Yemen – aproape ultima frontieră spre democraţia de tip salafist

    5

    După săptămîni de demonstraţii ovaţionate de pe margine de tovarăşii de drum, muncitorii de la IMGB – secţia pan-radicală, apăraţi în faţa topoarelor şi coaselor modernităţii de simple kalaşnikoave, se îndreaptă în ordine spre sediul televiziunii. Salafismul de rit Al Jazeera este pe cale să cîştige lupta democratică între Pan-Islamismul insetat de Libertatea de a fi Supus şi Occidentul Miop. Al-Islah, aripa ceva mai tînără din Yemen a Frăţiei Musulmane paşnice şi sociale şi principal partid de opoziţie, în aplauzele celor cîtorva zeci de mii de delegaţi înarmaţi prezenţi la congresul tribal ad-hoc, s-a alăturat oficial protestelor pentru răsturnarea regimului nedemocratic.
    Pentru o mai bună lămurire a aspiraţiilor democratice de cursă scurtă ale Adunării pentru Reformă (Al-Islah), să enumerăm punctul principal al platformei program: “Salafismul, spre deosebire de alte curente contemporane de renaştere islamică denumite în general ‘islamism’, se remarcă prin respingerea nu doar a ideologiilor occidentale de tipul socialismului sau capitalismului, ci chiar a unor concepte comune cum ar fi teoriile economice, constituţiile, partidele politice sau revoluţiile.”
    “Salafiştii predică înfrînarea de la activităţi de tip occidental, cum ar fi politica (chiar dacă aceasta ar fi de factură islamistă). Bunii musulmani trebuie să îşi dedice întreg timpul activităţilor tradiţionale şi în special Dawah (răspîndirea islamului). Iar şaria trebuie să aibă precedenţă în faţa oricăror alte legi civile sau statale.”
    Hai Reforma!
    Disclaimer: Pataphyl e de vină, strică tinerii cu modernismele sale absurde!

    Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

     
    Print Friendly, PDF & Email

    5 COMENTARII

    1. Disclaimer: Pataphyl e de vină, strică tinerii cu modernismele sale absurde!

      Nu răspund decît în fața cîntecului “îmi bate la fereastră Marea Adunare (inter)Națională”, deoarece și întrucît:
      Disclaimer: Pî-rî-cio-su’! Pî-rî-cio-su’! Ti zîc, ti zîc, Lu’ tovarășa / Educatoare!
      Pataphyl e de vină, strică tinerii: Pataphyl e tînăr are vîrsta zero arab.
      cu modernismele sale: yemenit-cește vorbind, aici ai dreptate. Totuși, de cinci ori pe zi e cam mult, mai ales iarna, cînd ziua e mai scurtă.
      ab…:

      Ab means “father” in most Semitic languages
      Ab (أَب), from a theoretical, abstract form ʼabawun (triliteral ʼ-b-w) is Arabic for “father”. The dual is ʼabawāni or ʼabāni “two fathers” or “mother and father” (ʼābāʼi-ka meaning “thy parents”).
      li-llāhi ʼabū-ka is an expression of praise, meaning “to God is attributable [the excellence of] your father”.
      As a verb, ʼ-b-w means “to become [as] a father to [somebody]” (ʼabawtu) or “to adopt [him] as a father” (ta’abbā-hu or ista’bā-hu).
      In the construct state, Abū (أبو) is followed by another word to form a complete name, e.g.: Abu Mazen, another name for Mahmoud Abbas.
      Abu may be used as a kunya, an honorific. To refer to a man by his fatherhood (of male offspring) is polite, so that ʼabū takes the function of an honorific. Even a man that is as yet childless may still be known as abū of his father’s name, implying that he will yet have a son called after his father.
      The combination is extended beyond the literal sense: a man may be described as acting as a father in his relation to animals, e. g., Abu Bakr, “the father of a camel’s foal;” Abu Huraira, “father of kittens.” In some cases, a man’s enemies will refer to him in such a way to besmirch him, e.g. Abu Jahl, “the father of ignorace”. A man may be described as being the possessor of some quality, as Abu’l Gadl, “father of grace,” or “the graceful one;” Abu’l Fida, “father of devotion,” or “the devout one.” An object or a place may be given a nickname, such as Abu’l hawl, “father of terror,” (the Sphinx at Giza). Abu’l fulus, “father of money,” is frequently used to refer to a place where rumors have been told of a treasure being hidden there.
      The Swahili word Bwana, meaning “mister,” “sir,” or “lord,” is derived from the Arabic Abuna (أبونا), “our father.”

