Cerneala virtuală curge râuri-râuri încercând să ne convingă că susținerea Ucrainei și criticarea Rusiei sunt un dezgustător “virtue signaling”, iar singura virtute care mai merită semnalizată este paralizia.
Se face un an de când Rusia a început invazia și masacrul împotriva civililor din Ucraina și continuă să curgă textele, podcasturile, emisiunile radio și TV care justifică, incontinent și prolix, tăcerea, duplicitatea și răspândirea confuziei în fața intoarcerii imperialismului rus întors în Europa, la doar câțiva km de noi.
Cei care cu doar câteva zile înaintea pornirii măcelului făceau glume despre farsa ridicolă pe care ne-o întind CIA și Centrala de Propagandă (occidentală, desigur) pe Tiktok și Facebook, produc și reproduc azi argumentații savante despre cum nu e nimic de înțeles și nu e nimic de făcut.
Sunt cei care întâmpinau cu bășcălie și glumițe istețe retragerea personalului ambasadelor occidentale de la Kiev (toate cu excepția Poloniei).
Distracția atingea apogeul pe profilul de Facebook al profesorului Aligica pe 16 februarie, la patru zile după ce apărea în presa românească știrea hazlie intitulată << “Plecaţi din Ucraina acum, până nu e prea târziu” – Israel, Australia, Olanda, Italia, Canada, Marea Britanie, SUA şi Germania îşi roagă cetăţenii să părăsească Ucraina >>
“Ultima noape de dragoste, întâia noapte de război.”
Să mori de ras, nu alta.
“Don’t look up! Nu vă fi nicio invazie în Ucraina”, scria Dan Dungaciu, expertul în expertiză de la Academia Română, la sfârșitul lui ianuarie.
Dar nu Centrala de Propagandă (occidentală, desigur) era cea care făcea amenințarea credibilă, ci Rusia însăși. Oricine a urmărit “Ursul” și propaganda lui din ultimii 10 ani, știa că întoarcerea în mijlocul Europei a imperialismului genocidar al Rusiei este practic o certitudine.
Singura variabilă era momentul exact al izbucnirii măcelului.
Propaganda rusă ne spunea cu câteva ore înainte de invazie că nimic nu se va întâmpla și o ținea tot într-un banc și-o poantă.
Oricine a observat multiplicarea vertiginoasă a vectorilor propagandei rusești și amplificarea intensității ei în timpul pandemiei, știa că ceva se întâmplă. Dar probabil de acolo își lua informațiile profesorul Aligica, nu de pe profilul de Facebook al Țaței Leana, cum făcea CIA.
“Această invazie nu vine ca o surpriză, avertizăm de luni de zile”, declara NATO pe 24 februarie 2022, zi în care profesorilor Aligică și Dungaciu le-au încremenit glumițele la gură. Nu pentru mult timp, dar asta e altă poveste.
