Conflictul ce va veni

    0

    Integral pe Blog de europarlamentar

    Traian Ungureanu, dupa o dezbatere din Parlamentul European în care Ran Curiel, ambasadorul Israelului pe lînga UE si NATO, a fost tavalit cu pofta într-o baie de imprecatii si calomnii, la granita care desparte si nu prea furia de infantilism:

    În acest recitativ turbulent, Israelul e vinovat înainte de toate si dincolo de faptele brute. Fapte? Care fapte? Asa ceva nu exista sau nu conteaza pentru europarlamentaii care au atacat din toate directiile Israelul si au poetizat pe tema blocadei israeliene aducatoare de mizerie palestiniana.

    Iata faptele, cu toata neplacuta lor lipsa de poezie: Gaza a fost evacuata de trupele israeliene si preluata printr-o lovitura de stat violenta de Hamas, organizatia terorista înarmata de livrari iranene si siriene. Gaza, asa numita tara a suferintei, a devenit imediat o rampa de atac, folosita de Hamas pentru mii de atacuri cu rachete si misiuni teroriste împotriva Israelului. Blocada instituita de Israel filtreaza rachetele si munitia livrate de Iran pe uscat sau pe mare, nu alimentele si livrarile de echipament civil.

    Acum 2 ani, interventia militara israeliana în Gaza a tintit centrele de comanda Hamas de la care porneau atacurile cu rachete împotriva Israelului. Dupa încheierea misiunii si reducerea drastica a atacurilor, armata israeliana s-a retras. Blocada anti-echipament militar a ramas în vigoare dar peste 10.000 de tone de livrari civile sînt admise saptamînal prin posturile de control de la limita fîsiei Gaza (Egiptul a impus propria blocada, alarmata de expansiunea si de ostilitatea Hamas).

    Misiunile de ajutor pornite pe mare spre Gaza sînt o întreprindere propagandistica masiva care nu urmareste atît sa ajute populatia din interior cît sa provoace raspunsuri israeliene ce pot fi apoi speculate mediatic. Exemplul flotilei interceptate recent de comandouri israeliene e clasic. Actiunea a fost organizata de IHH, o organizatie islamica turca ale carei legaturi cu Partidul Binelui, o asociatie condusa de apropiati Al Qaida, e dovedita si publica. Initiatorii au racolat trupa obisnuita de pacifisti, militanti pro-palestineieni, politicieni naivi sau isterici si anarhisti în cautare de violenta.

    Israelul a avertizat cu saptamîni în avans ca nu va admite intrarea navei în apele teritoriale israeliene. Guvernul israelian a propus „flotilei” o solutie simpla: sa descarce marfurile într-un port israelian, dupa care ajutoarele sa fie transportate în comun spre centrele de distribuire din Gaza. „Flotila” nu a raspuns acestor propuneri, pentru ca nu îsi dorea o banala operatiune umanitara ci un incident major cu autoritatile israeliene.

    Comandoruile israeliene au intervenit si au fost atacate cu brutalitate de pacifisti înarmati cu drugi de fier, cutite topoare, arme de foc si alte instrumente aflate îndeobste în dotarea unui bun pacifist. Soldatii israelieni au raspuns si 9 persoane au fost ucise. Alaturi de regretul pentru pierderea de vieti omenesti, trebuie retinut ca 9 oameni au fost practic sacrificati pentru a cautiona o lovitura propagandistica. Într-adevar, actiunea flotilei a fost un succes moral major. Tema a fost imediat preluata de macelaria mediatica de serviciu si transformata în act de incriminare totala a Israelului.

    Guvernul turc, odinioara aliat al Occidentului si al Israelului, mai nou forta pro-islamica si aliat al Iranului, a orchestrat dimensiunea politica a incidentului si a dezlantuit un val de manifestatii si mitinguri de promovare a „martirilor” de pe flotila. Toata aceasta poveste construita pe orbire si goala de adevar faptic a fost înghitita entuziast de Parlamentarii europeni stîngisti si „umanisti” care au construit recitalul de la dezbaterea din Parlament.

    Momentul „Flotila” nu e înca un episod în istoria lunga a operatiilor de propaganda pro-palestiniene. Ne aflam într-un moment de cotitura si, daca Occidentul nu întelelege ca are acelasi adversar si e pîndit e acelasi pericol care paste Israelul, efectele vor fi grave si ireversibile. Ce s-a întîmplat acum e o deplasare masiva spre asaltul colectiv si santajul moral, cu participarea combinata a terorismului si a politicii democratice. Noua tactica e provocarea directa sub scutul asa numitelor misiuni umanitare si e de asteptat ca litoralul israelian sa fie luat cu asalt de noi si noi „flotile”.

    La celalalt cap al operatiei lucreaza Iranul nuclear, cautionat politic de Turcia. Cercul se strînge si Israelul devine cu fiecare zi care trece obiectul unei ipoteze pîna acum de neconceput: da, e posibil, legitim si moral sa lovim Israelul. Încet-încet, propunerea a încetat sa fie critica Israelului si a devenit actiunea directa împotriva Israelului. Evident, Israelul ramîne o „nuca tare” dar ceva s-a schimbat si împinge spre un conflict grav, poate un razboi. O unanimitate oarba, pe jumatate voluntara pe jumatate solidara prin nechibzuinta, preseaza din toate partile. Asa numitul „conflict” din Orientul Mijlociu nu mai are nimic mijlociu si se îndreapta rapid spre o ciocnire de proportii nebanuite.

    Print Friendly, PDF & Email

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here