FUNDATIA IOAN BARBUS

Gazele de șist lărgesc democrația

În luna august a acestui an a avut loc la Vilnius o reuniune a Consiliului European de Mediu, la care au participat 28 de miniștri pe probleme de mediu din țări membre ale Uniunii Europene. Subiectul discuțiilor a fost legat de formularea unei politici comune in privința explorării și exploatării gazelor de șist.

Opiniile au fost împărțite: unele țări, ca Marea Britanie și Polonia, s-au declarat în favoarea fracturării hidraulice, altele, ca Franța, au ridicat obiecții puternice, iar restul au adoptat o atitudine de expectativă.

JeremyWatesLa aceste discuții la nivel înalt a participat și un invitat special din partea UE: Jeremy Wates, secretar general al Biroului European de Mediu. BEM nu este o țară, ci un un grup de presiune politică și mediatică cu sediul la Bruxelles care susține că reprezintă „140 de organizații cetățenești de protecție a mediului”. Iar Jeremy Wates nu este un ministru cu mandat democratic, ci un carierist ecologic, a cărui ascensiune birocratică a început în anii 1980 la filiala irlandeză a internaționalei ecologiste Prietenii Pământului și a trecut prin postul de secretar al Comisiei Economice pentru Europa din partea ONU.

Jeremy Wates s-a adresat adunării miniștrilor cu un atac vehement împotriva fracturării hidraulice, în care a reiterat litania de spaime familiare deja: otrăvirea fântânilor, pustiirea holdelor, radioactivizarea zarzavaturilor, înăsprirea cutremurelor și restul de incantații catastrofice.

Owen Paterson, ministrul britanic pentru mediu, a remarcat faptul că UE nu a găsit de cuviință să invite și un reprezentant al pensionarilor, care să explice miniștrilor beneficiile scăderii de preț la factura de gaze.

E un punct de vedere pertinent, dar dl. Owen a scăpat din vedere faptul că pensionarii sunt societatea civilă pe cale de dispariție. Ei nu făuresc viitorul verde al omenirii. Această sarcină nobilă revine organizațiilor nonguvernamentale.

Biroul European de Mediu, ca stup gazdă pentru o sută patruzeci de albinuțe oenge, este un model de societate civilă responsabilă și dedicată unor idealuri înalte, așadar indispensabil pentru dezbaterea și adoptarea politicilor energetice ale țărilor din Uniunea Europeană. Așa-zisul „mandat democratic” invocat sub formă de contestare a participării experimentatului reprezentant al societății civile în procesul de decizie la nivel înalt este un truc extremist. Tocmai datorită acestei implicări adânci se înfăptuiește de fapt lărgirea democrației, prin reprezentarea directă a celor mai corecte și avansate interese ale publicului angajat.

Când e vorba despre lărgirea democrației Uniunea Europeană nu se zgârcește la pungă. BEM-ul lui Wates este finanțat în parte de UE și pe de altă parte de guverne ale mai multor țări europene. Mai precis, Biroul nonguvernamental se alăptează de la trei ugere financiare: cel supraguvernamental al comisarilor și mandarinilor din birocrația UE, cel guvernamental al statelor unde lobiștii antifracturare sunt influenți și bine racordați la prizele puterii, și cel tradițional al celor mai mari organizații ecologiste de șoc și intimidare, în speță Greenpeace și World Wildlife Fund.

Cea mai mare contribuție o are Comisia Europeană, care unge roțile BEM cu un milion de euro anual. Deci plătitorii de taxe și impozite din Europa finanțează prin intermediul UE o organizație care pune presiune asupra UE în scopul de a instaura un regim atât de draconic al explorării și exploatării gazelor de șist, astfel încât UE să adopte ceea ce oricum urmărea de la bun început, adică interdicția acestei activități prin reglementare sufocantă. Totul sub acoperirea și auspiciile lărgirii democrației.

