Centrul de tratament Karl Marx prezintă Cubul Poporului



The People’s Cube este creaţia lui Oleg Atbashian, fost gospodin sovietic emigrat în SUA la sfîrşitul anului 1990. În fosta URSS a lucrat ca artist grafic într-un oraş de provincie, creînd afişe de propagandă comandate de filiala locală a partidului comunist. În America a fost intrigat de „nivelul maladiv al afecţiunii elitei intelectuale pentru tot ce e de stînga”, însă nu i-a dat mare importanţă. 9/11 l-a forţat să privească lumea din jur cu alţi ochi.

I’m still haunted by the horror I came to be a witness of. The subsequent blame-America attitude among the intellectual trend-setters enraged me; ‘liberalism’ no longer seemed laughable. It was dangerous suicidal madness that had to be confronted. I took up political activism.

În 2004 Oleg a iniţiat trupa satirică de teatru stradal „Comunişti pentru [John] Kerry”, iar web site-ul cu acelaşi nume a avut un succes cu mult peste aşteptări. Un an mai tîrziu a lansat The People’s Cube, alt site de satiră politică.

The People’s Cube, was launched on April 1, 2005 as a sequel to CFK. The title comes from an idea we developed in CFK: a Rubik’s cube with all six sides red-an ultimate symbol of political correctness, feel-good morality, and collectivist ethics: nobody is too smart or slow-everybody is equal! The new site continues to develop the same satirical themes, forms, and characters, such as, Lenin and Laika the Space Dog, but also constantly adds new ones as it grows every week with the help of an online community that has gathered around it. Anyone can contribute. People from Washington, Pennsylvania, Texas, Nevada, Virginia, and other states post their comments, come up with funny characters, and some eventually start their own colwnns. I’m hoping to turn it into a nation-wide community portal of spontaneous political humor and parody for conservatives, libertarians, objectivists, and anyone who supports and celebrates America’s freedoms, individual rights, and capitalism.

Ocazional, Oleg publică eseuri despre cultura şi politica americană.

The Gospel of John & Yoko: The Origins of Mad Morality

Our Degenerating Media – Part 1

Our Degenerating Media – Part 2

Our Degenerating Media – Part 3

2 gânduri despre “Centrul de tratament Karl Marx prezintă Cubul Poporului

  1. Sa stii, Emil, ca de mult nu am mai vazut chestii atat de inteligente precum imaginile postate de tine. 🙂 Sambata asta am vizitat site-ul maestrului Oleg si pot sa zic ca am ramas placut surprins, dar si impresionat de vointa si inventivitatea sa. The guy is a genius. 🙂

  2. Tipul e uns cu alifia de bază. Cine a făcut propagandă pentru comunişti ştie cel mai bine cum să demonteze „progresismul”. Care nu e altceva decit comunism 2.0, cu o interfaţă grafică mult mai user-friendly şi numeroase features bine modularizate. Dacă îţi este cît de cît familiară programarea, înţelegi ce zic. Designul modular e meseriaş.

    Comunism 1.0 a fost proiectat în COBOL (deh, limbajul economiştilor faliţi cu pretenţii demiurgice) de pionierii Marx şi Lenin, după deviza tot sau nimic. Monolitic, subrutine peste subrutine cu dependinţe reciproce multiplicîndu-se exponenţial cu orice adăugire sau propagînd efecte neprevăzute cu orice modificare. Sistem top-down rigid bine calibrat şi disciplinat, cu task-uri clare, epice şi promiţătoare, gîndit să provoace un reboot masiv şi să demonstreze rezilienţă în lupta de supremaţie cu Capitalism 1.0 asupra partiţiei dedicată sistemului de operare. Calităţile care i-au asigurat monopolul asupra cîtorva din hard disk-urile globale s-au arătat a fi defectele din naştere care s-au amplificat la maturitate într-un feedback vicios şi accelerat, pînă la crash-ul final. Asta e, orice sistem clădit pe spaghetti code se surpă sub presiunea propriilor contradicţii necontrolabile.

    În timp ce Coumunism 1.0 îşi urma destinul bizantin în Est, Vestul a dezvoltat o nouă versiune, cu adevărat revoluţionară. În primul rînd pentru că individul a fost cu adevărat empowered (împuternicit). Individul a fost emancipat din masa amorfă prin consumerism ideologic. Noile concepte au fost proiectate sub formă de pachete mici, separate şi portabile. Ideologie servită la gramaj sau ambalată în containere oferind o singură idee, eventual în diferite arome sau concentraţii. Modularizarea a apărut natural în urma diversificării şi specializării, iar acestea atrag de la sine distribuţia în supermarket. Intri cu coşul în facultate, într-un ziar, canal tv, librărie, organizaţie non-profit sau de activism social şi îţi alegi ce ţi se potriveşte. O pulpă de ecologism (e un raft întreg, culminînd cu şniţelul all dressed de încălzire globală), o legătură proaspătă de griji altruiste pentru sărăcia din Africa, depopularea Arcticii de urşii polari, etc. sau o pîine caldă din şapte cereale hrănitoare 100% crescute organic şi nemodificate genetic. Vrei să-ţi faci unghiile cu feminism sau să-ţi vopseşti părul cu antiglobalism? Se găseşte orice şi fiecare se poate accesoriza cum doreşte. Comunism pulverizat în miriade de particule care circulă şi se agregă liber în orice combinaţie. O mutaţie a cărui arbore genealogic nu mai poate fi recunoscut decît prin pattern-urile în care se asociază şi tumorile pe care le provoacă. Un fel de SIDA atacînd sistemul imunitar, lent şi implacabil. Mi-e teamă că deocamdată avem doar medicamente care prelungesc agonia. Sincer, nu ştiu care e cura sau dacă o vom găsi la timp.

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.