      Sau poate Ba (soul)
      The ‘Ba’ (b3) is in some regards the closest to the contemporary Western religious notion of a soul, but it also was everything that makes an individual unique, similar to the notion of ‘personality’. (In this sense, inanimate objects could also have a ‘Ba’, a unique character, and indeed Old Kingdom pyramids often were called the ‘Ba’ of their owner). Like a soul, the ‘Ba’ is an aspect of a person that the Egyptians believed would live after the body died, and it is sometimes depicted as a human-headed bird flying out of the tomb to join with the ‘Ka’ in the afterlife.
      In the Coffin Texts one form of the Ba that comes into existence after death is corporeal, eating, drinking and copulating. Louis Zabkar argued that the Ba is not part of the person but the person himself unlike the soul in Greek, or late Judaic, Christian or Muslim thought. The idea of a purely immaterial existence was so foreign to Egyptian thought that when Christianity spread in Egypt they borrowed the Greek word psyche to describe the concept of soul and not the term Ba. Zabkar concludes that so peculiar was the concept of Ba to Ancient Egyptian thought that it ought not to be translated but instead the concept be footnoted or parenthetically explained as one of the modes of existence for a person.[4]
      In another mode of existence the Ba of the deceased is depicted in the Book of Going Forth by Day returning to the mummy and participating in life outside the tomb in non-corporeal form, echoing the solar theology of Re (or Ra) uniting with Osiris each night.
      The word ‘bau’ (b3w), plural of the word ba, meant something similar to ‘impressiveness’, ‘power’, and ‘reputation’, particularly of a deity. When a deity intervened in human affairs, it was said that the ‘Bau’ of the deity were at work [Borghouts 1982]. In this regard, the ruler was regarded as a ‘Ba’ of a deity, or one deity was believed to be the ‘Ba’ of another.

      surde: Ha? Nu s-aude!
      Detalii sumare căci neprofesioniste înapoi la articolul incriminat.

    2. La iarmarocul de vorbe
      Motto:
      Târgoveți beau țuică brează
      La «Bufetul Eneida»
      Iar fanfara intonează
      «Marș din opera Aida».

      «Hai la băiatu’, ia vorba fierbinte,
      îți ține de cald și te-ajută la minte!»
      «Vând vorbe pestrițe, orice măsură,
      se potrivesc la orișice gură!»
      «Închiriez arhaisme cu ora.»
      «Cuvinte mecanice, Firma Pandora.»
      «Vorba dulce mult aduce.»
      «Repar la moment epitete năuce.»
      «Cuvinte zemoase, cuvinte harbuz,
      vând vorbe de leac pentru văz și auz!»
      «Ia doamnă, ia doamnă, o vorba de-amor,
      pentru noptieră, în dormitor!»
      «Atelier de’ndreptat adjective sucite.»
      «Ascut la tocilă cuvinte-cuțite.»
      «Poftiți vorbe fragede pentru salată!»
      «Poftiți cu piper, vorbărie tocată!»
      «Marele parc neologic. Real:
      hiperbola care mănâncă mangal!»
      «Must natural de cuvinte! Conține
      cele mai noi și mai mari vitamine.»
      «Aicea se vinde cuvântul cel mare,
      doi bani kilogramul, să ia fiecare!»
      (Mihai Ursachi, Inel cu enigmă, 1970)

      P.S. Iarmarocul? Pe cînd Marocul?

    3. Bucurie pentru auz, Abba nu prea. Doar in Mamamia a mai mers. Acolo propaga un fel de exaltare.
      ABA si in Ivrit – tata. I se mai spune si AV, care deriva din aceeasi radacina.(litera bet se poate pronunta b sau v, depinde daca are accent)
      AV este si luna a 11 in calendarul ebraic.

    4. EVRIKA!
      Insfarsit s-au gasit cauzele turmentarii din lumea araba. Mai bine mai tarziu decat niciodata:

      “The events from Tunisia to Oman are a storm orchestrated from Tel Aviv and and under Washington’s supervision,” Saleh told reporters in Sanaa.

      Saleh, presedintele Yemenului, a dovedit lumii ca yemenitii sunt mai deosebiti decat ceilalti nu numai prin aceasta epocala descoperire ci si prin:

      “What is taking place on Yemen’s streets is just a copy-cat attempt, as Yemen is not Tunisia or Egypt and the Yemeni people are different,” he said.

      Dar parca a mai zis-o si de curand si un libian, nu?
      Copy-cat, nu?
      Miau.
      http://news.yahoo.com/s/afp/20110301/wl_afp/yemenpoliticsunrest_20110301110346

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here