Și în continuare, vorba scribilor de pe vremuri nu demult apuse (dar după care tânjește un asortiment variat de oameni de bine), nu se precupețește niciun efort. Săptămâna trecută, fără niciun tam-tam mediatic, UE a aprobat finanțarea pentru programul LIFE 2014-2020. Au fost alocate 13.2 milioane de euro pentru activitatea ONG-urilor ecologiste din Europa, cu scopul de a întreține pe mai departe opoziția lor de principiu la explorarea și exploatarea gazelor de șist. Aceste fonduri vor fi folosite, ca și până acum, pentru sifonarea de alte fonduri din partea donatorilor privați și extracția obligatorie de obol guvernamental din partea țărilor membre UE.

În acest fel rețeaua de ONG-uri antifracturare cumpără un loc la masa de decizie a politicii energetice europene. În numele dumneavoastră, dar fără să fiți consultați în prealabil.

Firimituri, sau poate chiar felii mai grase, vor ajunge și la păpușarii autohtoni. România (împreună cu Polonia) a devenit un teatru de operațiuni important, mai ales după Pungești și mobilizarea congregației Uniți Salvăm din ultimele luni. Ca de obicei România se află la confluența dintre Vest și Est, dar de această dată cursurile de interese se unesc. Secta ecologistă din Vest și putinism-ortodoximul din Est urmăresc, în ultimă instanță, același deznodământ: cultivarea minciunii și spaimelor de om primitv, pentru împiedicarea desprinderii acestei țări din dependență.

Aparent energetică, dar în primul rând psihologică.

Dependența noastră de opiumul Stângii, despre asta e vorba. E veche și are tradiție dinainte de ocupația sovietică și barbaria comunistă.

Numai dacă românii vor fi proprietari deplini ai solului și subsolului în loc să fie ținuți ostateci unui cadastru național intenționat cețos și arbitrar (apropo de sol) și privați complet de decizie în ce privește felia de subsol adiacentă, numai atunci ar avea sens să vorbim despre democrație directă. Fără surogate ideologice care să uzurpe titlul de reprezentant, ci prin mecanisme legale care să permită oricui (individual sau în asociație) să se reprezinte și să negocieze fără intermediari care, chipurile, știu mai bine.

Democrația este pentru adulți, iar o populație de adulți nu poate crește și nu se poate dezvolta decât prin căpătarea deprinderii de a decide suveran asupra felului în care își administrează proprietatea personală sau benevol asociată cu alții. Privați de această putere și responsabilitate elementară, oamenii se infantilizează. Se detașează de responsabilitatea gândirii cu propriul cap și a acțiunii orientate spre binele personal și al comunității imediate. Devin dependenți de spaimele și urzelile puse la cale de alții.

De câte ori ați auzit scandându-se la mitingurile salvatorilor despre o astfel de necesitate? S-a agitat cineva la Pungești pentru asta? S-a menționat pe vreo rețea socială? A trecut așa ceva prin capul celor care au fost în audiență la parlament pentru a expune motivele pentru care ei uneau, salvau și se dădeau de ceasul morții de grija cianurilor și fracturărilor la fiecare weekend trecute fix?

În lipsa unei împuterniciri fundamentale a cetățenilor, democrația directă rămâne o marotă a fripturiștilor.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Emil Borcean

Emil Borcean

16 comentarii

  1. Tony
    25 decembrie 2013

    Exact aceeaşi problemă şi-au pus-o şi ei, ideologii eco: pentru ca statul, „sistemul” să nu-şi mai facă de cap – în favoarea abominabilelor corporaţii – ar trebui ca individul să poată decide asupra resurselor subsolului.
    Însă probabil că şi-au dat seama de inconvenientele şi complicaţiile cuplării „democraţiei directe” cu „dreptul la proprietate”.
    Aceasta ar reduce puterea de decizie a maselor la indivizii-proprietari, privându-i pe ne-proprietari – care sunt mult mai mulţi decât primii – de „democraţie directă”.
    Iar proprietarii ar putea să cedeze în faţa corporaţiilor.
    Prin urmare este o soluţie periculoasă.
    Nu, ar trebui să decidă toţi pentru toate, pentru orice.

