Cum au ajuns Patapievici, Papahagi, Aligică, Liiceanu, Neamțu, Baconschi etc să fie numiți fascisti-rasisti-homofobi-xenofobi-retrograzi-primitivi?

Până la urmă, corectitudinea politică e o forma de cenzură marxistă, una mascată în politețe și civilitate. Cel puțin așa e prezentată de adepții ei – drept unica formă de politețe și unica sursă a politeții în lume.

O minoritate dintre adepții corectitudinii politice sunt marxiștii, care în cunosc originea și înțeleg ce intrument politic puternic este aceasta. De cealaltă parte, cei mai mulți adepți ai corectitudinii politice sunt oameni mai mult sau mai puțin politicoși, dar care nu îi cunosc originile și joacă rolul tovarășilor de drum ai marxiștilor.

Dacă ar fi să îi credem pe cuvânt pe primii, ar însemna să acceptăm ca realitate falsul care ne spune că politețea a fost inventată de stânga pro-sovietică a occidentului anilor 60, de cei care protestau împotriva „jugului capitalist” cu cărticica lui Mao în mână și URSS în suflet.

A considerai corectitudinea politică drept o forma de politețe e același lucru cu a spune că înaintea mișcărilor comuniste din anii ’60 nu exista politețe. Cu alte cuvinte, fără comunism nu ar exista oameni politicoși. Fără Uniunea Sovietică, fără Stalin, fără Gulag și fără suta de milioane de morți ai comunismului, nu am ști cum să fim politicoși.

Cu alte cuvinte, fără comunism nu ar fi existat civilizație.

#snspa

Citiți și:

Costin Andrieș