evenimentelor.
IDF este pus în faţa unei provocări cu care trupele britanice nu au fost nevoite să se confrunte în aceaşi masură. Este prezumţia automată, Pavloviană, a majorităţii presei internaţionale şi a grupurilor militante pentru drepturile omului, că IDF greşeşte şi încalcă drepturile omului.
Adevărul este că IDF a luat măsuri excepţionale pentru a avertiza populaţia civilă din Gaza asupra zonelor ce vor fi atacate, distribuind 2 milioane de pliante şi dînd peste 100.000 de telefoane. S-a renunţat la multe operaţiuni care ar fi putut elimina Hamasul doar pentru a preveni victimele civile. În perioada comflictului, IDF a premis distribuirea unei cantităţi uriaşe de ajutoare umanitare în Gaza. Să dai ajutoare umanitare pe mîna inamicului este ceva ce pentru un tactician militar, este de negîndit. Dar IDF şi-a asumat aceste riscuri.
În ciuda tuturor acestor măsuri, bineînţeles că vieţi nevinovate au fost pierdute. Războiul înseamnă haos şi greşeli au fost făcute. Au fost greşeli făcute de britanici, americani şi celelalte forţe militare desfăşurate în Afganistan şi Irak, multe dintre aceste greşeli putînd fi catalogate ca erori umane. Dar greşelile nu sînt crime de război. Mai mult ca orice, victimele civile au fost o consecinţă a strategiei de luptă al Hamasului. Hamas a încercat sacrificarea propriei populaţii civile în mod deliberat.
Domnule Preşedinte, Israelul nu a avut de ales, a trebuit să îşi apere populaţia, să oprească atacurile cu rachete din partea Hamasu-ului.
Şi repet: IDF a făcut mai multe pentru a proteja drepturile civililor din zona de conflict decît orice altă armată din istoria războiului.
Mulţumesc Domnule Preşedinte.
3 Comments
Corneliu
17 October 2009Toate cele afirmate de Colonelul Richard Kemp sunt perfect adevarate si poate ca surprind pe cei mai multi in conditiile atmosferei generale de linsaj mediatic si politic impotriva Israelului.
In aceste conditii tot ce vor face si afirma israelienii sau vocile lucide si necorupte vor suna mai departe ca un strigat in desert. Pana cand lumea se va lamuri sau ura multiseculara va dispare.
Iar pana atunci ei vor trebui sa reziste in fata puhoiului de ura, ticalosie si barbarie, in huiduielile barbarilor ipocriti erijati in detinatorii dreptatii.
costin
17 October 2009Corneliu,
ai dreptate, doar ca nu indraznesc sa fiu la fel de optimist ca tine. nu cred ca lumea se poate lamuri odata pt totdeauna, definitv, ca linsajul mediatice sau de orice fel care au loc periodic, intr-o oarecare masura, si constant de mii de ani, intr-o alta masura, nu cred ca acest „linsaj” vor fi vreodata definitiv lamurit. antisemitismul e un subiect foarte cuprinzator, motivele acestei uri sint foarte multe, dar cred ca se rezuma la ce ne spunea la un moment dat israelianca, la „neobrazarea” si impresia de siguranta de sine aroganta lasata de unii evrei.
Antisemitismul, si in general ura aceasta bolnavicioasa fata de evrei in general si Israel in particular, este un subiect asupra caruia s-a tot revenit in acest coltisor de internet, si se va mai reveni mult timp. le poti citi pe toate daca faci click pe israel in Etichete Geografice.
Iata o fragment dintr-un alt articol publicat in mai 2008 cind am vazut reactiile unele aberante, altele complet demente, din toata lumea. In el, Melanie Pillips, una dintre cele mai importante figuri din presa britanica actuala, descrie pe scurt diferitele forme si justificari pe care antisemitismul l-a luat de-a lungul istoriei:
articolul, aici: De ziua Israelului
Corneliu
17 October 2009Costine, iti multumesc pentru comentariu. De fapt nu sunt atat de optimist cum ai crezut. Ideea mea a fost ipotetica.
Am citit unele din materialele de pe blog pe tema aceasta. Trebuie sa observ ca oamenii discuta aici cu onestitate intelectuala, in contrast cu „forumistii” de la ziarele de duzina (care ele insesi incurajeaza acel sub-nivel).
Am vazut ca cineva a incercat sa defineasca niste etape in evolutia plagii antisemitismului, ceeaca e aparent corect, dar scapa din vedere elementul esential. Aceste etape sunt de fapt forme de manifestare ale urii, mai degraba unelte folosite impotriva evreilor intr-o perioada sau alta, intr-o imprejurare sau alta.
Promotorii antisemitismului au folosit intotdeauna orice amanunt convenabil si orice cale de atac convenabila pentru a-si promova scopurile. Elementul comun a ramas insa aceeasi ura fundamentala neschimbata, cu acelasi ADN, care are o virulenta atat de puternica incat face orice pentru a se exterioriza. Ca un virus cu mutatii, fara sa inceteze sa fie el insusi.
Pozitia actuala a multora, as zice a unor monstruoase coalitii, impotriva Israelului si in acelasi timp a evreilor din lume este o ilustrare a acestei realitati.
Am aici un link spre o prezentatie clara si sugestiva a ceeace se intampla in acest domeniu in lumea musulmana. Merita vazuta.
http://www.conceptwizard.com/pipeline_of_hatred.html