    Pentru că scopul lor ultim nu este responsabilizarea individului, şi cu atât mai puţin cultivarea libertăţii sale de a face ceea ce vrea, ci realizarea unei agende tulburi, dar finalmente de extracţie comunistă, aşadar controlul lui, dirijarea lui în direcţia dorită.
    Iar ultimele evenimente – intrarea unor ţărani în greva foamei (deşi ar fi interesat de văzut cum stau ÎNTR-ADEVĂR lucrurile: cât sunt de ţărani, ţăranii, dacă ştiu ce-i aia greva foamei, dacă ştiu de ce o fac etc.) – arată cât de bine se pricep la asta.

    După ce i-au învăţat până şi pe copiii de-acolo să protesteze, acum îi pun pe ţărani să facă greva foamei. Chiar de Crăciun. Că, deh, impactul mediatic e mai mare.
    Oameni fără nici un Dumnezeu, care ar face orice, DAR ORICE, să-şi atingă obiectivele.
    Într-un fel, sunt de admirat pentru devotamentul lor.
    Şi-aici au dreptate: istoria este făcută de cei care sunt mai dedicaţi convingerilor lor. Cei mai credincioşi – nu neapărat în sens religios – au întotdeauna câştig de cauză.

  2. Tony
    25 decembrie 2013

    Cum ziceam, n-au nici un scrupul: pentru cauza lor îi exploatează inclusiv pe copii.

    https://www.facebook.com/groups/frackoffromania/permalink/815084405184313/?comment_id=815422105150543&offset=0&total_comments=10

    Propaganda lor suceşte şi minţile celor mari. Mesajul lor vizează vulnerabilizarea, iar cel mai mare impact îl are asupra celor deja vulnerabili: la protestele de săptămâna trecută un adept al mişcării a încercat să-şi dea foc.
    Nu au nici o reţinere în a adopta soluţii radicale. Şi, ca nişte diversionişti ce sunt, nu-şi asumă nici o responsabiliate pentru consecinţele activismului lor, acuzând cealaltă parte pentru radicalizare.
    Ceea ce complică şi mai mult lucrurile este faptul că, parţial, au dreptate, că există şi o motivaţie obiectivă: conducători – la toate nivelurile – corupţi (care urmăresc doar propriul interes, care îşi schimbă convingerile şi îşi calcă promisiunile) şi instituţii ale statului decredibilizate.
    Iar acest fond, de neîncredere generalizată în funcţionarea statului, este terenul ideal pentru cultivarea ideologiei anti-sistem.

  3. Anca Cernea
    25 decembrie 2013

    A propos de dependența morală de opiumul stângii și de infantilizarea cetățenilor.
    Iată la ce culme de tâmpenie s-a ajuns recent în Islanda. E drept, nu de gazul de șist era vorba, ci de o șosea.
    Care nu a mai fost construită, deoarece Curtea Supremă a Islandei așa a hotărât.
    A hotărât așa, pentru că a considerat convingătoare argumentația ONG-urilor ecologiste și a celor de PROTECȚIA ELFILOR !!!!!
    Nu e banc.
    Nu e sigur dacă elfii există într-adevăr, dar ce e sigur e că au un lobby foarte tare.
    Cred că în curând o să auzim de ONG-uri de protecția marsupialelor din Pungești.

  4. Tony
    25 decembrie 2013

    Să facem un exerciţiu de imaginaţie încercând să ne imaginăm ce pitici au fost în capul judecătorilor islandezi.
    Nu contează că există sau nu elfi. Contează că unii cred că există elfi. Iar respectiva construcţie le-ar leza credinţa.
    Aşa şi dincoace, nu contează că pericolele exploatării gazelor de şist sunt doar riscuri – adică evenimente cu un grad mai mic sau mai mare de probabilitate – şi nu certitudini apocaliptice. Contează că unii cred că aceasta aduce cu sine o apocalipsă.
    Iar când problema este pusă astfel, evident dialogul este exclus. Toate aşa-zisele dezbateri publice organizate de activişti sunt false dezbateri.
    N-ai ce dezbate în privinţa unei apocalipse iminente. Când ea a fost declarată astfel, nu există decât o singură opţiune: „pocăinţa” celor vinovaţi, adică eliminarea sursei „răului”.

