Toate negocierile și armistițiile semnate de rebeli și guvernul de la Kiev nu par să fi avut alt scop decât să câștige timp pentru forțele separatiste pro-ruse, care au reluat ofensiva ce urmărește capturarea portului strategic Mariupol de la Marea Azov.

Rusia a demonstrat în ultimele două zile că nu are de gând să țină seama nici de Europa, nici de Germania, nici de Statele Unite pentru a-și atinge obiectivele strategice în estul și sud-estul Ucrainei, în pofida apelului ipocrit la respectarea încetării focului și a așa-numitelor acorduri de la Minsk. Sâmbătă, 30 de persoane din orașul-port Mariupol au fost ucise de tiruri de rachetă ale rebelilor. Aceștia au negat însă că ar avea vreun amestec și au dat vina așa cum fac întotdeauna pe armata ucraineană, în pofida faptului că observatorii OSCE au confirmat faptul că rachetele au fost trase din zona controlată de pro-ruși.

Atacul a provocat îngrijorarea Uniunii Europene, care a convocat o reuniune de urgență a miniștrilor de Externe pentru joi, unde se va discuta despre adoptarea unui nou rând de sancțiuni. Tonul a fost dat de președintele american, Barack Obama, care, din India, a declarat că Statele Unite iau în considerare toate opțiunile, cu excepția unei intervenții militare directe, pentru a opri această agresiune „susținută de Rusia, finanțată de Rusia și alimentată cu arme și militari de Rusia”.

Aceasta este o escaladare semnificativă din partea administrației americane, pentru că „toate opțiunile cu excepția intervenției militare” includ și livrarea de armament și echipamente „letale” către Ucraina, un pas pe care președintele Obama a avut grijă să nu îl facă până în prezent. Amenințarea ca Ucraina să piardă controlul asupra portului Mariupol, oraș de 500.000 de locuitori unde se află instalații petroliere prețioase pare să fi înfrânt ezitările Casei Albe.

Duminică, Angela Merkel l-a sunat din nou pe Vladimir Putin pentru a-și exprima îngrijorarea față de atacul nejustificat asupra portului la Marea Azov și l-a avertizat că dacă aceasta nu se oprește, Germania va susține adoptarea unui nou set de sancțiuni. Duminică, ofensiva asupra Mariupolului a fost oprită, dar atacurile separatiștilor au continuat ceva mai la nord, în apropiere de orășelul Debaltseve, pe care liderul separatist, Alexandr Zaharcenko, a declarat că dorește să-l încercuiască și să-l elibereze de armata ucraineană. […] Același Zaharcenko declarase că după cucerirea Debaltseve va urma o ofensivă masivă împotriva orașului Mariupol, dar ulterior și-a luat seama, a revenit asupra declarațiilor și a dat vina tot pe armata ucraineană.

[…]

După reacțiile dure ale Washingtonului, Berlinului și Bruxelles-ului, care prin vocea președintelui Consiliului European, Donald Tusk, a denunțat atitudinea conciliantă față de agresorul rus și a cerut măsuri concrete de sancționare a Moscovei, dar mai ales în fața perspectivei ca ucrainenii să primească armament din Statele Unite, Vladimir Putin și-a ieșit din fire și a acuzat ieri armata ucraineană că servește interese străine: „Se spune adesea: armata ucraineană, armata ucraineană. De fapt, cine luptă în rândurile ei? Există unităţi regulate ale forţelor armate şi, în mare parte, aşa-zisele «batalioane de voluntari naţionalişti». De fapt, nu este vorba despre o armată, ci despre o Legiune Străină, în cazul de faţă o Legiune Străină a NATO, care nu are ca scop să apere interesele naţionale ale Ucrainei”, a izbucnit Putin.

Rusia nu neglijează însă nici războiul psihologic. Pentru a doua oară de la declanșarea conflictului, așa-zisele „autorități ale Donețk-ului” au difuzat o poveste potrivit căreia 500 de mineri din bazinul Donbas ar fi rămas prinși în subteran după ce instalațiile electrice ale minei ar fi fost bombardate de „nemiloasa” armată ucraineană, dar au dat asigurări că minerii sunt afara pericolului și vor fi salvați. Singura problemă cu aceste istorisiri emoționante despre mineri sub amenințare este că, de la declanșarea rebeliunii, majoritatea minelor s-au închis și cea mai mare parte a minerilor au devenit combatanți în slujba Moscovei.

Cristian Câmpeanu