  5. Anca Cernea
    25 decembrie 2013

    Da. Probabil că așa s-au gândit. Dacă oamenii cred o tâmpenie, trebuie să ne comportăm ca și cum ar fi adevărată. Cu condiția să fie tâmpenie. Altfel, când e vorba, de exemplu, de însemne creștine în spațiul public, de sărbători creștine, etc, atunci e altceva, ele pot fi ignorate și/sau batjocorite, deși reprezintă simboluri ale religiei majorității nației, ale religiei pe care s-a construit civilizația și cultura occidentală…

  6. Tony
    25 decembrie 2013

    Politica corectă în toată „splendoarea” ei.

  7. Tony
    25 decembrie 2013

    E un bun prilej de definire a politicii corecte: dictatura minorităţii de orice fel, a oricărui tip de minoritate, cum ar fi aceea a celor care cred în elfi.
    Tocmai aici e sminteala: de la libertatea de exprimare şi admiterea diversităţii oricăror opinii, credinţe – inclusiv a celor aberante -, s-a ajuns la impunerea oricăror opinii şi credinţe – inclusiv a celor aberante.

  8. Ray Inferno
    25 decembrie 2013

    @Anca Cernea: Pentru Pungesti vor fi infiintate oengeuri pentru protectia neanderthalienilor!

  9. Anca Cernea
    25 decembrie 2013

    de fapt, în sensul cel mai riguros, la Pungești e vorba de protecția sovietopitecilor, ființe care își au sediul la ceva distanță (din păcate, insuficientă) mai la est, dar se caracterizează printr-o lungime deosebită a membrelor anterioare

  10. Tony
    25 decembrie 2013

    Problema nu e că există sovietopiteci. În acest punct, vor spune că aceştia trăiesc şi în SUA, Franţa, Bulgaria, Islanda, UK etc.
    Problema e că sovietopitecii ajung/ştiu să se facă mai credibili decât alţii, că pretind inflexibil autoritate asupra celorlalţi, că nu concep decât viaţa şi societatea de sovietopiteci.

  11. Tony
    25 decembrie 2013

    Cam aşa arată, într-o schiţă recentă, societatea sovietopitecilor, democraţia „directă”, dictatura minorităţii, numită aici „Forţa de Reacţie Civică”:
    https://www.facebook.com/groups/frackoffromania/permalink/815733711786049/

  12. Ameriquane
    25 decembrie 2013

    Este o mare ipocrizie de ambele parti de la conferinta. Proprietatea asupra subsolului este monopol de stat in Europa. Pretul nu are cum sa scada decat atunci cand exista concurenta si actori multi pe piata. In Statele Unite a scazut pretul la gaze pentru ca producatorii de gaze de sist nu sunt marile corporatii foarte stangiste in modul de actiune, care isi dau mana cu statul pe sub masa, ci mici producatori independenti, care au stiut sa le-o ia inainte companiilor consacrate si care, foarte important, au avut drept parteneri de negociere pe proprietarii terenurilor. Afacerea s-a facut privat, rapid, in folosul ambilor: si producatori, dar si proprietari de terenuri.

    La noi nu are cum sa apara nicio scadere de pret la gaze, pentru ca va continua monopolul statului si al celor carora binevoieste statul sa le dea o licenta, in totalul dispret al proprietarilor de terenuri. Singurii care se vor bucura de roadele exploatarii vor fi politicienii si clientii lor etatisti, prin mai multi bani la buget si contracte mai grase de dat cui trebuie.

    In Romania sunt prea putine voci care sustin singura solutie corecta: spargerea monopolului de stat asupra proprietatii subsolului si retrocedarea acestei proprietati celor de drept, adica cei care detin terenul.

    Daca ONG-urile stangiste sustin fel de fel de aberatii, ILD s-ar putea pozitiona mai hotarat si mai vocal in sprijinul propriatatii private. Vad multe articole pe aceasta tema aici, dar mesajul pentru proprietatea privata razbate prea anemic. Iar cand ma refer la mesajul pentru proprietatea privata, nu vorbesc de opinia favorabila pentru Chevron sau alte companii, ci opentru dreptul cetatenilor romani de a fi proprietari pe subsolul deasupra caruia se afla terenurile lor. Adica de cate ori vin ONG-urile cu aberatii precum „otravire” samd, sa fie un contrapunct care scoate in evidenta avantajele proprietatii private asupra subsolului pentru comunitatile locale sau pentru indivizi. Cred ca astfel de argumente ar prinde mult mai bine asupra oricarui taran, oricat de spalat pe creier de propaganda sau platiti in pungi de malai ar fi: ce e o punga de malai fata de milioanele foarte reale in gaz de sub tarlaua sa?

    (P.S.: as fi preferat sa citesc mai mult despre beneficiile proprietatii private, decat despre mistouri cu elfi, mai ales ca nu prea era vorba de elfi: http://www.theverge.com/2013/1…..ment-elves)

  13. Liv STOmer
    25 decembrie 2013

    Apropo de cadastru-acum un an, inca, nu era finalizat, pt tot teritoriul Ro. (chiar, stie cineva, mai exista vreun stat UE care sa nu aiba cadastrul facut pt. tot teritoriul? ca in Africa sigur exista….). Nu stiu daca l-or fi finalizat intre timp, banui ca nu. Si, din ce citesc aici, deduc ca o lalaie cu treaba asta in mod intentionat. Cul. Era de asteptat, de fapt.

  14. Emil Borcean
    25 decembrie 2013

    Liv, cadastrul nu e finalizat nici la ora de fata. Toate guvernarile de pana acum au fost de cacao la acest capitol. Asta ca sa vezi cat de transpartinica e clasa politic-administrativa de la noi, atunci cand vine vorba de interese proprii vitale. Tot vorbim despre capitalism, dar suntem codasi in Europa la un capitol elementar: proprietatea privata, in cea mai directa incarnare – transparenta si permanenta legalitatii in ce priveste proprietatea asupra terenurilor. Ce capitalism sa faci atunci cand un element de baza e tinut intr-o stare de subdezvoltare si arbitrariu in mod voit si constant? E si un element de turnesol pentru programul oricarui partid. Cate partide autodeclarate de dreapta, trecute sau prezente, au pus acest aspect pe lista lor de prioritati?

  15. Octavian Racu
    25 decembrie 2013

    Ameriquane, problema este că cei de la ILD se pronunţă împotriva proprietăţii private ???? E destul să vezi cum tratează cazul ţăranilor de la Pungeşti, cărora le-au fost acaparate terenurile.

    În articol susțin clar ideea ca românii să fie proprietari asupra subsolului. Iar la Pungești nu au fost acaparate terenurile nimănui. Singura problemă este că ești bou, nu rac. – Emil Borcean

  16. Vlad M.
    25 decembrie 2013

    ???? Uite unde era aparatorul proprietatii private, dom’le, la slugile Rusiei.

    Octavian Racu, probabil ca altii nu te cunosc prea bine, dar noi te stim binisor. Ii mai stim si pe aia din care citezi acum si ne-am informat din timp asupra strategiei pentru Rosia Montana. Am vazut ca ati adoptat si proprietatea privata pentru a-i pacali pe prostovani. Felicitarile noastre, cu unii chiar a mers, dar nu veniti aici cu lozincile alea ieftine, mai ales cand umblati cu Capitanul intr-o mana si Rusia in cealalta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian